Ordonanţă preşedinţială. condiţia existenţei aparenţei dreptului

Decizie 5152/291/2017 din 10.10.2017


CIVIL

ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ. CONDIŢIA EXISTENŢEI APARENŢEI DREPTULUI

ECLI:RO:TBNMT:2017:018.001178

Dosar nr. XX APEL – ordonanţă preşedinţială

OPERATOR 3074 – CONFIDENŢIAL

DATE CU CARACTER PERSONAL

R O M A N I A

TRIBUNALUL XX

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.

Şedinţa publică din

Instanţa constituită din:

PreşedinteXXJudecător

XX Judecător

XXGrefier

Pe rol se află soluţionarea apelului formulat de apelul promovat de reclamanţii XX, XX (CNP XX), XX, XX, XX şi XX - toţi cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat XX din municipiul XX,  împotriva sentinţei civile nr. XX din 07.09.2017 pronunţată de Judecătoria XX în dosarul nr. XX, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi XX, XX, XX şi XX – toţi cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat XX din municipiul XX,  respectiv cu intimaţii-pârâţi XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX,  XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX,  XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX, XX - domiciliată în municipiul XX, strada XX, judeţul XX, XX - domiciliat în municipiul XX, XX şi XX - domiciliat  în municipiul XX, strada XX.

Desfăşurarea şedinţei de judecată a fost înregistrată, conform dispoziţiilor art. 231 alin. 4 noul Cod procedură civilă.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, a răspuns apelantul-reclamant XX asistat de doamna avocat XX, care îi reprezintă şi pe ceilalţi apelanţi-reclamanţi, respectiv intimaţii-pârâţi XX, XX şi XX, lipsind celelalte părţi.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat instanţei următoarele:

- obiectul dosarului este ordonanţă preşedinţială;

- cauza se află la primul termen de judecată;

- stadiul procesul – apel;

- procedura de citare a fost îndeplinită;

- la dosar a fost depusă, prin compartimentul arhivă, de către apelanta-reclamantă XX, o adresă la care a fost anexată, în original, chitanţa ce face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei.

- în urma verificărilor efectuate în sistemul informatizat ECRIS pentru primul termen de judecată de astăzi, s-a constatat că nu există alte dosare formate ca urmare a unor cereri formulate de aceleaşi părţi, împotriva aceloraşi persoane şi având acelaşi obiect ca în prezenta cauză, drept pentru care s-a întocmit referatul anexat, în conformitate cu dispoziţiile art.103 alin.11 din Regulamentul de ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti;

După referatul grefierului, faţă de susţinerea doamnei avocat XX, referitoare la decesul intimaţilor-reclamanţi XX şi XX, instanţa dispune reluarea cauzei la a doua strigare, punând în vedere doamnei avocat să depună înscrisuri în dovedirea celor afirmate.

La a doua strigare a cauzei, avocatul reclamanţilor precizează că cele două persoane au decedat înainte de introducerea acţiunii, XX în anul 2016 şi XX în aprilie 2017, dar la instanţa de fond nu s-a pus în discuţie cadrul procesual, deşi ea a cerut ca cei doi să nu mai figureze în citativul cauzei. 

Intimatul-pârât XX confirmă decesul celor două persoane, arătând că în alte dosare au fost depuse şi documente de la evidenţa populaţiei, care confirmă cele susţinute oral de avocatul reclamanţilor.

Preşedintele completului de judecată constată că dosarul se află la primul termen, apelul fiind declarat şi motivat în termen, legal timbrat.

Intimaţii-pârâţi depun la dosar întâmpinare, copia unei precizări a obiectului acţiunii făcută în dosarul nr. XX şi a minutei pronunţate în dosarul penal nr. XX iar doamna avocat XX depune chitanţa onorariu avocaţial nr. XX/14.09.2017.

La cererea instanţei, avocatul reclamanţilor depune la dosar un exemplar al Statutului Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (C.A.R.P.) XX; cu privire la încheierea nr. XX din 03.06.2012, pronunţată în dosarul nr. XX al Judecătoriei XX, arată că nu deţine un exemplar al acesteia, dar va face demersuri în vederea depunerii la dosar, în cel mai scurt timp.

Faţă de situaţia intimaţilor-reclamanţi XX şi XX, instanţa invocă din oficiu excepţia lipsei capacităţii de folosinţă, pe care o pune în discuţia părţilor.

Având cuvântul, doamna avocat XX solicită instanţei admiterea excepţiei invocate din oficiu, intimaţii-pârâţi lăsând soluţia la aprecierea instanţei.

Faţă de împrejurarea că intimaţii XX şi XX nu mai erau în viaţă la data de 18.08.20017, când a fost promovată acţiunea, tribunalul constată că aceştia nu au calitate de parte în proces, astfel că nu se impune introducerea şi citarea în cauză a moştenitorilor acestora, cererea în care apar în calitate de reclamanţi fiind formulată de persoane fără capacitate de folosinţă.

Nemaifiind de formulat alte cereri sau de administrat alte probe, instanţa acordă cuvântul părţilor, în cadrul dezbaterilor.

Doamna avocat XX, pentru reclamanţi, solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat, pentru motivele pe larg precizate în scris, pe care le dezvoltă în faţa instanţei, susţinând că în mod greşit s-a dat eficienţă excepţiei inadmisibilităţii şi că, ori de câte ori a formulat o cerere în numele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (C.A.R.P.) XX instanţele au invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant pentru preşedintele acesteia, XX, acesta fiind motivul pentru care a formulat prezenta cerere. Consideră că nu s-a analizat fondul cererii, că prima instanţă a înţeles greşit actul dedus judecăţii şi că reclamanta-apelantă nu doreşte să se înscrie în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor ci doar să aibă posibilitatea de a se apăra în cadrul dosarelor aflate pe rolul instanţelor, fiind vorba de o măsură vremelnică, care să prevină prejudicierea evidentă a acesteia. În concluzie, solicită admiterea cererii şi a apelului aşa cum au fost formulate, respectiv desemnarea unui reprezentant din rândul membrilor consiliului director, care să reprezinte interesele asociaţiei, până la soluţionarea dosarului nr. XX al Judecătoriei XX, ce are ca obiect înscrierea modificărilor aduse prin statut şi prin actul constitutiv, conform hotărârii din august 2013; solicită şi plata cheltuielilor de judecată.

Intimaţii-pârâţi, prin XX, învederează instanţei că persoanele care se erijează în conducerea Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (C.A.R.P.) XX nu au, în realitate, decât calitate de membri, că din anul 2013 şi până în prezent au formulat 7 cereri de modificare a statutului – toate fiind respinse de instanţele judecătoreşti; de altfel, aceste persoane ocupă funcţiile fără drept, fiind cercetate penal, iar acum solicită şi desemnarea unui reprezentat tot din rândul lor. Mai afirmă că dosarul nr. XX al Judecătoriei XX este de fapt o copie a altui dosar promovat anterior şi că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, consiliul director şi preşedintele nu pot lua hotărâri dacă nu au statutul înregistrat la judecătorie.

La cererea instanţei, referitor la ultima componenţă a consiliului director, conform registrului aflat la instanţa de fond, intimatul-pârât XX arată că funcţia de preşedinte era deţinută de XX, care a fost eliberat din funcţie, iar XX, XX, XX şi XX erau membri în consiliul director.

Doamna avocat XX învederează instanţei că unele susţineri ale intimatului-pârât XX exced cadrului procesual.

Instanţa declară dezbaterile închise şi reţine cauza în pronunţare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.XX din 07.09.2017 pronunțată de Judecătoria XX în dosarul nr.XX a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială de numire a unui reprezentant provizoriu din rândul membrilor Consiliului Director a CARP XX, până la soluţionarea definitivă a dosarului suspendat cu nr.XX al Judecătoriei XX având ca obiect înscrierea modificărilor aduse statului şi actului constitutiv ale CARP XX prin şedinţa Adunării Generale din 20.08.2013, formulată de reclamanţii CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR XX, XX, XX, XX, XX și XX în contradictoriu cu pârâţii XX, XX, XX, XX, XX și XX.

Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria XX a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul său la data de 18.08.2017 sub nr.XX, reclamanții CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR XX, XX, XX, XX, XX și XX în contradictoriu cu pârâţii XX, XX, XX, XX, XX și XX au solicitat instanţei ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să numească o persoană din rândul membrilor Consiliul Director al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor XX, care să reprezinte interesele CARP XX în dosarele aflate pe rolul Judecătoriei XX, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. XX al Judecătoriei XX, având ca obiect cerere de modificare a actelor constitutive prin actul adiţional la Statutul Asociaţiei autentificat cu nr.XX/04.09.2013, solicitată de dl. XX, privind alegerea organelor de conducere din Adunarea Generală din 20.08.2013; înregistrarea modificării actelor constitutive privind alegerea organelor de conducere din Adunarea Generală din 11.07.2013, conform procesului - verbal din data de 11.07.2013 şi a Hotărârii Adunării Generale din 11.07.2013, anexate prezentei acţiuni.

În înscrisul intitulat ”împuternicire” care este înregistrat sub nr.XX/03.09.2013 la C.A.R. Pensionari XX, se menţionează că organismul de conducere Consiliul Director al C.A.R.P XX format din preşedinte XX, consilier XX, consilier XX şi consilier XX, l-a împuternicit pe domnul XX în calitate de preşedinte al C.A.R.P. XX să îi reprezinte la Judecătoria XX pentru depunerea actelor adiţionale întocmite în urma alegerilor din 20 august 2013.

La cerere au fost anexate înscrisuri, respectiv act adiţional la statutul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor XX autentificat cu nr.XX din 04.09.2013 de BNP XX, prin care se arată că se numeşte în funcţia de preşedinte al Consiliului Director al CARP Pensionari XX domnul XX, urmând ca organul denumit Consiliul Director al C.A.R.P. XX să aibă următoarea componenţă: XX – preşedinte, XX – consilier, XX – consilier, XX – consilier, XX – consilier, XX – membru supleant şi XX – membru supleant. Totodată, în acelaşi înscris se precizează că organul intitulat Comisia de cenzori va avea următoarea componenţă: XX, XX, XX şi XX.

La dosarul cauzei au mai fost depuse copii xerox ale unor înscrisuri, respectiv informaţii ECRIS din dosarele aflate pe rolul Judecătoriei XX şi ale Tribunalului XX, cauze în care se invocă excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal al CARP XX în persoana domnului XX.

Începând cu anul 2013 şi prevalându-se de dispoziţiile OG nr. 26/2000 CARP XX a încercat anual să se înscrie în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor cu modificările aduse anual prin adunările generale care au avut loc, însă pârâţii au formulat în cadrul tuturor dosarelor pe procedură necontencioasă de recunoaştere, cereri de intervenţie.

Aşa s-a întâmplat şi în dosarul nr. XX în care CARP XX a solicitat Judecătoriei XX să se ia act de modificările aduse statutului şi actului constitutiv prin şedinţa adunării generale din 2013. Pârâţii au cerut suspendarea judecăţii dosarului pe procedură necontencioasă până la soluţionarea dosarului nr.XX având ca obiect anulare proces-verbal de şedinţă din data de 20.08.2013 şi anulare Hotărâre Generală din 20.08.2013. Condiţia urgenţei este determinată de faptul că CARP XX nu îşi poate face apărări nici în faţa instanţelor de judecată unde se invocă constant excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal al CARP XX în persoana domnului XX, nici în faţa unităţilor bancare cu care trebuie să colaboreze.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.996 din NCPC.

Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Judecătoria XX a reţinut următoarele:

Potrivit art.2 din Legea nr.540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, ”înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor se realizează în baza prevederilor referitoare la asociaţii din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.”.

Altfel spus, legea cadru a caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor face trimitere la dreptul comun în materie, respectiv OG nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Potrivit art.33 din OG nr.26/2000, ”modificarea actului constitutiv sau a statutului asociaţiei se face prin înscrierea modificării în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are sediul asociaţia, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 – 12”. Totodată, conform alin.2 din acelaşi text normativ, ”cererea de înscriere a modificării va fi însoţită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director”.

Totodată, din examinarea coroborată a dispoziţiilor art.8 – 12 din OG nr.26/2000, rezultă că intenţia legiuitorului în edictarea normelor procedurii de înscriere în vederea dobândirii personalităţii juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei, şi respectiv de înscriere a modificărilor la statutul şi actul constitutiv al unei astfel de persoane juridice cu statut special, a fost aceea de a reglementa o procedură rapidă, necontencioasă, desfăşurată în camera de consiliu.

Aşadar, interpretând cererea introductivă, s-a reținut că asociaţia are organe de conducere, Colegiu de conducere şi Director, astfel nu este de competenţa instanţei să intervină în activitatea şi organizarea internă a unei persoane juridice de drept privat. Calitate de reprezentant legal se face în temeiul legii şi statului Asociaţiei.

Astfel, conform art.12 lit. a din Statutul C.A.R.P. XX, astfel cum s-a constatat modificarea acestuia prin încheierea XX din 03.06.2012 a Judecătoriei XX pronunţată în dosarul nr.XX, ”adunarea generală este legal constituită dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unul din numărul delegaţilor reprezentanţi ai membrilor casei. Numărul acestora se stabileşte în baza normei de 1 la 200 de membri”.

Altfel spus, prin statutul C.A.R.P. XX s-a stabilit o normă specială de cvorum de cel puţin jumătate plus unu din numărul delegaţilor reprezentanţi ai membrilor casei.

Instanţa a reţinut că petentul XX va trebui să facă dovada că a realizat condiţia prevăzută de legiuitor, în sensul de a depune la dosar o hotărâre de modificare a statutului în condiţii statutare, acesta ori alt membru din Consiliul Director neputând fi numit provizoriu de instanţă pe calea ordonanţei preşedinţiale să reprezinte interesele CARP XX.

În cadrul persoanelor juridice, mandatul nu este niciodată unul implicit şi subînţeles în materia drepturilor de vot ce trebuie exprimat în adunările generale, ci acesta trebuie să fie expres şi neechivoc, respectiv trebuie să rezulte identitatea membrilor care au delegat pe un singur membru să le reprezinte interesele, şi care anume este mandatul la alegerea funcţiilor de conducere, respectiv identitatea candidatului ce trebuie votat. Toate aceste menţiuni trebuie să apară expres în dovada mandatului, respectiv delegaţie/împuternicire. Aceasta este, de altfel, raţiunea pentru care ordinea de zi se publică în prealabil, pentru ca membrii să îşi poată forma o opinie până la momentul adunării generale cu privire la identitatea persoanei pe care intenţionează să o aleagă în funcţia de conducere a persoanei juridice, şi pentru a da mandatul în cunoştinţă de cauză reprezentantului.

Chiar dacă legiuitorul nu a prevăzut în mod expres faptul că un solicitant trebuie să demonstreze că şedinţa a fost statutară, rezultă cu puterea evidenţei raţionale, că această condiţie este necesară, pentru a preveni astfel ca orice persoană să depună din rea-credinţă înscrisuri intitulate ”hotărâri” din care să rezulte că statutul unei asemenea persoane juridice a fost modificat.

Aplicând concluziile enunţate anterior, instanţa a constatat că cererea de faţă nu satisface exigenţa prevăzută de legiuitor pentru a fi admisă pe calea ordonanţei preşedinţiale, considerente pentru care a respins-o ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamanții CARP XX, XX, XX, XX, XX și XX, solicitând schimbarea în tot a hotărârii de primă instanță apelate, în sensul numirii unui reprezentant provizoriu din rândul membrilor consiliului director al CARP XX, care să poată sta în judecată în numele și pentru această asociaţie și să îi reprezinte interesele, până la soluţionarea dosarului nr. XX al Judecătoriei XX.

În motivarea cererii de apel, reclamanții au susținut că instanţa de fond a reţinut în mod greşit excepţia inadmisibilității cererii de chemare în judecată în condițiile în care dispoziţiile speciale impuse de O.G. nr. 26/2000 trebuie coroborate cu dispoziţiile generale ale Codului de Procedură Civilă.

În fapt, prin cererea introductivă, reclamanţii au solicitat ca instanţa să numească provizoriu, din rândul membrilor consiliului director a CARP XX, un reprezentant care să reprezinte interesele asociaţiei în dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr.XX, având ca obiect cererea de înscriere în Registrul Asociaţiilor și Fundaţiilor a modificărilor aduse statutului și actului constitutiv ale CARP XX, prin şedinţa Adunării Generale din data 20.08.2013.

Ca și argument în promovarea cererii, reclamanţii au arătat faptul ca în toate dosarele care se judeca în contradictoriu cu intimaţii, fie că au calitatea de reclamanţi, fie că sunt pârâţi, apelanţi, recurenţi sau intimaţi, în ceea ce îl priveşte pe numitul XX - preşedintele ales statutar de 25.000 de membri ai CARP XX, partea adversă sau instanţa din oficiu, invocă excepţia lipsei calităţii de reprezentant a acestuia, întrucât nu figurează înscris în Registrul Asociaţiilor și Fundaţiilor de la grefa Judecătoriei XX.

Spre exemplu, în dosarul nr. XX, Judecătoria XX a admis o acţiune formulată de intimaţii din prezenta cauză, în contradictoriu cu CARP XX, pe excepţia lipsei calităţii de reprezentant, care a fost invocată din oficiu de către instanţă.

Aceeaşi situaţie a fost în dosarul nr.XX, în care CARP XX a formulat contestaţie la executare împotriva unor acte de executare începute de BEJ XX, însă datorită faptului că contestatoarea nu a putut face dovada înscrierii în calitate de preşedinte al asociaţiei a numitului XX, pentru ca instanţa să nu respingă cererea, s-a solicitat suspendarea judecaţii dosarului, până la soluţionarea dosarului nr.XX cu privire la înscrierea modificărilor aduse statutului și actului constitutiv a CARP XX, ca urmare a şedinţei Adunării Generale din data de 20.08.2013.

Tot datorită lipsei înscrierii sus-menţionate și datorită faptului că intimaţii din cauza pendinte și-au contrafăcut o ștampilă, conturile CARP XX deţinute la CEC BANK, RAIFFEISEN BANK, ALPHA BANK au fost blocate de intimaţi, iar reprezentanţii acestor unităţi bancare nu permit preşedintelui ales de cei 25.000 de membri ai asociaţiei CARP să facă niciun fel de operaţiuni bancare.

Lipsa înscrierii preşedintelui XX a dus și la imposibilitatea asociaţiei de a recuperare a împrumuturile restante ai membrilor CARP, instanţele de judecată anulând cererile de chemare în judecată întrucât reclamanta CARP nu a putut face dovada calităţii de reprezentant a preşedintelui ales XX.

Se apreciază de către reclamanți că în condițiile în care asociaţiei CARP XX nu i s-a permis să formuleze apărări în cauză pe motiv că nu are un reprezentant legal înscris în registrul special de asociaţii și fundaţii, instanţele au încălcat flagrant dispozițiile art. 148 alin. 1 Cod Procedură Civilă și dispozițiile art. 194 Cod Procedură Civilă, cu referire la cererea de chemare în judecată și art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Din anul 2013, în temeiul dispoziţiilor ce reglementează procedura necontencioasă impuse de O.G. nr. 26/2000, CARP XX a încercat în fiecare an să se înscrie în Registrul de Asociații și Fundaţii aflat la grefa Judecătoriei XX cu modificările aduse de adunările generale statutului și actului constitutiv, înscrieri care au fost suspendate datorită cererilor de intervenţie formulate de intimaţii din cauza pendinte, până când instanţele de judecată urmau să se pronunţe în dosarele vizând o procedură contencioasă de anulare a hotărârilor adunărilor generale ale CARP XX.

Așa s-a întâmplat și cu dosarul nr. XX, care a fost suspendat de trei ori, ultima dată până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr.XX, având ca obiect anularea procesului - verbal de şedinţă si a şedinţei adunării generale din data de 20.08.2013.

Se consideră de către reclamanți că instanţa a înțeles greşit actul dedus judecăţii, în sensul că aceștia nu doresc înscrierea în Registrul Asociaţiilor și Fundațiilor aflat la grefa Judecătoriei XX a modificărilor aduse statutului și actului constitutiv ale CARP XX, ci doresc să li se permită să își formuleze apărări pertinente în dosarele existente pe rolul instanţelor din judeţul XX care vizează asociaţia CARP XX, fără ca instanţa din oficiu sau cei cu care se judeca, să poată să mai invoce excepţia lipsei calităţii de reprezentant a acesteia.

Chiar dacă în O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii și fundaţii nu există vreo menţiune cu privire la situaţiile tranzitorii care pot apărea în procedura impusă de aceasta ordonanţă (în speţă nu se face menţiunea cine ar putea reprezenta interesele asociaţiei, în instanţă/ în fața organelor fiscale/ a unităţilor bancare/ în eventualele litigii pe procedura contencioasă, în situaţia în care procedura necontencioasă prevăzută de art.33 din aceeaşi ordonanţă este suspendată până la soluţionarea litigiilor pe procedura contencioasă), reclamanţii au arătat că se impune luarea unor măsuri provizorii în cazuri grabnice, atât pentru păstrarea unui drept, cât și pentru prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar mai putea repara (intervine prescripţia dreptului material de a mai promova acţiuni).

Conform art.33 alin.1 din OG. nr.26/2000, modificările actului constitutiv sau al statutului se fac prin înscrierea modificărilor în Registrul Asociaţiilor și Fundaţiilor aflat la Grefa Judecătoriei în a cărei circumscripţie își are sediul asociaţia, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.8 - 12 din aceeaşi ordonanţă.

Printr-un silogism elementar rezultă că acest drept nu trebuie să fie constatat printr-o hotărâre judecătorească, ci este recunoscut de către lege, în speţă O.G. nr.26/2000 în care sunt cuprinse cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească o entitate pentru a se putea înscrie în Registrul Asociaţiilor și Fundaţiilor aflat la grefa instanţei.

Instanţele de judecată, în speţă Judecătoria XX și Tribunalul XX, prin modalitatea de admitere a excepţiei lipsei calităţii de reprezentant, practic au lipsit de apărare CARP XX care, în raţiunea sa, încă nu poate sta în judecată printr-un preşedinte ales statutar, dar care nu figurează înscris în Registrul Asociaţiilor și Fundaţiilor.

Se consideră de către reclamanți că instanţa de fond trebuia să verifice dacă sunt întrunite condiţiile impuse de dispozițiile art. 996 Cod Procedura Civilă cu privire la aparența de drept, urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.

Astfel, în ceea ce priveşte urgenta, aceasta este determinată de imposibilitatea reclamantei CARP XX de a-și formula apărări în dosarele ce se judecă în procedura contencioasă, dosare care se judecă lunar, fie la Judecătoria XX, fie la Tribunalul XX (dosar nr. XX, nr. XX, nr. XX, nr. XX, nr. XX și nr. XX).

Vremelnicia cererii era determinată de numirea provizorie a unui reprezentant al CARP XX care să reprezinte interesele asociaţiei până la înscrierea vizată în cadrul dosarului nr.XX aflat pe rolul Judecătoriei XX.

Neprejudecarea fondului nici nu ar fi cu putinţă întrucât înscrierea în Registrul Asociaţiilor și Fundaţiilor se face pe procedura necontencioasa prevăzută de O.G. nr. 26/2000.

În legătură cu aparența de drept, aceasta este o presupunere a instanţei, adică instanţa nu trebuie să verifice dacă reclamantul beneficiază efectiv de exerciţiul dreptului solicitat a fi protejat, ci doar dacă este posibil sau de aşteptat ca reclamantul să beneficieze de acest exerciţiu (obiectul dosarului nr.XX).

Esenţa promovării acţiunii și apelului este determinată de acordarea posibilității reclamantei CARP XX de a-și formula apărări în virtutea garantării dreptului la apărare vizat de art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Se precizează de către reclamanți că în cursul anului 2016 CARP XX s-a adresat Avocatului Poporului cu privire la aceeaşi situaţie de drept tranzitorie însă până în prezent nu s-a primit niciun răspuns.

În drept, apelanții - reclamanți au invocat dispozițiile art.999 alin.1 coroborate cu cele ale art.466 și art. 480 alin. 2 Cod Procedura Civilă.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

În dovedire, apelanții-reclamați au depus copia cererii deduse judecății în dosarul nr.XX al Judecătoriei XX, fișă dosar nr.XX și precizare cerere dedusă judecății în dosarul nr.XX.

Intimații-pârâți XX, XX, XX, XX și XX, legal citați au formulat întâmpinare (f. 73-75 dosar) prin care au solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii de primă instanță ca temeinică și legală.

În combaterea motivelor de apel, intimații au apreciat că instanța de fond în mod corect a respins cererea introductivă ca inadmisibilă în condițiile în care reclamanții nu sunt membrii ai Consiliului Director al CARP XX și nici nu pot să reprezinte interesele asociației în dosarele aflate pe rolul instanțelor până la soluționarea irevocabilă a cererii dedusă judecății în dosarul nr.XX.

Intimații au arătat că au aceeași calitate cu a reclamanților persoane fizice, respectiv sunt membrii ai Asociației CARP XX, și, la rândul lor, sunt aleși ca membrii ai Consiliului Director în Adunarea Generală ce a avut loc la data de 11 iulie 2013, calitate în care au și solicitat instanței competente înscrierea modificării actului constitutiv în registrul special aflat la grefa acesteia.

În timp ce reclamanții au dedus judecății instanțelor mai multe cereri în care au pretins că numitul XX are calitatea de președinte al asociației, respectiv 6(șase) acțiuni din care 4(patru) au fost respinse iar 2(două) au fost suspendate, intimații au formulat o singură cerere pe rolul Judecătoriei XX în care au cerut înscrierea modificării actului constitutiv sub aspectul desemnării în calitate de președinte a numitului XX, cererea lor fiind suspendată până la soluționarea unei alte acțiuni promovate de reclamanți, cerere care în prezent se află pe rolul Tribunalului XX în calea de atac, după ce instanța de fond a respins-o.

Intimații au subliniat faptul că nu și-au arogat calitatea de reprezentanți legali ai CARP XX, cu președinte XX, înțelegând să respecte dispozițiile legale în materie potrivit cărora doar instanța de judecată competentă poate hotărî înscrierea modificărilor actului constitutiv și/sau statutului în registrul special aflat la grefă.

În aceste condiții, au considerat intimații că în mod corect instanța de fond a apreciat că numitul XX nu întrunește cerințele legale pentru a fi considerat reprezentant legal al asociației.

De altfel, în prezent se desfășoară cercetări penale în privința unora dintre reclamanții persoane fizice cu privire la săvârșirea de infracțiuni în legătură cu activitatea asociației.

 În legătură cu motivul de apel ce vizează blocarea conturilor deschise la bănci, intimații au arătat că nu au făcut altceva decât să aducă la cunoștință acestor unității situația litigioasă existentă în interiorul asociației însă, măsura de blocare a conturilor a fost dispusă de conducerile respectivelor unități bancare.

În aceeași măsură, nu este adevărat că ar fi folosit o ștampilă falsă ci chiar reclamantul XX, ce se autointitulează reprezentant legal al asociației, folosește o ștampilă în mod nelegal încă din data de 20 august 2013 încălcând prevederile Ordinului Ministrului Justiției nr. 954/2000.

Au mai susținut intimații că în fapt ei sunt cei care apără interesele CARP XX de pe poziția de membrii ai acestei asociații, fără însă să se erijeze în reprezentanți legali, dorind doar respectarea legislației speciale în materie.

Solicitarea reclamanților este inadmisibilă întrucât vine să contrazică dispozițiile OG nr.26/2000 cât și ale Ordinului Ministrului Justiției nr. 954/2000 iar contestarea unor dispoziții legale nu poate fi acceptată de către o instanță de judecată, menirea acesteia din urmă fiind tocmai aceea de a interpreta și aplica legea.

Prevederile neechivoce ale Ordonanței nr. 26/2000 confirmă împrejurarea că este necesar un filtru al instanței de judecată, singura în măsură să verifice îndeplinirea cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească o asociației pentru a solicita înscrierea unor modificări ale actului constitutiv și/sau statutului în registrul special, pentru că în caz contrar orice membru sau grupare de membrii ai unei asociații ar putea pretinde înscrierea în registrul special a oricăror măsuri pe care aceștia le consideră oportune a fi înscrise în interes personal și nu al asociației.

În concluzie, instanța de fond în mod corect nu a putut legitima solicitarea reclamanților de a desemna o persoană din cadrul unui Consiliu Director al asociației ce nu a fost ales și respectiv recunoscut ca fiind statutar de către instanța de judecată competentă, singura îndreptățită să hotărască în acest sens.

În apărare, intimații au depus copia dispozitivului încheierii penale nr. 9D din 22.01.2016 pronunțată de Judecătoria XX în dosarul nr. XX și Statutul CARP XX în varianta tipărită în anul 2010.

În analizarea hotărârii de primă instanță apelate, prin prisma motivelor de apel invocate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Tribunalul constată că apelul dedus judecății este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea introductivă dedusă judecății instanței de fond în procedura specială a ordonanței președințiale, reclamanții au solicitat numirea unei persoane din rândul membrilor Consiliul Director al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor XX, care să reprezinte interesele CARP XX în dosarele aflate pe rolul Judecătoriei XX, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. XX al aceleiași instanțe ce are ca obiect cererea de înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor a modificărilor aduse statutului și actului constitutiv ale CARP XX prin ședința Adunării Generale din data de 20.08.2013.

În cauza pendinte, criticile aduse de reclamanți hotărârii de primă instanță vizează respingerea motivelor expuse în susţinerea condiţiilor de admisibilitate a procedurii speciale a ordonanței președințiale, respectiv urgenţa, vremelnicia, neprejudecarea fondului și aparența de drept.

Conform prevederilor art.997 Cod procedură civilă instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, ordonanţa emisă astfel fiind provizorie şi executorie şi va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs judecata asupra fondului, nefiind admisibil ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială să pată fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

Astfel, din cuprinsul textului de lege sus-menţionat reiese că sunt reglementate 4(patru) condiţii de admisibilitate : aparenţa unui drept, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului și că cererea de ordonanță președințială este admisibilă doar dacă cele 4(patru) cerințe sunt îndeplinite cumulativ.

Spre deosebire de vechea reglementare a ordonanţei preşedinţiale, existenţa unei ”aparenţe de drept” în favoarea reclamantului a fost menţionată în mod expres în lege, inserându-se nu doar ca o condiţie de admisibilitate a cererii, dar, mai mult, ca o condiţie ce trebuie analizată în mod prioritar de către instanţă, ulterior urmând a fi analizate şi celelalte condiţii speciale de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale.

Astfel, instanţa este ţinută să nu dispună nicio măsură provizorie până ce nu îşi creează convingerea că în favoarea reclamantului există ”aparenţa de drept”, limitele cercetării privind aparenţa dreptului fiind însă limitele indicate şi în vechea reglementare, în doctrină şi jurisprudenţă, referitoare la „pipăirea fondului”.

Analizând, astfel, în mod prioritar, condiţia existenţei aparenţei dreptului a cărui apărare se solicită, reţine tribunalul că aceasta nu este în favoarea reclamanților.

De principiu, aparenţa de drept este în favoarea reclamantului dacă poziţia acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condiţiile unei sumare analize a situaţiei de fapt.

În speţă, reclamanţii persoane fizice au solicitat instanței numirea unei persoane din rândul membrilor Consiliului Director al reclamantei CARP XX care să reprezinte reclamanta asociație în dosarele aflate pe rolul Judecătoriei XX, până la soluționarea definitivă a dosarului nr.XX al aceleiași instanței.

În esență, reclamanții și-au motivat solicitarea pe împrejurarea că o serie de cereri promovate de reclamanta asociație CARP XX pe rolul Judecătoriei XX au fost respinse de instanțele de judecată pe considerentul că președintele ales XX, care reprezintă asociația în instanță, nu și-a dovedit calitatea de reprezentant legal dobândită în condiții prevăzute de statutul și actul constitutiv ale asociației reclamante CARP XX.

Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține că reclamanții persoane fizice se pretind membrii aleși ai actualului Consiliul Director al asociației, fiind îndreptățiți ca oricăruia dintre ei să le fie recunoscută, pe cale judecătorească, calitatea de reprezentant legal al asociației, în timp ce intimații invocă caracterul nelegal şi modalitatea nestatutară în care s-au desfăşurat ședințele Adunării Generale ale asociație în cadrul cărora au fost adoptate hotărârile ce au stabilit în sensul pretins de reclamanți.

Astfel, între cele două părți litigante s-au desfășurat și se desfășoară o serie de litigii ce vizează modalitatea de alegere a organelor de conducere ale asociației și îndreptățirea părților aflate în conflict judiciar de a solicita înscrierea modificărilor aduse actului constitutiv și statului asociație sub aspectul componenței nominale a consiliului director și comisiei de cenzori, inclusiv a președintelui asociației.

Or, tocmai acest aspect litigios asupra căruia a fost chemată să se pronunțe Judecătoria XX în cauza nr.XX și a cărei judecată este în prezent suspendată până la soluționarea dosarului nr.XX aflat pe rolul Judecătoriei XX, cu termen de judecată la data de 11.10.2017, se încearcă a se lămuri în cauza de față sub pretextul validării de către instanță a unei reprezentativității judiciare vremelnice.

Altfel spus, în cauza pendinte, reclamanții urmăresc obținerea recunoașterii ”aparenței de legalitate” a demersului finalizat cu adoptarea modificărilor aduse actului constitutiv și statutului CARP XX în ședința Adunării Generale a asociației din data de 20.08.2013, aspect asupra căruia nu poate statua decât instanța competentă, în condițiile art.2 din Legea nr.540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor cu raportare la art.33 din O.G. nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Or, în procedura sumară a ordonanţei preşedinţiale, nu se poate analiza îndeplinirea cerințelor reglementate de normele speciale anterior menționate , ce ar însemna prejudecarea fondului, interzisă în alin.(5) teza I al art. 997 C.pr.civ.. Prin natura sa provizorie şi limitată, ordonanţa nu se poate substitui unei cereri care are caracterul de acţiune principală, tinzând la soluţionarea fondului litigiului dintre părţi.

Numirea de către instanță a unuia dintre reclamanții persoane fizice care se pretind membrii statutari ai Consiliului Director al CARP XX, în calitate de reprezentant al acesteia în litigiile aflate pe rolul Judecătoriei XX până la soluționarea definitivă a cauzei înregistrate pe rolul acestei din urmă instanțe sub nr. XX, presupune, implicit, validarea sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de legalitate a Hotărârii adoptate de Adunarea Generală a asociației în data de 20.08.2013.

Cum, în speţă, părțile litigante îşi contestă drepturile, iar analiza hotărârilor pe care acestea își întemeiază susținerile excede cadrului limitat al ordonanţei preşedinţiale, tribunalul reține că nu se poate stabili nici dacă aparenţa dreptului este în favoarea reclamanţilor.

Faţă de considerentele ce preced, tribunalul reţine că în speţă nu există aparenţa de drept invocată de reclamanți, dar nici neprejudecarea fondului, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale reglementate de dispoziţiile art.997 C.proc. civ. (care trebuie îndeplinite cumulativ, motiv pentru care nu se mai impun a fi analizate și motivele de apel ce vizează celelalte condiţii de admisibilitate), astfel că, în temeiul art.480 alin.1 C.pr.civ., va dispune respingerea ca nefondat a apelului promovat de reclamanții CARP XX, XX, XX, XX, XX și XX împotriva sentinței civile nr.XX din 07.09.2017 pronunțată de Judecătoria XX XX.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de reclamanţii XX, XX (CNP XX), XX, XX, XX şi XX - toţi cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat XX din municipiul XX,  împotriva sentinţei civile nr. XX din 07.09.2017 pronunţată de Judecătoria XX în dosarul nr. XX, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi XX, XX, XX şi XX – toţi cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat XX din municipiul XX,  respectiv cu intimaţii-pârâţi XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX,  XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX,  XX - domiciliat în municipiul XX, strada XX, XX - domiciliată în municipiul XX, strada XX, judeţul XX, XX - domiciliat în municipiul XX, XX şi XX - domiciliat  în municipiul XX, strada XX, ca nefondat. 

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10.10.2017.

PreşedinteJudecătorGrefier

XX XXXX

Red. şi tehnoredactat XX. 12.10.2017; Thred. XX. 20.10.2017; 2 ex.; Fond: XX.