Drepturi bănesti.Obligația angajatorului ca la momentul împlinirii vechimii în muncă să o încadreze pe reclamantă în categoria (tranşa) de vechime corespunzătoare şi să determine drepturile salariale cuvenite acesteia prin luarea inconsiderare a aces

Dosar nr...R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE Sentinţa  Nr...INSTANŢA Asupra cauzei de faţă ;Prin cererea înregistrată de Tribunalul Dolj sub nr. de mai sus, reclamanta DMC a chemat in judecată pe pârâta Școala Gimnazială MV C solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite şi neacordate reprezentând c/val treptelor de vechime în învăţământ şi constatarea trecerii la o altă tranşă de vechime în învăţământ aferentă perioadei de 3 ani şi 5 luni , în care a funcţionat ca profesor fără studii de specialitate , pe o perioada începând cu 3 ani anterior introducerii acțiunii,respectiv de la data îndeplinirii criteriilor de acordare şi până la data pronunţării sentinței în cauză,  diferențe salariale actualizate în funcție de coeficientul de inflație, defalcat pe fiecare lună, până la data plății efective. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că are funcţia de profesor în învăţământul gimnazial în temeiul contractului individual de muncă nr 194/01.09.1999 încheiat cu pârâta şi are o vechime în învăţământ de 22 ani , 8 luni şi 15 zile , din care durata de 3 ani şi 5 luni de activitate în învăţământ nu i-a fost recunoscută ca vechime în învăţământ, după obținerea definitivatului , astfel că nu i-a fost luată în calcul la acordarea drepturilor salariale reprezentând c/val treptelor de vechime în învăţământ şi nu s-a trecut la o tranşă superioară de vechime în învăţământ ( nu în muncă ) până la data de 01.09.2017.A susținut reclamanta că unitatea școlară, în mod eronat, nu a luat in considerare la determinarea vechimii în învăţământ perioadele: 20.09.1990-28.06.1991, 01.10.1992-15.06.1993, 15.09.1993-31.08.1994, 01.09.1994-30.09.1994, 15.09.1996-08.08.1997,  în care a funcţionat ca profesor.În drept a invocat , dis part 253 alin 1,2, art 266, 270, 272, 275C.muncii, art 208,210,216 din Legea nr. 62/2011, art 148-151, 192,194-195Cpc , art 48-50 din Legea nr 128/1997,CCM la nivel de ramură învăţământ, Legea nr 330/2009, Legea 63/2011, Metodologiei de calcul a drepturilor salariale în învăţământ art 3 alin A pct 1,2,5,6,7 , precum şi alte acte normative care reglementează salarizarea personalului bugetar.In scop probator au fost depuse înscrisuri.Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei, motivat de faptul că pentru perioada dedusă judecăţii prevederile legale invocate de reclamantă nu sunt aplicabile întrucât nu erau în vigoare în acel moment neputând retroactiva: legea nr. 128/1997-abrogată prin Legea nr. 1/2011, Legea nr. 330/2009 -abrogată prin art 39 din Legea nr. 284/2010, Legea nr. 63/2011- abrogată prin OUG 20/2016.A mai arătat că unitatea şcolară nu a mai avut acces la datele înregistrate în carnetul de muncă în perioada în care reclamanta a funcţionat ca şi profesor necalificat, motiv pentru care, în lipsa unei solicitări scrise a acesteia, unitatea nu avea cum să realizeze încadrarea într-o altă tranşă de vechime decât cea evidenţiată în Revisal.La momentul depunerii cererii prin care reclamanta solicită recunoaşterea perioadei lucrate în învăţământ ca profesor necalificat drept vechime în învăţământ ( 01.09. 2017 ) unitatea școlară, în urma verificării legislaţiei aplicabile obiectului cererii la momentul depunerii ei, a emis decizia nr 117/2017 prin care perioadele însumând 3 ani şi 5 luni consemnate în carnetul de muncă au fost recunoscute ca vechime în învăţământ , începând cu data de 01.09.2017 care coincide cu începutul unui nou an şcolar , cât şi cu data solicitării reclamantei, motiv pentru care drepturile salariale aferente noii tranşe de vechime astfel cum a fost recalculată, au fost acordate de la data solicitării, aşa cum unitatea acordă toate drepturile salariale.Reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor pârâtei, arătând că din cuprinsul adreselor nr 6696/2011 a ISJ Timiş şi 907/DGERFU/ 12.11.2010 a Direcției Resurse Umane a MECTS transmisă ISJ Constanţa se constată că acestea au fost emise înainte de abrogarea Legii nr. 128/1997 şi înlocuirea acesteia cu Legea nr 1/2011, însă consideraţiile şi interpretarea privind recunoaşterea vechimii în învăţământ în cazul personalului didactic care a funcționat anterior ca şi personal didactic necalificat au rămas nemodificate , motiv pentru care prin decizia nr. 117/2017  i-a fost recunoscută vechimea în învăţământ de 3 ani şi 5 luni.Apreciază că pârâta ar fi trebuit să realizeze de drept calcularea vechimii în învăţământ, concomitent cu recunoaşterea celor 3 ani şi 5 luni ai vechimii în învăţământ , aşa cum reiese din decizia nr. 117/2017 , încă din anul 2001 , de la data la care a promovat examenul de definitivat , invocând în acest sens şi adresa nr 26130/2005 a Ministerului Educaţiei Naţionale.La termenul de judecată din 15.05.2018 instanţa a pus în vedere reclamantei să precizeze obiectul cererii de chemare în judecată în sensul menţionării tranşei de vechime pe care o solicită şi începând cu ce dată, reclamanta depunând o cerere în acest sens la termenul din 12.06.2018.La termenul de judecată din 11.10.2018 instanţa a repus cauza pe rol pentru suplimentare probatorii,iar la termenul din 27.11.2018 a dispus emiterea unei adrese la pârât pentru a comunica deciziile de reîncadrare salarială în tranşe de vechime din perioada dedusă judecății, să precizeze dacă au fost contestate, să se depună acte justificative în acest sens, relaţii comunicate cu adresa nr 4344/2018 la care s-au anexat înscrisuri.Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:Din decizia nr 115/01.09.2017 rezultă că reclamanta are calitatea de profesor în cadrul unităţii şcolare pârâte , fiind încadrată în  tranşa de vechime 22-25 ani gradaţia 5 , conform OUG 38/2017 şi respectiv 20-25 ani , conform Legii nr 153/2017 .Cu toate acestea, asa cum se poate observa in “Raportul per salariat” (f.6-8 dosar) coroborat cu deciziile de reîncadrare salarială nr 44/2015, 186/2015, 125/2016 şi menţiunile din carnetul de muncă , pentru încadrarea în tranşe de vechime, unitatea de învățământ pârâtă nu  a avut in vedere perioada lucrata ca profesor suplinitor fără studii de specialitate , respectiv, perioada 20.09.1990-28.06.1991, 01.10.1992-15.06.1993, 15.09.1993-31.08.1994, 01.09.1994-30.09.1994, 15.09.1996-08.08.1997 .Aceste perioade i-au fost recunoscute ca vechime în învăţământ prin decizia nr. 117/2017 de către pârâtă.Instanța are in vedere faptul ca salariata reclamantă a avut calitatea de calitatea de cadru didactic titular începând cu data de 01.09.1998, obținând definitivatul în învățământ la data de 01.09.2000.Potrivit normelor legale in vigoare la momentul nașterii dreptului, perioada lucrată ca suplinitor fără studii de specialitate constituie atât vechime în muncă, cât şi în învăţământ (după obţinerea definitivatului).Astfel, in conformitate cu dispozițiile Legii nr.63/ 2011, Anexa 5 – privitoare la Metodologia de Calcul al drepturilor salariale care se acorda personalului didactic si personalului didactic auxiliar din învățământ, vechimea efectivă în învățământ reprezintă perioada in care persoana angajata cu contract individual de munca a desfășurat activitate efectiva de predare la catedra in cadrul unei unități sau instituții de învățământ. Constituie vechime efectiva în învățământ şi perioada in care personalul didactic de conducere, îndrumare şi control, precum si personalul didactic auxiliar desfășoară activitate in cadrul unei unități/instituții de învățământ sau unui inspectorat școlar.Spre deosebire de noțiunea explicitata anterior, vechimea recunoscuta în învățământ reprezintă perioada in care persoana angajata în învățământ, provenita din alte sectoare de activitate, face dovada ca a profesat in specialitatea înscrisă pe diploma de studii, in cazul in care aceasta persoana ocupa un post didactic în aceeași specialitate. Aceasta vechime este luata in calcul numai pentru stabilirea drepturilor salariale. Pentru persoanele care beneficiază de vechime recunoscuta în învățământ, stabilirea salariului de încadrare al funcției didactice se va face potrivit pct. 1 lit. c).Vechimea în învățământ este formata din vechimea efectiva in învățământ si vechimea recunoscuta în învățământ, după caz.În speță de fata sunt incidente şi dispozițiile art.16 alin.(6) din Legea 128/1997  care stabileau ca, în mod excepțional, în lipsa personalului didactic calificat, după epuizarea situațiilor prevăzute la alin. (1) - (4), pot fi încadrați, pe o durata de cel mult un an școlar, suplinitori fără studii corespunzătoare, care au absolvit cel puțin liceul, cu diploma de bacalaureat, si care sunt testați prin interviu si lucrare scrisa, in profilul postului solicitat.Astfel cum reiese din înscrisurile atașate la dosarul cauzei, salariata a susținut examenul de bacalaureat in sesiunea iunie 1990, fiind încadrată ca profesor suplinitor liceu la data de 20.09.1990 la Şcoala Generală nr 1 Poiana, com Turburea.În conformitate cu dispozitiile legale se observa ca angajarea pe functia de profesor/invatator suplinitor se face pe baza de concurs, prin încheierea unui contract individual de munca pe durata determinata,  in acest sens fiind art. 9 alin. (2), art. 16 alin.(6), art. 138 si 139 din Legea 128/1997 potrivit cărora personalul didactic angajat pe perioada determinata beneficiază de aceleași drepturi cu personalul didactic titular, iar persoanele angajate in învățământ, provenite din alte sectoare de activitate, care fac dovada că au profesat in specialitatea înscrisă pe diploma de studii si care ocupa un post didactic in această specialitate, beneficiază de vechimea în munca, ca vechime recunoscuta în învățământ, in vederea stabilirii drepturilor salariale.O condiție esențială este însă aceea a dobândirii calității de cadru didactic definitiv, calitate care se dobândește prin promovarea examenului de definitivat.In acest sens, art. 34 din Legea 128/1997 (în vigoare la momentul promovării acestui examen de către reclamantă) prevede ca  „(1) Definitivarea în învăţământ se poate obţine de către personalul didactic de predare care îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute la art. 7 şi care are un stagiu de cel puţin 2 ani la catedră, având în această perioadă funcţia de bază în învăţământ.(...) (3) Prezentarea la examenul pentru definitivarea în învăţământ este obligatorie după 2 ani de la efectuarea stagiului minim prevăzut la alin. (1).(4) (...) Personalul didactic titular care nu obţine definitivarea în învăţământ pierde calitatea de titular şi, ca urmare, contractul individual de muncă al acestuia se desface, potrivit legii.”Așadar, de la momentul promovării examenului de definitivat, unitatea de învățământ pârâtă avea obligația de a determina transa de vechime corespunzătoare prin luarea in considerare a întregii perioade lucrate în învățământ, inclusiv a perioadei in care reclamanta a avut calitatea de profesor suplinitor .În concluzie, vechimea de  3 ani şi 5 luni reprezintă vechime efectiva în învățământ, dat fiind faptul ca reclamanta, încă de la data angajării ca profesor suplinitor fără studii de specialitate, a desfășurat activitate efectiva de predare la catedra în cadrul unei unități de învățământ.Drept urmare, pârâta avea obligația ca în anul 2013 , la momentul împlinirii vechimii de 18 ani, respectiv la 01.05.2017 la momentul împlinirii vechimii de 22 ani să o încadreze pe reclamantă în categoria (tranşa) de vechime corespunzătoare şi să determine drepturile salariale cuvenite acesteia prin luarea in considerare a acestei transe.Nu are nicio relevanta momentul la care salariata a formulat cerere sau data de la care aceasta a solicitat recunoaşterea vechimii în învăţământ pentru perioada lucrată ca profesor suplinitor fără studii de specialitate, legiuitorul neprevăzând vreo obligație a salariatului in acest sens.Astfel, salariata reclamanta, încadrată în învățământ, ca profesor suplinitor fără studii de specialitate, în luna septembrie 1990, definitivata in calitate de cadru didactic la data de 01.09.2000, trebuia încadrată de angajator, din oficiu, în transa de vechime 18-22 de ani, în luna mai 2013, si nu doar începând cu 01.10.2016,prin decizia nr. 125/2016( f. 80) ca urmare a solicitării formulata de reclamanta in acest sens( f. 79).De asemenea , trebuia încadrată de angajator, din oficiu, în transa de vechime 22-25  de ani, în luna mai 2017, si nu doar începând cu 01.09.2017,prin decizia nr 115/2017( f. 83),  ca urmare a solicitării formulată de reclamantă în acest sens( f. 37).Prin urmare , instanţa constată că reclamanta se încadrează în perioada 11.01.2015-01.10.2016 în tranşa de vechime 18-22 de ani, iar în perioada 01.05.2017 -01.09.2017 în tranşa de vechime 22-25 de ani, drepturile sale salariale fiind determinate în mod eronat, prin raportare la o altă tranşă de vechime decât cea legal cuvenită, până la data de  01.09.2017.In raport de art. 171 Codul Muncii, dar si având in vedere solicitarea expresa a reclamantei, formulata prin cererea introductiva, instanța retine ca „dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate”.

Cererea introductiva a fost înregistrată de Tribunalul Dolj la data de 11.01.2018, reclamanta solicitând, potrivit dispozițiilor legale mai sus citate, obligarea pârâtei la plata diferențelor de drepturi salariale pe o perioada începând cu 3 ani anteriori introducerii acțiunii.Așa fiind, instanța va admite actiunea precizată, va constata că reclamanta se încadrează în perioada 11.01.2015-01.10.2016 în tranşa de vechime 18-22 de ani, iar în perioada 01.05.2017 -01.09.2017 în tranşa de vechime 22-25 de ani şi va obliga pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând diferenţa dintre salariul cuvenit acesteia, corespunzător tranşei de vechime 18-22 de ani, si salariul efectiv plătit in perioada 11.01.2015-01.10.2016, respectiv corespunzător tranşei de vechime 22-25 de ani, si salariul efectiv plătit in perioada 01.05.2017 - 01.09.2017.In ceea ce privește petitul accesoriu, referitor la actualizarea sumei datorate de pârâtă cu indicele de inflație a monedei naționale, instanța reţine că, potrivit art. 166, alin. 4 Codul Muncii, întârzierea nejustificata a plății salariului (care cuprinde salariul de baza, indemnizații, sporuri precum si alte adaosuri) sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.În acest sens se impune actualizarea cu indicele de inflație a sumei datorate, operațiune care presupune acoperirea unui prejudiciu cauzat de fluctuațiile monetare in intervalul scurs de la scadenta si pana la data plății efective.Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

Domenii speta

Spete similare