Contestatie tabel suplimentar de creanţe

Sentinţă civilă 383 din 14.03.2018


Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe contestator SC TM SRL, creditor SC AH A.B., creditor ..., intervenient DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE IAŞI, creditor ..., contestator SC C  SA IAŞI, creditor ..., creditor ... şi pe lichidator LRJ S.P.R.L., având ca obiect contestaţie tabel suplimentar.

Prin contestaţia înregistrată la data de 30.05.2016 şi ulterior completată la data de 20.01.2017 reprezentanţii debitorului SC TM SRL au solicitat refacerea suplimentului nr. 1 al tabelului preliminar de creanţelor (publicat în BPI nr. 9887 din 20.05.2016), întocmit şi depus la dosarul cauzei de către administratorul judiciar LRJ SPRL, în ceea ce priveşte suplimentului de creanţă declarată de către ANAF - DGRFP Iaşi, motivat de faptul că această cerere este tardiv declarată, suplimentul tabelului preliminar este de asemenea, tardiv întocmit, iar creanţa completatoare este inadmisibilă ca urmare a înscrierii unei creanţe în mod retroactiv. 

Prin contestaţia înregistrată la data de 30.05.2016 şi ulterior completată la data de 20.01.2017 reprezentanţii creditorului SC C SA au solicitat refacerea suplimentului nr. 1 al tabelului preliminar al creanţelor debitorului SC TM SRL în sensul înlăturării creanţei suplimentare fiscale a ANAF - DGRFP Iaşi.

Motivează reprezentanţii creditorului-contestator că respectiva creanţă este tardivă, constatarea ei s-a făcut retroactiv, provenind în urma unui control fiscal.

În replică reprezentanţii administratorului judiciar depun întâmpinare prin care solicită respingerea celor două contestaţii; motivează aceştia că cea a debitorului este nulă ca urmare a formulării ei fără acordul practicianului în insolvenţă, nu este ştampilată fiind totodată semnată de o persoană care nu a dovedit că a fost împuternicită de către administratorul special. Totodată creanţa suplimentară înscrisă în tabel este ulterioară ca urmare a rezultatului unui control fiscal care a ajuns la cunoştinţa administratorului judiciar cu întârziere. Nu în ultimul rând susţin că respectiva creanţă fiscală provine în urma unei inspecţii fiscale finalizată cu emiterea Deciziei de impunere F-SV nr. 451 din 26.03.2015, pentru suma de 2470711 lei, nedesfiinţată.

În drept sunt invocate disp. art. 194 şi 196, alin. 1 din Codul de Procedură Civilă, disp. art. 105, alin. 1 şi 106, alin. 1 şi 3 din legea 85/2014.

În susţinerea poziţiilor procesuale s-au depus înscrisuri.

Totodată în cauză reprezentanţii DGRFP Iaşi formulează şi depun cerere de intervenţie voluntară prin care solicită respingerea ca neîntemeiate a celor două contestaţii; motivează aceştia că suma cu care au înţeles să-şi completeze creanţa principală este anterioară deschiderii procedurii, dar cererea a fost depusă ulterior ca urmare a finalizării unui control fiscal în urma căruia au rezultat obligaţii restante la bugetul statului.

Acordând părţilor cuvântul asupra cererii de intervenţie, a excepţiilor invocate precum şi asupra fondului cauzei instanţa reţine următoarele aspecte:

Asupra cererii de intervenţie voluntară, formulată de reprezentanţii creditorului – contestat DGRFP Iaşi, instanţa consideră că poziţia procesuală a acestora este justificată de interesul de a-şi apăra creanţa înscrisă în suplimentul tabelului preliminar. Se observă în mod clar că respectiva cerere de intervenţie este în interesul propriu al creditorului care a depus-o, justifică interesul menţinerii în suplimentul tabelului preliminar a creanţei analizate şi acceptate de către practicianul în insolvenţă, motiv pentru care va admite cererea .

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii depunerii suplimentului cererii de creanţă de către creditorul ANAF – DGRFP Iaşi, invocată de către reprezentanţii creditorului SC C SA respectiv cei ai debitorului SC TM SRL instanţa reţine că suma înscrisă probvine în urma derulării unei inspecţii fiscale. Cererea privind respectiva creanţă suplimentară poartă nr. 8310 din 23.04.2015; această cerere este ulterioară emiterii Deciziei de impunere F-SV nr. 451 din 26.03.2015 prin care s-au stabilit obligaţii fiscale în sarcina debitorului.

Prin urmare creanţa suplimentară nu poate fi constatată tardiv formulată în considerarea succesiunii datelor de mai sus, urmând să respingă excepţia.

Cu referire la excepţia tardivităţii întocmirii tabelului suplimentar de creanţe de către administratorul judiciar LRJ SPRL, invocată de către reprezentanţii creditorului SC C SA respectiv cei ai debitorului SC TM SRL instanţa reţine că prin adresa nr. 506 din 02.03.2015 administratorul judiciar a notificat pe creditorul bugetar asupra disp. art. 102 din lege referitor la efectuarea inspecţiei fiscale, o cerere eventuală de înregistrare a unei creanţe fiscale suplimentare urmând a fi depusă în conformitate cu disp. art. 100, alin. 1, lit. b din lege. Cu cererea suplimentară a fost înregistrată în interiorul termenului de 60 zile prev. de lege instanţa consideră că suplimentul tabelului preliminar a fost depus în termenul legal, urmând să respingă excepţia.

Faţă de excepţia inadmisibilităţii acceptării creanţei fiscale şi înscrierii acesteia în tabelul preliminar, invocată de către reprezentanţii creditorului SC C SA respectiv cei ai debitorului SC TM SRL, motivat de acceptarea retroactivă a acesteia de către administratorul judiciar, instanţa consideră că acesta nu constituie un motiv de inadmisibilitate în sensul că o astfel de cerere de creanţă nu trebuia analizată de către administratorul judiciar; va considera excepţia neîntemeiată urmând să o respingă.

Asupra fondului contestaţiei formulată de debitorul SC TM SRL instanţa reţine primordial faptul că acesta se află în perioada de observaţiei. Cu toate acestea din analiza contestaţiei depuse de către debitor nu rezultă că a fost însuşită ori să fi purtat girul administratorului judiciar desemnat, alături de semnătura administratorului special; de altfel nu rezultă că nici măcar acesta din urmă nu şi-ar fi însuşit contestaţia introductivă.

Asupra fondului celor două contestaţii instanţa reţine că acestea se referă în special la faptul analizării, acceptării şi înscrierii în suplimentul nr. 1 al tabelului preliminar al creanţelor debitorului a celei a creditorului – contestat DGRFP Iaşi.

Astfel instanţa observă că suma reprezentând supliment de creanţă declarată de către reprezentanţii creditorului – contestat DGRFP Iaşi este anterioară deschiderii procedurii de insolvenţă a SC TM SRL, dar a fost pe deplin calculată ulterior, după finalizarea controlului fiscal, când s-a emis Decizia de impunere F –SV nr. 451 din 26.03.2015, pentru obligaţii fiscale în cuantum total de 2470711 lei. Cuantumul acestei creanţe a fost contestat pe cale administrativă de către reprezentanţii debitorului, dar cei ai creditorului bugetar au suspendat soluţionarea acestei contestaţii în ceea ce priveşte suma de 2450959 lei, respingând-o totodată în ceea ce priveşte cuantumul de 19752 lei, emiţându-se astfel decizia nr. 3577 din 29.06.2016.

De asemenea, şi această decizie fiscală a fost contestată în faţa instanţei de contencios administrativ.

Pentru aceste motive şi până la soluţionarea în mod definitiv a contestaţiei formulată de către reprezentanţii debitorului practicianul în insolvenţă a admis cererea suplimentară de creanţă a creditorului bugetar şi a înscris-o sub condiţie suspensivă în suplimentul tabelului de creanţe, în mod corect, cu respectarea disp. art. 105, 106 din legea 85/2014.

În consecinţă, pentru motivele detaliate anterior instanţa consideră neîntemeiate cele două contestaţii formulate urmând să le respingă şi să definitiveze tabelul preliminar suplimentar. 

Respinge excepţia tardivităţii depunerii cererii de creanţă suplimentară, invocată de către reprezentanţii creditorului SC C SA respectiv cei ai debitorului SC TM SRL.

Respinge excepţia tardivităţii întocmirii tabelului suplimentar de creanţe de către administratorul judiciar LRJ SPRL, invocată de către reprezentanţii creditorului SC C SA respectiv cei ai debitorului SC TM SRL.

Respinge excepţia inadmisibilităţii acceptării creanţei fiscale şi înscrierii acesteia în tabelul preliminar, invocată de către reprezentanţii creditorului SC C SA respectiv cei ai debitorului SC TM SRL.

Admite cererea de intervenţie voluntară principală formulată de către DGRFP Iaşi.

Respinge contestaţiile formulate de către reprezentanţii creditorului SC C SA respectiv cei ai debitorului SC TM SRL în ceea ce priveşte creanţa acceptată de către administratorul judiciar LRJ SPRL şi înscrisă în tabelul preliminar suplimentar al creanţelor debitorului în beneficiul creditorului DGRFP Iaşi.

Cu modificările de mai sus definitivează tabelul preliminar suplimentar al creanţelor debitorului SC TM SRL.