Obligaţia de a face, drepturi salariale

Sentinţă civilă 5768 din 27.11.2018


-Modificarea unui element esenţial al contractului individual de muncă al angajatului detaşat în sensul diminuării salariului acestuia de către angajatorul beneficiar al detaşării

La data de  08.06. 2018 reclamanta P. M. a chemat în judecată pe pârâtul C. N. de M. al A. G. - CNMAG pentru a fi obligat la corectarea salariului brut lunar de 4.408 lei stabilit unilateral şi abuziv cu data de 12.03.2018 de acesta, prin decizia netemeinică şi nelegală nr. 6914/03.04.2018 şi acordarea pe perioada detaşării a salariului brut lunar de 5.974 lei avut anterior emiterii acestei decizii;

A mai solicitat şi plata sumei cuvenite ca urmare a recalculării drepturilor salariale, rezultată ca diferenţă între drepturile avute anterior deciziei nr. 6914/03.04.2018 care i se cuvin pe toată perioada detaşării şi cele stabilite prin această decizie, actualizată cu rata inflaţiei şi cu dobânda de referinţă a Băncii Naţionale.

În motivare a arătat că la o lună de la înfiinţare, noua structură, CNMAG, pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de siguranţă, a solicitat de la RAAN detaşarea de personal, care avea ca angajaţi, personal de specialitate de la fostul C. C. de A. G.

Ca răspuns la adresa C. N. de M. al A. G. - CNMAG, înregistrată cu nr. 31/31.01.2018, adresată R. A. pentru A. N. de la data de 01.02.2018, prin decizia nr. 9/31.01.2018 a fost detaşată de la RAAN Dr. T. S. – S. R. P. (fostul C..C. de A. G. ) la C. N. de M. al A. G. pe o perioadă de 3 luni, pentru a ocupa funcţia de şef serviciu M.E.A- A.A. ., Investiţii cu un salariu brut lunar de 5.974 lei.

Detaşarea s-a făcut în temeiul art. 45, 46 si 47 alin.1 şi 2 din Codul Muncit, care prevede: că „drepturile cuvenite salariatului detaşat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detaşarea, iar pe durata detaşării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detaşarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaşat. "

A susţinut că, pe perioada detaşării aşa cum este definită de art. 45 CM:" Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia, în mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului:", a  executat lucrări la solicitarea şi în folosul CNMAG.

Legea nr. 53/2003, prin art. 47 a instituit în favoarea personalului detaşat o serie de, măsuri de protecţie împotriva abuzurilor, în ceea ce priveşte modul de acordare şi plată a drepturilor salariale.

A mai susţinut că, în data de 03.04.2018 prin decizia nr. 6914, în mod abuziv i-au fost modificate drepturile salariale, în sensul diminuării acestora, de la 5.974 lei la 4.408 lei, modificarea fiind făcută aleatoriu, subiectiv şi după capriciile semnatarilor deciziei.

Pe toată perioada detaşării, contractul individual de muncă, încheiat cu RAAN - Sucursala R. P. s-a suspendat, iar efectele sale, au fost cedate, primite şi acceptate de unitatea la care s-a produs detaşarea, adică C. N. de M. al A.G., în condiţiile stabilite de art.47, alin. 1,2, din Codul muncii, cu salariul brut lunar de 5.974 lei, cu care CNMAG, nu numai că a fost de acord, dar i  s-a şi plătit până la data emiterii deciziei nr. 6914/03.04.2018.

A arătat că, potrivit art. 253 din Codul Muncii se obligă angajatorul C. N. de M. al A. G., la plata acestor drepturi, în cuantum de 5.974 lei, aşa cum au fost convenite între cele trei părţi RAAN, C. N. de M. al A. G. şi reclamantă prin decizia nr. 9/31.01.2018, căci efectele contractului individual de muncă, în ceea ce priveşte salariul au fost acceptate imperativ şi de unitatea la care s-a produs detaşarea.

În drept a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 45, 46, 47, s.a. din Codul muncii, pe art. art.112, art. 274 şi urm. din Cod procedură civila, pe Legea nr.237/2007 şi pe Legea nr.163/1999 cu modificările ulterioare.

În dovedirea acţiunii a depus următoarele înscrisuri: cartea de identitate, adresa CNMAG nr. 31/31.01.2018 prin care s-a solicitat la RAAN detaşarea personalului începând cu data de 01.02.2018 pentru o perioadă de 3 luni, fluturaşi de salariu pe lunile februarie, martie şi aprilie 2018, Decizia nr.9/31.01.2018 prin care a fost detaşată de la R.A.A.N D. T. S. – S. R. P. (fostul C.C. de A. G. ), la C. N. de M. al A. G.;  Decizia CNMAG nr. .6914/03.04.2018, Contestaţia nr.136/03.05.2018 şi răspunsul CNMAG nr. 295/10.05.2018 la contestaţia nr. 136/03.05.2018.

Conform art.201 al.1 Cod procedură civilă acţiunea a fost comunicată în copie pârâtei .

La data de 29.06.2018 pârâtul C. N. de M. al A. G. - CNMAG a  depus întâmpinare  prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că în perioada 01.02.2018-30.04.2018 reclamanta a fost detaşată de la angajatorul R. A. pentru A. N. – S. R. P., în cadrul C. N. de M. al A. G., în baza deciziei nr. 9/31.01.2018, emisă de R.A.A.N – S. R.P. şi a deciziei nr. 14/01.02.2018,  emisă de C. N. de M. al A. G..

Cele două decizii au fost emise în temeiul art.45 din Legea 53/2003, republicată, cu completările şi modificările ulterioare:

"Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia."

Referitor la drepturile salariale de care beneficiază personalul care prestează activitatea în baza detaşării pe funcţii contractuale, în cadrul instituţiilor publice, potrivit art. 162 alin, 3 Codul Muncii, sistemul de salarizare a personalului din autorităţile si instituţiile publice se stabileşte prin lege, respectiv prin Legea nr. 153/2017, "Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele focale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative.

Prin decizia de detaşare nr. 14/01.02.2018, emisă de C.N. de M. al A.G., i s-au stabilit reclamantei drepturi salariale în cuantum de 4997 lei, stabilite conform anexei nr. VIII, cap,2, litera A, punctul III , litera a din legea 153/2017.

A arătat că, în urma consultărilor cu reprezentanţii Ministerului Energiei şi verificărilor Corpului de Control al Ministerului Energiei s-a constatat că salariile de bază ale personalului CNMAG au fost stabilite cu nerespectarea gradelor şi nivelului coeficienţilor de ierarhizare prevăzute în anexa nr. VIII pentru "Alte unităţi bugetare de subordonare centrală şi locală" la cap.2, litera B

În urma celor constatate, în vederea respectării dispoziţiilor imperative ale Legii nr. 153/2017, conducerea CNMAG a luat decizia de a stabili grila de salarizare şi încadrarea personalului conform anexei nr. VIII cap.2, litera B, din legea nr. 153/2017, conform reglementarilor legale în vigoare,

În consecinţa, în ce o priveşte pe reclamantă, a fost emisă de către CNMAG decizia nr. 3914/03.04.2018, prin care i s-a stabilit corect salariul de bază brut în cuantum de 4408,00 lei, prin aplicarea coeficientului de ierarhizare de 2.32, în conformitate cu statul de funcţii valabil începând cu 01.03.2018 cu respectarea Legii nr. 153/2017.

Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept şi o obligaţie a legiuitorului care în exercitarea acestui drept şi îndeplinirea acestei obligaţii, a adoptat Legea nr.153/2017, lege care stabileşte un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al  statului.

Aşa fiind, personalul din sectorul bugetar, cum este cazul salariaţilor detaşaţi la CNMAG - este plătit din fonduri publice, ceea ce înseamnă că deciziile de detaşare, prin care este stabilit salariul acestora  trebuie emise cu respectarea şi în temeiul prevederilor legii.

Faţă  de cele expuse anterior, rezultă indubitabil că, în speţă, nu operează dispoziţiile art. 41 alin. 1 din Codul muncii referitoare la modificarea unilaterală a contractului individual de muncă, ci prevederile art. 162 alin, 3 Codul Muncii, conform căruia sistemul de salarizare a personalului din autorităţile si instituţiile publice se stabileşte prin lege, respectiv prin Legea nr. 153/2017, coroborate cu prevederile art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii referitoare la obligaţia angajatorului de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă.

Salariile personalului plătit din fonduri publice este stabilit, întotdeauna, unilateral de către ordonatorul de credite şi nu pot fi decât cele stabilite de lege, fiind exclusă negocierea acestora iar prin decizia de detaşare comunicată reclamantei aceasta a luat cunoştinţă de faptul că veniturile, în perioada de detaşare la CNMAG, vor fi stabilite cu respectarea dispoziţiilor Legii 153/2017,

În momentul comunicării deciziei de detaşare, reclamanta nu a avut obiecţii, cu privire la calculul salariului în temeiul Legii 153/2017, deşi, în temeiul art. 47, alin (4) şi (5) din Codul Muncii, avea posibilitatea să revină la locul său de muncă de la angajatorul care a detaşat-o.

În speţă, dându-se o interpretare eronată dispoziţiilor legii, CNMAG a calculat şi plătit reclamantei drepturi salariale pentru luna februarie în cuantum de 5974,00 lei menţinând salariul angajatei detaşată de la R. A. pentru A. N. - Sucursala R. P., unde era remunerată în funcţie de alte criterii, şi după ce şi-a început activitatea în sectorul bugetar.

Respectând principiul că legea generală se aplică în orice materie şi în toate cazurile, mai puţin în acelea în care legiuitorul stabileşte un regim special şi derogatoriu, instituind în anumite materii reglementări speciale, care sunt prioritare faţă de norma de drept comun, ce în astfel de situaţii se aplică numai unde legea specială nu dispune, rezultă imposibilitatea acordării, ca drepturi mai favorabile, a drepturilor băneşti negociate cu angajatorul care a dispus detaşarea.

În vederea corectării erorii de calcul a veniturilor salariale cuvenite reclamantei, pentru luna februarie 2018, s-a procedat la întocmirea statului de salarii rectificativ şi a Notei de constatare privind sumele încasate necuvenit nr. 435/25.06.2018, în temeiul art. 256 din Legea 53/2003, care reglementează situaţia în care, fără a fi reţinută vinovăţia salariatului, acesta este obligat la restituirea unor sume încasate necuvenit.

Având în vedere că scopul detaşării a fost acela al ocupării temporare a unor funcţii contractuale publice vacante, dar şi sursa bugetară a drepturilor băneşti aferente, CNMAG, prin emiterea celor două decizii: decizia de detaşare nr. 14/01.02.2018 şi decizia nr. 3914/03.04.2018 de modificare a salariului de bază brut al reclamantei, a pus în aplicare dispoziţiile legale în vigoare cuprinse în legea 153/2017, cu completările şi modificările ulterioare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi principiile care disciplinează acest domeniu, respectiv transparenţa, egalitatea în drepturi, nediscriminarea etc.

În drept a întemeiat întâmpinarea  pe dispoziţiile art. 205-206 Cod procedură civilă, art. 40 alin. 2 lit. C, art. 45, art. 46 art. 47, art. 162 alin. 3 din Legea 53/2003, republicată, cu completările şi modificările ulterioare.

În dovedire, a depus următoarele înscrisuri: Decizia de detaşare nr. 14/01.02.2018, emisă de CNMAG; Anexa la decizia de detaşare nr. 14/03.02.2018, emisă de CNMAG; Stat de salarii pentru luna februarie 2018; Stat de salarii rectificativ pentru luna februarie 2018;Ordin de plată nr. 16/08.03.2018; Extras de cont din dala de 04.04.2018; Notă de constatare privind sumele încasate necuvenit nr. 435/25.06.2018.

La data de 29.06.2018 pârâtul C. N. de M. al A.G.- CNMAG,  a formulat cerere reconvenţională prin care solicită instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se  dispună obligarea reclamantei la plata sumelor încasate necuvenit, conform notei de constatare nr. 435/25.00.2018, în cuantum de 563,00 lei;

În fapt,  a arătat că reclamanta, a fost detaşată la C. N. de M. al A. G., în baza deciziei de detaşate nr. 14/01.02.2018, emisa de C. N. de M. al A. G., de la angajatorul R. A. pentru A. N. – S. R. P., în cadrul C. N. de M. al A. G.

Decizia de detaşare a fost emisă în temeiul art. 45 din Legea 53/2003, republicată, cu completările şi modificările ulterioare; "Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia.", iar, drepturile băneşti ale salariaţilor detaşaţi, au fost stabilite, în conformitate cu prevederile legale, respectând dispoziţiile Legii 153/2017, şi comunicate salariaţilor detaşaţi, astfel pentru  reclamanta P. M. suma de  4997,00 lei

În momentul comunicării deciziei de detaşare, reclamanta nu a avut obiecţii, cu privire la calculul salariului în temeiul Legii 153/2017, deşi, în temeiul art.47 alin (4) şi (5) din Codul Muncii aveau posibilitatea să revină la locul lor de muncă, de la angajatorul care a detaşat-o.

Referitor la drepturile salariale de care beneficiază personalul care prestează activitatea în baza detaşării pe funcţii contractuale în cadrul instituţiilor publice, potrivit art. 162 alin. 3 Codul Muncii, sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice se stabileşte prin lege, respectiv prin Legea nr. 153/2017 "Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integrat sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative,"

Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept şi o obligaţie a legiuitorului care, în exercitarea acestui drept şi îndeplinirea acestei obligaţii, a adoptat Legea nr.153/2017, lege care stabileşte  un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

Aşa fiind, personalul din sectorul bugetar, cum este cazul salariaţilor detaşaţi la CNMAG - este plătit din fonduri publice, ceea ce înseamnă ca deciziile de detaşare, prin care este stabilit salariul acestora, trebuie emise cu respectarea şi în temeiul prevederilor legii.

Faţă de cele expuse anterior, rezultă indubitabil că, în speţă, nu operează dispoziţiile art. 41 alin. 1 din Codul muncii referitoare la modificarea unilaterală a contractului individual de muncă, ci prevederile art. 162 alin, 3 Codul Muncii, conform căruia sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice se stabileşte prin lege, respectiv prin Legea nr. 153/2017, elaborate cu prevederile art. 40  alin. 2 lit. c din Codul muncii referitoare la obligaţia angajatorului de a acorda salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă.

Salariile personalului plătit din fonduri publice este stabilit, întotdeauna, unilateral de către ordonatorul de credite şi nu pot fi decât cele stabilite de lege, fiind exclusă negocierea acestora iar prin decizia de detaşare comunicată reclamantei şi pârâţilor, aceştia au luat cunoştinţă de faptul că veniturile, în perioada de detaşare la CNMAG, vor fi stabilite cu respectarea dispoziţiilor Legii 153/2017.

Respectând principiul că legea generală se aplică în orice materie şi în toate cazurile, mai puţin în acelea în care legiuitorul stabileşte un regim special şi derogatoriu, instituind in anumite materii reglementări speciale, care sunt prioritare faţă de norma de drept comun, ce în astfel de situaţii se aplică numai unde legea specială nu dispune rezultă imposibilitatea acordării, ca drepturi mai favorabile, a drepturilor băneşti negociate cu angajatorul care a dispus detaşarea.

Având în vedere că scopul detaşării a fost acela al ocupării temporare a unor funcţii contractuale publice vacante, dar şi sursa bugetară a drepturilor băneşti aferente» CNMAG a pus în aplicare dispoziţiile legale în vigoare cuprinse în legea 153/2017, cu completările şi modificările ulterioare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, şi principiile care disciplinează acest domeniu, respectiv transparenţa, egalitatea în drepturi, iie  discriminarea etc.

Pentru lunile ianuarie 2018 şi februarie 2018, CNMAG a plătit reclamantei drepturi salariale, dându-se o interpretare eronată dispoziţiilor legii şi menţinând salariul angajaţilor detaşaţi de la alţi angajatori, unde erau remuneraţi în funcţie de alte criterii, şi după ce şi-au început activitatea în sectorul bugetar.

În vederea corectării erorii de calcul a veniturilor salariale cuvenite reclamantei, pentru lunile ianuarie şi februarie 201S, s-a procedat la întocmirea statelor de salarii rectificative şi a notei de constatare privind sumele încasate necuvenit nr. 435/25.06.2018, în conformitate cu prevederile art. 256 din Legea 53/2003, care reglementează situaţia în care, fără a fi reţinută vinovăţia salariatului, acesta este obligat la restituirea unor sume încasate necuvenit.

În drept, a întemeiat pretenţiile pe dispoziţiile art. 209 şi art.201 Cod proc. civ, art. 256 din Legea 53/2003, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, Legea 153/2017 republicată, cu completările  şi  modificările ulterioare.

În dovedire a depus următoarele înscrisuri: Deciziile de detaşare nr. 14/01.02.2018, nr. 20/28.02.2018, nr. 4/01.02.2018, nr. 9/01.02.2018, nr. 5/01.02.2018. nr.1/10.012018. nr. 3/11.01.2018. emise de CNMAG; Stat de salarii pentru luna ianuarie 2018; Stat de salarii rectificative pentru luna ianuarie 20l8; Stat de salarii pentru luna februarie 2018; stat de salarii rectificativ pentru luna februarie 2018; Ordin de plată nr. 5/l2.02.20l8; Ordin de plată nr. 7/l2.02.201R; Ordin de plată nr. 16/08.03.2018, extras de cont din data de 04.04.2018; Nota de constatare privind sumele încasate necuvenit nr. 435/25.06.2018.

Prin încheierea de şedinţă din data de  09.10.2018 în baza art. 139(5) Cod procedură civilă  a fost disjunsă cererea reconvenţională formulată de pârâtă, urmând a se forma dosar separat.

La data de 17.10.2018 pârâta a depus precizare prin care a  învederat că, pentru perioada 01.02.2018-28-02.2018, CNMAG a calculat, în mod eronat şi plătit reclamantei drepturi salariale în cuantum de 5974,00 lei (brut), menţinând salariul angajatei detaşată de la R. A. pentru A. N. – S. R. P. şi după ce şi-a început activitatea în sectorul bugetar.

În vederea respectării dispoziţiilor imperative ale Legii nr. 153/2017 şi corectării erorii de calcul a veniturilor salariale cuvenite  reclamantei, pentru luna februarie 2018, s-a procedat la întocmirea statului de salarii rectificativ, conform căruia reclamantei i se cuvenea un salariu de 4997,00 lei (brut), rezultând diferenţe, astfel încât, s-a întocmit Nota de constatare privind sumele încasate necuvenit nr.435/25-06.2018, în temeiul art. 256 din Legea 53/2003, care reglementează situaţia în care, fără a fi reţinută vinovăţia salariatului, acesta este obligat la restituirea unor sume încasate necuvenit.

Rezultă, din documentele menţionate mai sus, faptul că, pentru luna februarie 2018, reclamanta a încasat, în mod necuvenit suma de 977,00 lei brut (respectiv 563,00 lei net).

Referitor la Minuta nr. 67/01,03.2018, precizează că: CNMAG, fiind o instituţie bugetară, în primul an de funcţionare, au fost necesare o serie de consultări cu diverşi reprezentanţi al instituţiilor publice, ministere, etc, în vederea stabilirii cadrului legislativ aplicabil şi a măsurilor organizatorica necesare desfăşurării activităţii sub toate aspectele sale, inclusiv în privinţa salarizării personalului.

Faţă de cele expuse anterior, rezultă indubitabil preocuparea CNMAG de a-şi desfăşura activitatea cu respectarea legislaţiei aplicabile, iar, cu privire la cauza ce formează obiectul prezentului dosar, salariile personalului CNMAG, plătit din fonduri publice, trebuie stabilit cu respectarea dispoziţiilor Legii 153/2017.

 În dovedire a depus următoarele înscrisuri: Minuta nr. 67/01.03.2018; Adresa Ministerului Muncii nr. 5946/RG/DGJ/29.01.20I8; Raportul de Control nr. 270135/ CCM/24.05.2018; Stat de salarii pentru luna februarie 2018; Stat de salarii rectificativ pentru luna februarie 2018;

La data de 20.11.2018, reclamanta a formulat o precizare prin care a solicitat  obligarea pârâtului la menţinerea salariului brut de 5974 lei şi după data de 12.03.2018 şi pe toată perioada detaşării şi implicit anularea Deciziei nr. 6914/03.04.2018 ca fiind netemeinică şi nelegală şi obligarea la plata sumei cuvenite prin raportare la diferenţa dintre salariul efectiv plătit şi salariul cuvenit pe toată perioada detaşării, în temeiul art. 47 alin.  2 din Codul Muncii, aşa cum rezultă şi din Minuta 67/01.03.2018, suma ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei şi cu dobânda de referinţă a Băncii Naţionale până la data plăţii efective.

A solicitat şi plata cheltuielilor de judecată.

A arătat, în esenţă că, este angajată cu contract individual de muncă pe perioadă neterminată a RAAN –ului  iar prin decizia nr. 9/31.01.2018 pentru intervalul  01.02.2018-30.04.2018 a fost detaşată de la RAAN  Dr. Tr. Severin R. P. la C. N. de M. al A. G. pe o perioadă de 3 luni, pentru a ocupa funcţia de şef Serviciu M.E.A. –Aprovizionare Achiziţii Publice , Investiţii cu un salariu brut lunar de 5.974 lei.

A mai arătat că, în data de 03.04.2018 prin decizia nr. 6914 printr-o interpretare greşită a Legii 153/2017 şi a Codului Muncii, cu încălcarea punctelor 3 şi 4 din Minuta 67/01.03.2018 şi a art. 47 alin 1 şi 2 din C.M., în mod abuziv pe perioada 01.02.2018-03.04.2018 i-au fost modificate drepturile salariale în sensul diminuării acestora  de la 5.974 la 4.408 lei.

A susţinut că în acest interval de timp contractul individual de muncă, încheiat cu RAAN –S. R. P., a fost suspendat, iar efectele sale au fost cedate, primite şi acceptate de unitatea la care s-a produs detaşarea respectiv C.N. de M. al A.G., în condiţiile stabilite de art. 47 alin 1 si 2 din Codul Muncii.

A mai susţinut că la data detaşării  drepturile salariale i-au fost stabilite în condiţiile art. 47 din C.M. şi nu de Legea 153/2017, deoarece nu ar fi acceptat detaşarea dacă drepturile salariale i-ar fi fost diminuate, iar pârâtul este obligat în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile, să o despăgubească , întru-cât a suferit un prejudiciu, în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, material şi moral din culpa angajatorului,prin emiterea de către acesta a deciziei nr. 6914/03.04.2018.

Deşi, în apărare pârâta a invocat adresa nr. 8/17.10.2018, Raportul Corpului de Control nr. 270/35/CCM/24.05.2018, adresa nr. 5846/R/DGJ/29.01.2018 şi Minuta nr. 67/01.03.2018, aceste documente o incriminează nu o disculpă.

La termenul din data de 20.11.2018, în baza art. 139 (5) Cod procedură civilă  a fost disjuns petitul privind anularea Deciziei nr. 6914/03.04.2018, urmând a se forma dosar separat.

Analizând acţiunea în raport de susţinerile părţilor, actele anexate la dosar şi dispoziţiile legale incidente, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta P. M. este angajată cu contract individual de muncă pe perioada nedeterminată în cadrul  R. A. pentru A. N., iar prin decizia 9/31.01.2018 începând cu data de 01.02.2018 a fost detaşată la C. N. de M. al A. G. pentru o perioadă de 3 luni (respectiv 01.01.2018 - 31.03.2018), deţinând funcţia de şef serviciu tehnic, iar plata drepturilor salariale urmând  să fie efectuată  de angajatorul la care se detaşează.

Prin acţiunea formulată reclamanta a solicitat să fie obligat pârâtul la corectarea salariului brut lunar de 4.408 lei stabilit unilateral şi abuziv cu data de 12.03.2018 de aceasta, prin decizia netemeinică şi nelegală nr. 6914/03.04.2018 şi acordarea pe perioada detaşării a salariului brut lunar de 5.974 lei avut anterior emiterii acestei decizii; plata  sumei cuvenite ca urmare a recalculării drepturilor salariale, rezultată ca diferenţă între drepturile avute anterior deciziei nr. 6914/03.04.2018 care i se cuvin pe toată perioada detaşării şi cele stabilite prin această decizie, actualizată cu rata inflaţiei şi cu dobânda de referinţă a Băncii Naţionale.

Ulterior, prin notele scrise, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la menţinerea salariului brut de 5974 lei şi după data de 12.03.2018 şi pe toată perioada detaşării ( implicit anularea deciziei nr. 6914/03.04.2018 ca fiind netemeinică şi nelegală) şi obligarea la plata sumei cuvenite prin raportare la diferenţa dintre salariul efectiv plătit şi salariul cuvenit pe toată perioada  detaşării, în temeiul art. 47 alin 2 din Codul Muncii, aşa cum rezultă şi din Minuta 67/01.03.2018, suma ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei şi cu dobânda de referinţă a Băncii Naţionale până la data plăţii efective.

Instanţa reţine că  potrivit art. 45 „Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului.:".

În conformitate cu prevederile art.47 alin. l şi 2 din Codul Muncii „drepturile cuvenite salariatului detaşat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detaşarea, iar pe durata detaşării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detaşarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaşat”.

Se mai reţine că, prin decizia nr. 9/31.01.2018 reclamanta pentru intervalul 01.02.2018 - 30.04.2018 a fost detaşată de la RAA.N D.-T. S.  la C. Na. de M. al A. G. pe o perioadă de 3 luni, pentru a ocupa funcţia de şef Serviciu - M.EA - Aprovizionare, Achiziţii, Publice, Investiţii cu un salariu brut lunar de 5.974 lei, iar prin decizia nr. 6914/03.04.2018 i-a fost modificat salariul de încadrare de la 5.974 lei la 4.408 lei ( beneficiind astfel de un salariu mai mic de cel deţinut anterior detaşării).

 Potrivit art. 8 din HG 1860/2006 „Pe durata delegării şi detaşării persoana îşi păstrează funcţia, clasa, gradul profesional şi treapta de salarizare sau, după caz, gradul sau treapta profesională şi salariul avute la locul de muncă. Când detaşarea se dispune într-o funcţie pentru care este stabilit un salariu mai mare, persoana detaşată poate opta pentru acest salariu, în condiţiile prevăzute de lege”.

De asemenea, şi în  Raportul de Control privind verificarea unor aspecte din activitatea C. N. de M. al A. G. ( filele 92-100 la dosarul cauzei) se arată, în cuprinsul  adresei 5946/RG/DGJ/29.01.2018 emise de Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, că detaşarea se realizează în scopul executării unor lucrări în interesul angajatorului la care s-a dispus detaşarea, iar pe durata acesteia salariatul beneficiază de drepturile salariale mai favorabile.

Mai mult şi în Minuta nr. 67/01.03.2018 ( filele 85-87)  la art. 3 este prevăzut că „până la încadrarea pe post, personalul detaşat la CNMAG va fi plătit conform art. 47 CM , care reglementează drepturile salariatului detaşat”

Faţă de prevederile legale mai sus arătate  instanţa reţine că  pârâtul  C. N. de M. al A. G. –C.N. M.A.G. avea obligaţia menţinerii drepturilor salariale mai favorabile, respectiv 5.974 lei, drept deţinut anterior detașării.

În altă ordine de idei prin decizia de salarizare contestată, angajatorul beneficiar al detaşării, prin modificarea salariului contestatoarei, a modificat fără drept contractul individual de muncă al contestatoarei cu angajatorul care a dispus detaşarea, deşi este un terţ faţă de acest contract.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse mai sus, instanţa constată că  acţiunea este întemeiată,  urmând a o  admite şi va dispune obligarea pârâtului să plătească reclamantei diferenţele salariale dintre drepturile încasate anterior emiterii deciziei nr. 6914/03.04.2018 respectiv în cuantum de 5.947 lei, pe toată perioada detaşării şi cele stabilite prin această decizie respectiv de 4.408 lei.

Având în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului produs printr-o fapta ilicită şi care presupune atât repararea pierderii suferite cât si a câştigului nerealizat (art. 1385  coroborat cu art. 1531 şi 1535 din Codul civil) precum şi jurisprudenţa ICCJ în această materie( Decizia nr. 2/2014 a ÎCCJ  dată intr-un recurs în interesul legii care, deşi se referă expres la sumele eşalonate prin OUG 71/2009, principiile ce rezultă din această decizie sunt aplicabile şi situaţiei de faţă ), instanţa apreciază că, se impune ca sumele de mai sus pe care pârâtul a fost obligat să le plătească reclamantei să fie actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare, calculată la data exigibilității fiecărei obligaţii lunare de plată până la data plăţii efective.

Hotărârea este definitivă prin respingerea apelului.