Contestatie decizie de concediere

Dosar nr...R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE Sentinţa  Nr...INSTANŢA Asupra cauzei de faţă,se retine: La data de 8 iunie 2018, contestatoarea NMR, în contradictoriu cu intimata  BT SA, a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 243760/14.05.2018 emisă de intimată, prin care s-a dispus încetarea contractului său  individual de munca, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanta sa dispună anularea deciziei atacate, în principal ca nelegala, iar, în secundar ca netemeinica, în principal, pentru lipsa faptei și a prejudiciului, iar in subsidiar, pentru ca eventuala fapta nu impunea sanctiunea desfacerii contractului de munca ci eventual o sancțiune mai redusă proporțională cu eventuala neregulă săvârșită, solicitând obligarea intimatei la plata contravalorii drepturilor salariale cuvenite de la data emiterii  deciziei atacate și pana data plății efective, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie.In fapt, la punctul 1 din decizia atacată, intimata a aratat in mod nejustificat ca salariata şi-a însușit in data de 17.11.2017 și 23.02.2018, in mod necuvenit, sume de bani in bancnote, de la Agenția BN, iar pentru acest fapt a dispus desfacerea contractului individual de munca.În motivarea contestaţiei, arată că decizia este nelegală pentru ca a fost emisă cu încălcarea art. 62 alin. 2, art. 33, art. 252 codul muncii, in sensul ca aceasta a fost emisă in afara termenului legal de 30 de zile  in care putea fi sanctionată, totodată fiind convocată la comisia de disciplina in data de 11.04.2018, iar decizia a fost emisă  in data de 14.05.2018, asa incat rezulta ca intimata  avea cunoștința de eventuala fapta cu mai mult de 30 de zile de la data la care i-a aplicat sancțiunea, intimata  având deja o constatare a eventualei fapte anterior datei de 14.05.2018, când a fost convocată la comisia de disciplina prin adresa 153328/11.04.2018.Arată că intimata a arătat in procesul verbal de cercetare ca a constatat faptele pe camere video, deci intimata recunoaște ca a facut aceasta constatare anterior datei convocării sale la comisia de disciplină, dar i-a aplicat o sancţiune disciplinară în afara termenului de 30 de zile de când a constatat fapta, motiv pentru care decizia atacată este nelegală.

Consideră că decizia este neîntemeiată cu motivarea că, deşi în decizie, intimata reţine la pct.1 că a sustras bancnote din Agenţia bancară BN, totuși in tot cuprinsul deciziei și in procesul verbal de cercetare, se retine doar că a lăsat bancnote între coli, in interiorul  băncii, fără a le însuși, fără a le scoate in afara băncii, asa incat fapta de a sustrage bani din  banca, pentru care a fost sancţionată nu exista.Atât  in cuprinsul deciziei, cât si in procesul verbal de constatare, nu se evidențiază nici o suma concretă care sa fi facut obiectul sancțiuni aplicate; astfel nu a fost identificat nici un prejudiciul, arătând că intimata a susținut in mod nejustificat ca nu a avut o atitudine sinceră și ca nu a cooperat, in condițiile in care a recunoscut ca au exista bancnote între doua coli și a explicat ca acest lucru s-a întâmplat datorită întârzierii efectuării operațiunilor de la sfârșitul programului urmând ca aceste bancnote sa fie înregistrate a doua zi, in permanenta depășind programul cu cel puțin 30 de minute datorită volumului foarte mare de operațiuni.A dat dovada de buna credință pe tot parcursul cercetării disciplinare.Reaua credinţă  nu se poate retine in sarcina sa in condițiile in care a arătat ca zilnic se făcea proces verbal de casa și erau depuși banii in seif, iar eventualele plusuri de casa înregistrate la  sfîrşitul zilei erau făcute venit pentru  intimata (banca) , iar minusurile erau achitate integral de  aceasta ori de câte ori la finala: zilei se constata acest lucru.Pentru zilele de 17.11.2017 și 23.02.2018 nu i-a fost prezentat nici un document care sa ateste ca a existat un minus in casierie și pe care sa îl fi produs datorită vreunei acțiuni neconforme a  acesteia. De asemenea a arătat că  intimata  nu a luat in considerare explicațiile sale privind depasirea repetata a timpului de lucru și numarul de operațiuni mult mai mare decât posibilitățile de procesare care au determinat o eventuala neconformitate privind depunerea tuturor banilor in seif la sfârșitul programului.Fata de cele arătate, a solicitat anularea deciziei atacate in principal ca nelegala fiind data cu încălcarea art. 62 alin. 2, art. 63 , art. 252 codul muncii, iar in secundar ca netemeinica pentru lipsa faptei și a prejudiciului, şi pentru ca eventuala fapta nu impunea sanctiunea desfacerii contractului de munca ci eventual o sancțiune mai redusă, proporțională cu eventuala neregula săvârșită, cu obligarea paratei la plata contravalorii drepturilor salariale cuvenite de la data emiterii deciziei atacate și pana data plății efective a acestor drepturi, actualizate cu indicele de inflație ,cu cheltuieli de judecată.În drept şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.252, art.62 alin. 2, art. 63 Codul muncii.În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri şi cea cu expertiză contabilă, daca este necesar.

La data de 17 iulie 2018 intimata a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea contestatiei ca neintemeiata şi obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata, pentru motivele de mai jos.Contestatoarea era angajata intimatei cu contract de muncă, initial în functia de casier iar ulterior, prin actul aditional nr. 6 i-a fost modificata functia in ofiter front Office la Agentia BN din cadrul sucursalei Craiova, functie care din 2014, potrivit nomenclatorului de functii al Bancii a fost redenumita ”administrator cont".La data de 20 martie 2018, prin raportul intocmit de directorul adjunct al Departamentului Antifrauda, s-a semnalat faptul ca, din vizionarea unor inregistrari video ce suprind activitatea din Agentia BN din C, existą suspiciuni de frauda in ceea ce o priveste pe  contestatoare.La data de 10 aprilie 2018, prin Decizia nr. 152614, emisa in baza Hotararii Comitetului de Resurse Umane a fost constituita Comisia de Cercetare Disciplinara avand ca scop cercetarea unor potentiale incalcari ale obligatiilor cuprinse in contractul individual de munca, fisa postului si normele interne ale Bancii, comise de contestatoare reprezentate de insusirea de catre aceasta, in data de 17 noiembrie 2017 si 23 februarie 2018 a unor sume de bani necuvenite din numerarul aflat in administrarea acesteia.La data de 11 aprilie 2018, contestatoarei i-a fost înmanata personal Convocarea nr. 153528/11.04.2018, prin care a aceasta a fost invitata, la data de 16 aprilie 2018, ora 14 la Sediul Regional B. al Bancii, in vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile privind insusirea unor sume necuvenite in data de 17.11.2017 si in data de 23.02.2018, urmare efectuarii Cercetarii, fiind intocmit Procesul-verbal al Comisiei de Cercetare Disciplinara Prealabil

La data de 7 mai 2018, a fost intocmit Raportul Comisiei de Cercetare Disciplinara nr. 215942a/07.05.2018 prin care Comisia a propus aplicarea sanctiunii disciplinare constand in desfacerea disciplinara a Contractului de munca iar la data de 14 mai 2018, a fost emisa Decizia de sanctionare disciplinara a  contestatoarei nr. 243760/14.05.2018 prin care s-a dispus desfacerea disciplinara a Contractului de munca, contestată în cauză.

Cu privire la faptul ca Decizia de sanctionare ar fi fost emisa cu incalcarea prevederilor art. 62 alin.2, 63 si 252 din Legea nr. 53/2003 (”Codul Muncii"), fiind emisa in afara termenului de 30 de zile in care Reclamanta putea fi sanctionata, solicităm respingerea acestei sustineri având în vedere că prin Decizia ÎCCJ nr. 16/2012, in solutionarea recursului in interesul legii (in cele ce urmeaza ”RIL 16/2012"), s-a stabilit faptul ca termenul de 30 de zile prevazut de articolul 252 alin. (1) din Codul muncii curge de la data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii.Termenul de 30 de zile nu se poate raporta decat la momentul la care persoana indreptatita sa emita decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare a luat la cunostinta despre rezultatul cercetarii disciplinare prealabile (s.n.) si numai daca aceasta a constatat intrunirea elementelor constitutive necesare pentru existenta abaterii disciplinare.

Iar articolul 252 alin. (1) din Codul muncii reglementeaza termenul de 30 de zile in care poate fi dispusa sanctiunea disciplinara, acesta curgand de la data luarii la cunostinta a angajatorului despre savarsirea abaterii disciplinare:”Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.''Or, in speta se observă faptul ca Decizia de concediere a fost emisa in termen de 7 zile de la data intocmirii si inregistrarii Raportului Comisiei de Cercetare Disciplinara Prealabila la registratura societatii (a se vedea dovada inregistrarii Raportului cu numarul de inregistrare 215942/07.05.2018 atasata prezentei intampinari), astfel ca, este evidenta respectarea termenului legal de 30 de zile prevazut de articolul 252 alin. (1) din Codul Muncii, in interpretarea data acestuia prin RIL 16/2012. Astfel, avand in vedere ca Banca a fost informata despre existenta unor elemente care indicau savarsirea de catre Reclamanta a unei potentiale fraude, s-a decis efectuarea cercetarii disciplinare prealabile, in cadrul careia Reclamanta sa isi poata prezenta punctul de vedere cu privire la faptele cercetate si sa poate formula orice aparari considera de cuviinta cu privire la acestea. Doar ulterior efectuarii cercetarii disciplinare prelabile, in cadrul careia Reclamanta a fost ascultata de Comisie, iar aceasta a evaluat toate probele avute la dispozitie, s-a putut constata savarsirea de catre Reclamanta a abaterii disciplinare, prin Raportul intocmit de Comisie. In concluzie, se impun a fi respinse ca neintemeiate sustinerilor contestatoarei privind pretinsa nelegalitate a Deciziei de sanctionare, intrucat aceasta a fost emisa in termenul legal de 30 de zile de la data constatarii de catre Banca a savarsirii abaterii disciplinare de catre  contestatoare.Arată intimata că aplicarea sanctiunii disciplinare s-a realizat in conformitate cu prevederile legale, iar fapta savarsita de contestatoare constituie abatere disciplinara în sensul art.247 alin. 2 din Codul muncii, în spetă fiind indeplinite in mod cumulativ conditiile pentru atragerea raspunderii disciplinare a salariatului: existenta unui contract individual de munca; o fapta constand intr-o actiune sau inactiune savarsita in legatura cu munca; vinovatia salariatului; incalcarea unor norme legale, a regulamentului intern, contractului individual de munca sau contractului colectiv de munca aplicabil, ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici.Astfel cum rezulta din Convocare, din Procesul-verbal, din Raportul Comisiei, precum si din Decizia de sanctionare, fapta pentru care Reclamanta a fost cercetatata disciplinar, a fost reprezentata de insusirea unor sume de bani care se aflau in administrarea sa in calitate de administrator de cont la Agentia Brazda lui Novac in data de 17 noiembrie 2017, respectiv 23 februarie 2018 din numerarul aflat in gestiunea sa, fapta surprinsa de camerele video, contestatoarea având acelasi mod de operare de fiecare data, aceasta incercand sa mascheze sustragerea bancnotelor prin ascunderea lor printre alte documente care se aflau prin preajma.

De altfel, chiar  contestatoarea  recunoaste actiunile sale, in declaratia data de catre aceasta in data de 16 aprilie 2018, cu ocazia Cercetarii ea mentioneaza  mentioneaz ca in data de 17.11.2017, respectuv 23.02.2018 am incercat dosirea unor bancnote printre colile aflate langa biroul de lucru (s.n.).''Din cercetarea disciplinara efectuata, inclusiv din declaratia data de contestatoare in cadrul cercetarii rezulta faptul ca aceasta a avut intentia de a sustrage bancnotele. A realizat un intreg scenariu pentru a face acest lucru. A luat bancnotele din seif, le-a ascuns de privirile colegilor si le-a bagat ori in buzunar ori intre filele unor documente de pe masa. Deci intentia a fost de a sustrage aceste documente dar nu a reusit. Este suprinzator modul in care isi justifica  contestatoarea faptele.Prin conduita sa, contestatoarea a incalcat prevederile Regulamentului de Ordine Interioara, pe cele ale Codului de Etica si Conduita al Grupului BT, precum si pe cele cuprinse in Fisa postului. Astfel, incalcarile savarsite decontestatoare sunt urmatoarele:  Prevederi ale Regulamentului de Ordine Interioara in BT, Cap VII — Raspundere disciplinara — Abateri majore — exemple: Furtul, frauda sau necinstea. Astfel fapta savarsita de Reclamanta, in mod repetat, respectiv la data de 17 noiembrie 2018 si 23 februarie 2018 reprezinta o abatere disciplinara majora, potrivit Regulamentului de Ordine Interioara. Totodata, prin savarsirea faptei, Reclamanta a abuzat de functia de detinuta in cadrul Bancii, respectiv de faptul ca avea acces la numerar, ceea ce contravine prevederilor Codului de Etica al Grupului BT.In final, desi Reclamanta avea obligatia, conform Fisei Postului de a respecta prevederile reglementarilor interne ale Bancii, aceasta, in mod evident, nu si-a indeplinit aceasta obligatie, avand in vedere ca a savarsit o fapta incadrabila la abaterile disciplinare majore, abuzand de functia detinuta in cadrul Bancii.Astfel cum rezulta din cele prezentate mai sus, in cauza sunt intrunite conditiile atragerii raspunderii disciplinare a  contestatoarei, Banca procedând in mod corect si legal la sanctionarea disciplinara a acesteia cu desfacerea contractului de muncă.In concluzie, a solicitat a se retine ca nu pot fi retinute argumentele contestatoarei si anume ca aceasta lucra foarte mult si nu mai avea timp sa puna la loc bancnotele extrase din seif care de fapt nu ar fi trebuit niciun moment sa fie pe masa pentru ca normele interne stabilesc faptul ca toate sumele de bani trebuie sa se pastreze in seif.A precizat faptul ca nu exista posibilitatea inchiderii de zi fara inregistrarea tuturor sumelor in sisteme — inclusiv plusuri sau minusuri de numerar declarate, indiferent de ora finalizarii tranzactiilor. Doar in cazuri exceptionale, in care aceste activitati nu s-ar putea desfasura, din cauza unor evenimente externe si insurmontabile, intr-un termen rezonabil in cadrul unei zile (de exemplu pana de curent care se prelungeste pana tarziu in noapte) sunt permise inregistrarile diferentelor de case in ziua urmatoare. Insa, aceste situatii sunt raportate superiorului ierarhic si, in niciun caz, nu se procedeaza in sensul sustragerii si ascunderii banilor care nu au fost numarati. În cadrul Bancii, exista o procedura clara care se aplica in ceea ce priveste inchiderea de zi, pe care Reclamanta o cunostea foarte bine, aceasta fiind cuprinsa in Norma interna privind operatiunile de casa si casierie (anexata in extras prezentei intampinari):In concluzie, in situatia in care Reclamanta ar fi constat ca exista diferente de casa, aceasta avea obligatia de a parcurge procedura inregistrarii acestora si nicidecum de a sustrage anumite bancnote si de a le ascunde sub pretextul ca le „va inregistra a doua zi".iii.

Sustinerea privind lipsa prejudiciului este neintemeiata, rugam instanta de judecata sa aiba in vedere faptul ca atragerea raspunderii disciplinare a salariatilor nu este conditionata de dovedirea vreunui prejudiciu, asa cum se intampla, de exemplu, in cazul raspunderii patrimoniale a acestora. Indicarea in cuprinsul art.250 lit. c din Codul muncii, drept criteriu pentru individualizarea si aplicarea sanctiunii disciplinare, a consecintelor abaterii disciplinare, nu impune, cu forta legii, existenta unui prejudiciu material, urmare a faptelor retinute in sarcina salariatului, fiind irelevant cuantumul sumei insusite de catre Reclamanta. Ceea ce conteaza, in realitate, este inselarea increderii ce i-a fost acordata de Banca si implicit de clientii Bancii, prin faptul ca a abuzat de functia detinuta in cadrul Bancii care presupunea accesul sau nemijlocit la sume de bani, si a sustras (in mod repetat) bancnote din numerarul pe care ar fi trebuit sa il administreze conform procedurilor interne ale Bancii.Or, in contextul disparitiei increderii, relatia de munca nu mai putea continua, mai ales ca functia detinuta de aceasta presupunea increderea desavarsita a Bancii in  contestatoare. În final,a precizat faptul ca Banca (si, de altfel, niciun angajator) nu poate astepta producerea unui prejudiciu pentru sanctionarea disciplinara a unui salariat care a actionat cu intentia vadita de a savrasi o frauda, chiar daca aceasta nu a apucat sa se produca, nu a fost vizibil imediat, sau a vizat sume mici de bani. Este important de subliniat faptul ca Banca are responsabilitatea banilor clientilor ei si nu poate permite salariatilor sa se ”joace” cu acestia pana cand dispar din conturile clientilor. Asa cum am aratat mai sus, atunci cand increderea sta la temelia relatiei de munca, orice incercare a salariatului de a actiona in contra normelor interne duce la spulberarea acesteia si la deterioarea irmediabila a relatiei de lucru. Sustinerile contestatoarei privind buna sa credinta si atitudinea sincera sunt nereale, aceasta neavând o atitudine onesta si deschisa pe parcursul cercetarii, avand in vedere ca initial a negat savarsirea faptei imputate, a recunoscut savarsirea faptei abia dupa ce i s-a spus ca exista inregistrari video, iar ulterior recunoasterii faptei a furnizat raspunsuri partiale si evazive la intrebarile Comisiei, neoferind nicio explicatie logica si plauzibila pentru conduita sa.Sustinerile contestatoarei privind neluarea in considerare a unor pretinse explicatii formulate de aceasta sunt neintemeiate, explicatiile sale neputand justifica actiunile  contestatoarei, aceasta nearatand legatura dintre pretinsa supraincarcare (care niciodata, pana acum, nu a fost comunicata Bancii sau superiorilor sai) si extragerea unor bancnote din numerarul aflat in administrare, ascunderea acestora printre documentele de pe birou si in final insusirea lor.Intimata arată că sanctiunea disciplinara aplicata contestatoarei este legala si proportionala cu abaterea disciplinara savarsita de contestatoare, prin raportare la prevederile art.250 din Codul muncii, avand in vedere ca aceasta a fost dispusa pentru o abatere disciplinara grava (respectiv ”majora”, asa cum este denumita in Regulamentul de Ordine Interioara al Bancii), care, in plus a fost si repetata:”Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:a)in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate (s.n.) de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;”

In concluzie, avand in vedere argumentele prezentate mai sus, se impune respingerea argumentului subsidiar formulat de reclamanta in sustinerea pretinsei nulitati a Deciziei de sanctionare, referitor la asa-zisa lipsa de proportionalitate dintre sanctiunea aplicata si fapta savarsita si solicita respingerea ca neintemeiata  a contestaţiei  promovata de contestatoare.

In drept, şi-a  intemeiat cele sustinute anterior pe dispozitiile art. 205 NCPC, pe cele ale art. 247 alin. (1) lit. a), ale art. 252 alin. (1), ale art. 252 alin. (2) lit c) din Codul Muncii.În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri şi orice alt mijloc de probă necesar, si a depus in copie un set de înscrisuri: cim, acte aditionale, convocarea la cercetarea disciplinara, Pr-vb de cercetare, Raportul Comisiei de Cercetare, decizia contestată, imaginile foto ale inregistrarilor video, declaratia contestatoarei in cadrul cercetarii, extrase din ROI, ROF, Codul de erica, angajament de plata al reclamantei.

Contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinare la 17.09.2018.În şedinţa publică din 14.11.2018, instanţa a încuviinţat cererea de probatoriu cu înscrisuri şi cu mijloace materiale de probă şi a prorogat discutarea probei cu expertiza, conform considerentelor încheierii de şedinţă.În aceiaşi şedinţă publică, instanţa a respins excepţia prescripţiei invocată de contestatoare potrivit art. 252 CM, coroborat cu decizia nr. 16/2012 a ÎCCJ potrivit cu care, termenul de 30 zile se calculează de la momentul înregistrării raportului final al cercetării disciplinare, respectiv de la  7.05.2018.În şedinţa publică din 30.01.2019, instanţa a respins şi proba cu expertiza contabilă considerând-o neconcludentă în raport de probele administrate.Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța reține următoarele:Contestatoarea  NMR a fost angajata intimatei în funcţia de casier,  din data de 20 octombrie 2006, când a fost încheiat contractul individual de munca nr. 45054, între Banca prin BT SA S. C. si  contestatoare.

Contestatoarea a învestit instanța cu o contestație împotriva deciziei nr. 243760/14.05.2018 emisă de intimata  BT SA, prin care s-a dispus încetarea contractului individual de munca.In fapt, intimata în decizia atacată a reţinut că angajata și-a însușit în datele de 17.11.2017 și 23.02.2018, în mod necuvenit sume de bani, în bancnote, de la Agenția BN, după efectuarea cercetării disciplinare a constat că această faptă constituie abatere disciplinară gravă,  dispunând desfacerea contractului individual de munca.

După cum reiese din nota explicativă dată de contestatoare, fila 78, aceasta recunoaște că "în data de 17.11.2017, respectiv 23.02.2018 am încercat dosirea unor bancnote printre colile aflate lângă biroul de lucru".Instanța, după vizionarea mijloacelor materiale de probă atașate la dosar, a constat că angajata şi-a însușit o serie de bancnote, pe care le-a sustras din numerarul pe care îl avea în administrare.Nu are niciun fel de relevanță pentru fapta reținută în sarcina contestatoarei faptul că nu s-a produs un prejudiciu intimatei, pentru că răspunderea disciplinară spre deosebire de cea materială, nu este condiționată de existența unui prejudiciu, ci de fapta culpabilă a angajatului care constă în încălcarea dispozițiilor legale sau cele cuprinse în regulamente, norme interne, fişa postului etc.Potrivit art. 252 din Codul muncii „(1) Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei(2) Sub sancțiunea nulități absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata(3) Decizia de sancționare se comunica salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicării"Prin urmare, în raport de întreg materialul probator administrat, instanţa apreciază că starea de fapt reţinută este conformă cu realitatea, astfel că în mod corect intimata a reţinut îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu în sensul că şi-a însuşit fără drept anumite sume de bani.Potrivit art. 247 alin. 2 Codul muncii „Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici”.

Învestită fiind cu judecarea contestației împotriva deciziei de sancționare emisă de angajator, instanta are îndrituirea de a verifica şi legalitatea si temeinicia măsurii luate. Pentru a aprecia asupra gravitatii abaterii disciplinare, precum si asupra modului de individualizare a sanctiunii in raport cu criteriile precis stabilite de legiuitor, instanta are nu numai posibilitatea aprecierii probelor administrate în cursul cercetarii disciplinare prealabile efectuate sub imperiul dispozitiilor art.251 din Codul muncii, ci si posibilitatea administrarii nemijlocite a probatoriului. Prin urmare, la stabilirea sancţiunii disciplinare aplicabile, instanţa apreciază că angajatorul a avut în vedere criteriile stabilite de Codul Muncii, - art. 250, astfel că în baza acestora, concluzionează că măsura aplicată de intimată este legală şi temeinică, întrucât contestatoarea a încălcat nu numai Regulamentul de ordine interioară, Codul de etică şi conduită al Băncii, fişa postului, dar a adus atingere şi imaginii băncii .În consecinţă, instanţa va respinge contestaţia formulată.Totodată instanţa va respinge şi cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimată formulată în condiţiile art. 453 C.pr.civ., întrucât documentele justificative depuse la dosar sunt în copie şi nu originale.Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele prezente.

Domenii speta

Spete similare