Obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale restante

Sentinţă civilă 4349 din 25.10.2018


Asupra cauzei de față, instanţa reţine următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, reclamantul SINDICATUL L A CRAIOVA în numele membrului de sindicat T A a chemat în judecată pârâta S.C. A S.A. CRAIOVA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale restante aferente anului 2017, în cuantum total de 1946 lei, defalcate după cum urmează : primă de vacanță în cuantum de 538 lei ( art. III  31(3) din CCM), primă de Crăciun în cuantum de 1408 lei ( art VI.13 (b) din CCM),  şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâta nu a respectat în totalitate şi la termenele stipulate de prevederile art. III 31(3), art. VI. 13 (b) din C.C.M. care specificau plata "primelor" enumerate mai sus, după cum urmează :

- art. III 31 (3): "pe lângă indemnizația de concediu se vor plăti şi o primă de vacanță în valoare de 15% din salariul de bază şi sporul de vechime, proporțional cu numărul de zile de concediu acordate";

-Art. VI. 13 (b): "pentru sărbătoarea Crăciunului, Administrația va acorda fiecărui lucrător o primă în valoare de 35% din venitul mediu brut realizate în luna anterioară acordării acestor drepturi".

A arătat că, potrivit art. 160 Codul Muncii, "salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, precum şi alte adaosuri".

A susţinut că, salariul este încasat în virtutea unui contract de muncă colectiv şi ulterior individual, iar contractul colectiv de muncă reprezintă forma în care se materializează voința comună a angajatorului şi angajatului, iar neplata abuzivă a acestor drepturi salariale încalcă legislația în vigoare, CCM, Constituție, precum şi legislația internațională.

A menţionat că renunţă la actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor solicitate şi plata dobânzii legale aferente.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi orice alte probe utile cauzei şi a depus la dosar în copie: carte identitate membru sindicat, împuternicirea dată de membrul de sindicat Sindicatului Liber Avioane  în vederea promovării acţiunii, interogatoriu,  adeverinţă, adresa către ITM Dolj 141 /28.01.2015, extras CCM la nivel de unitate, practică judiciară.

În drept, şi-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile legale enunțate în conținutul său.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Arată că S.C. A S.A. CRAIOVA este un operator economic aflat sub autoritatea Ministerului Economic, Comerțului şi relațiilor cu Mediul de Afaceri al cărui obiect de activitate constă în construcția de avioane şi aerostructuri, precum şi reparații şi întreținere aeronave.

Bugetul de venituri şi cheltuieli a fost întocmit – pentru anul 2017 – în conformitate cu prevederile Ordonanței 23/2013 cu modificările şi completările ulterioare privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ teritoriale sunt activități mici ori majoritari sau dețin direct sau indirect o participație majoritară, memorandului Ministerului de Finanțe Publice cu tema: Măsuri ce trebuie avute în vedere la elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 al operatorilor economici cărora li se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr 26/2013 pentru întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ – teritoriale sunt acționar; mici sau majoritari sau dețin direct şi indirect o participație majoră, OMFP nr 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile  financiare anuale individuale şi situațiunile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, Legea 6/2017 privind bugetul de stat,  OMFP nr 20 din 7 ianuarie 2016 privind aprobarea formatului şi structurii bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a anexelor de fundamentare  acestuia.

În fundamentarea veniturilor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2017, s-a avut în vedere programul de producție bazat pe acordurile şi contractele încheiate în anii precedenți precum şi pe baza cererilor de ofertă pentru contracte şi comenzi ce se vor încheia pe parcursul anului.

Majorarea cheltuielilor de natură salarială – potrivit Ordonanței Guvernului nr 26/2013, aprobată cu completări prin legea nr 47/2014, cu modificările ulterioare se pot prevedea :

a) sumele reprezentând creșteri ale câștigului mediu brut lunar pe salariat datorate majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, numai pentru personalul care intră sub incidența acestor reglementări;

b) cu sumele aferente reîntregirii cheltuielilor cu salariile pentru întregul an 2017, determinate ca urmarea acordării unor creșteri salariale în anul 2015, cu condiția de a prevedea rezultatul brut, cel puțin la nivelul celui estimat pentru anul 2016 şi avut în vedere cu ocazia elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2015, diminuat cu subvențiile de la buget;

c) cu sumele aferente creșterii numărului de personal prevăzut la finele anului 2017 faţă de cel aprobat în anul precedent, corespunzător perioadei de la care se prevede angajarea şi până la finele anului, în condiții justificate de extinderea activității;

d) cu sumele reprezentând cheltuielile cu salariile aferente personalului angajat pe perioadă determinată, în condiții justificative, pentru asigurarea desfășurării normale a activității.

Având în vedere aceste prevederi, cheltuielile de natură salarială pentru anul 2017 au fost calculate pe baza câștigului mediu brut prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli ale anului precedent la care s-au adăugat sumele reprezentând cheltuielile cu salariile aferente personalului angajat pe perioada determinată conform art. 59 din legea bugetului de stat 6/2017, pentru un număr de 283 salariați ce trebuia angajat pe o perioadă de două luni şi care să participe la realizarea programului IAR TD şi a programelor de revizie majoră a avioanelor IAR 99 din dotarea armatei pentru încadrarea în termenele de livrare prevăzute pentru sfârșitul anului.

Societatea pârâtă nu a putut să prevadă în Bugetul de venituri şi cheltuieli alte majorări prevăzute de lege pentru că nu se încadrau în obiectivele de politică salarială stabilite de Legea bugetului de stat, iar aceste prime – prima de vacanţă, Paște, Crăciun, fidelitate- nu au fost cuprinse, întrucât se majorau cheltuielile de natură salarială şi bugetul nu ar fi fost aprobat de către Ministerul Finanțelor.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205, 583 Cod Procedură Civilă, art. 223, Ordonanța 26/2013 şi a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, anexând în copie, BVC 2017, H.G. nr. 624/2017, decizia Consiliului de administraţie (extras) nr. 4/2017 şi răspunsul la interogatoriu, original.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea susţinerilor societăţii pârâte ca irelevante în cauză, cu menţiunea că în B.V.C. nu există capitol special pentru prime, aceleaşi acte normative fiind în vigoare şi în anii precedenţi, iar pârâta şi-a recunoscut implicit vina pentru neplata acestor drepturi inclusiv prin prevederea în BVC pe 2018 a unor provizioane pentru toate drepturile neacordate salariaţilor.

Din analiza actelor existente la dosar, instanța constată următoarele:

Reclamantul este membru de sindicat al Sindicatului L A S.A. CRAIOVA şi salariat al pârâtei S.C. A S.A. CRAIOVA în baza unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată.

Prin Contractul Colectiv de Muncă aplicabil la nivel de unitate pe anii 2015 – 2017, valabil până la data de 31.12.2017 , conform actului adiţional nr. /2017 înregistrat la ITM Dolj sub nr. /03.02.2017,  s-a stabilit în art. III 31 (3), art. VI .13, Art.VI .15- plata unor prime salariaților, după cum urmează :

Art. III 31(3) "pe lângă indemnizația de concediu se va plăti şi o primă de vacanță în valoare de 15% din salariul de bază şi sporul de vechime, proporțional cu numărul de zile de concediu acordate";

Art. VI 13(b) "pentru sărbătoarea Crăciunului, Administrația va acorda fiecărui lucrător o primă în valoare de 35% din venitul brut pe societate realizat în luna anterioară acordării acestor drepturi".

Neplata acestor drepturi, susține societatea pârâtă, s-a datorat faptului că nu au fost cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli care pentru anul 2017 a fost constituit în conformitate cu prevederile Ordonanței 26/2013 cu modificările şi completările ulterioare privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ – teritoriale sunt acționari unici sau majoritari sau dețin direct sau indirect o participație megabitară, OMFP nr. 1802/2014, pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, Legea 6/2017 privind bugetul de stat, OMFP nr. 20/7.01.2016 privind aprobarea formatului şi structurii bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a anexelor de fundamentarea acestuia.

Rațiunea respectării contractelor colective de muncă se explică prin aceea că dispozițiile art. 148 din Legea 62/2011 consfințesc principiul forței obligatorii a contractelor colective de muncă, și temeiul conform căruia salarizarea personalului, reglementată prin contracte colective de muncă legal încheiate şi aflate în derulare la data intrării în vigoare a normei de salarizare, trebuie respectată pe întreaga perioadă de valabilitate, reglementarea salarizării în această modalitate fiind guvernată de principiul tempus regit actum"( Î.C.C.J.– Complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – decizia nr 2/2016 publicată în Monitorul Oficial nr 257/6 aprilie 2016).

A susține că lipsa banilor din fondul de salarii afectează şi condiționează existenta şi acordarea unor drepturi de natură salarială înseamnă a ignora, nelegal şi nepermis prevederile unei legi organice şi anume prevederile art 161 Codul muncii, potrivit cărora drepturile salariale se plătesc înaintea oricăror obligații bănești ale angajatorului şi cu respectarea dispozițiilor art. 41 alin (5) din Constituția României potrivit căruia dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convențiilor sunt garantate.

Nu subzistă nici un text de lege, care să condiționeze plata integrală a drepturilor de natură salarială de existenta sumelor necesare la dispoziția angajatorului, dimpotrivă dispozițiile legale existente arată importanţa primordială pe care legiuitorul a înțeles să o acorde plătirii la timp şi integral a drepturilor de natură salarială.

Orice eventuală inconsecvență de natură legislativă nu poate afecta dreptul fundamental al salariatului de a-şi vedea plătite drepturile salariale şi cuantumul pentru care angajatorul şi-a asumat obligația.

Dacă s-ar admite că, ulterior semnării Contractului colectiv la nivel de unitate, angajatorul să nu mai acorde drepturile asupra cărora a convenit de bună voie, sub pretextul insuficienţei bugetului pe care tot el îl configurează, ar însemna că dispozițiile constituționale care consacră valoarea pentru contractele colective de muncă să rămână  dispoziție inaplicabilă, o formă fără fond.

Cunoscând volumul obligațiilor, reprezentate de plata drepturilor salariale, pârâta S.C. A S.A. CRAIOVA trebuia să ia, din timp, măsuri şi după consultarea sindicatelor reprezentative, pentru a-şi asigura fondul de salarii suficient de corect dimensionat, în scopul de a acoperi drepturile pentru care există un suport legal, regăsit în clauzele Contractului Colectiv de Muncă.

Cum se reușește realizarea unor astfel de demersuri nu reprezintă problema salariaților, din moment ce pârâta nu a informat sindicatul reprezentativ şi cel mai important nu le poate afecta acestora din urmă substanța dreptului negociat.

Nerealizarea procedurii de consultare, așa cum o prevede OG. 26/2013, cu modificările şi completările ulterioare, privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ – teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct sau indirect o participație majoritară, în sarcina partenerilor de dialog social( sindicatele reprezentative şi angajator), nu poate produce efecte negative cu privire la substanța dreptului pentru persoane ce nu pot fi făcute răspunzătoare pentru neîndeplinirea unei proceduri.

Dacă angajatorul a negociat deficitar, atunci consecința este că el trebuie să-şi asume răspunderea pentru efectele ce derivă din asemenea deficienţe, cu atât mai mult cu cât a dispus de instrumentele juridice adecvate, respectiv să facă o nouă negociere prin încheierea unui act adițional la Contractul Colectiv de Muncă 2015 – 2017 sau posibilitatea de a solicita  instanței competente declararea nulității parțiale a acestor clauze.

Instanța de judecată nu s-ar putea substitui inacțiunii pârâtei de a iniția, în interiorul intervalului prevăzut de dispozițiile legale, demersul procesual de declararea nulității unor clauze ale contractului colectiv de muncă aplicabil, întrucât dacă ar proceda astfel, ar ignora chiar ea însăși interdicția stabilită prin dispoziția art. 268 alin.(1) lit. d Codul Muncii.

De asemenea, la pronunţarea soluţiei, instanţa va avea în vedere şi recunoaşterea pârâtei în ce priveşte îndreptăţirea salariatului reclamant la plata drepturilor solicitate în cauză, în cuantumul menţionat, fapt relevat de răspunsul la interogatoriul depus de pârâtă, dar şi dispoziţiile art. 272 din Codul Muncii.

Pentru aceste considerente de fapt şi de drept, instanța va admite acțiunea, urmând să oblige pârâta la punerea în aplicare a prevederilor Art. III 31(3), Art.VI 13 (b),  din CCM nr. 19/29.01.2015, valabil pentru perioada 2015 – 2017 şi pe cale de consecință la plata către reclamantă a drepturilor salariale restante aferente anului 2017, în cuantum total de 1946 lei, compus din prima de vacanţă  în cuantum de 538 lei, prima de Crăciun în cuantum de 1408 lei.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele prezente.