Creanța cesionată către creditorul care a formulat cererea de executare silită nu rezultă din Contractul de credit bancar nr. xx din data de 17.06.2005 încheiat cu creditorul inițial care ar constitui titlu executoriu, ci din posibilitatea recunoscută de

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 16.04.2019, Biroul Executorului Judecătoresc G.C. a solicitat încuviinţarea executării silite în cadrul dosarului de executare nr. XX în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contract de credit nr. XX din data de 17.06.2005 privind pe creditoarea A şi pe debitorul B.

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanţei depuse la dosar.

Analizând actele dosarului, instanţa  va respinge cererea pentru următoarele motive:

Potrivit art. 632 C. proc. civ., executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.

Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

Prin cererea de executare silită, creditoarea a solicitat punerea în executare a titlului executoriu menţionat, prin toate formele prevăzute de lege, până la concurenţa creanţei  prevăzute în titlul executoriu, la care se adaugă cheltuielile de executare silită.

Instanța reține că cererea de executare silită a fost formulată de creditoarea A, în timp ce Contractul de credit nr. XX din data de 17.06.2005 a fost semnat de debitor și creditorul inițial, respectiv XX.

Ulterior, creditoarea a comunicat către S.C. A. S.A. neplata ratelor la Contractul de credit nr. XX de către debitorul B, asigurat prin contractul de asigurare încheiat cu S.C. A S.A.

Suma a fost aprobată la plată de către asigurător, astfel cum reiese din înscrisurile aferente dosarului de daună nr. ARF /XX (filele 8-9).

Ulterior, la data de 30.09.2017 s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare creanțe prin care creanța deținută împotriva debitorului B de asigurător ca urmare a subrogării a fost cesionată în favoarea creditorului A.

Instanța reține că potrivit art. 2210 C. civ., în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane.

În speță, ca urmare a producerii riscului asigurat constând în neplata la scadență a ratelor aferente Contract de credit nr. XX din data de 17.06.2005, asigurătorul S.C. A S.A. a plătit indemnizația de asigurare în condițiile prevăzute în Contractul de asigurare, creanța deținută împotriva debitorului fiind cesionată ulterior către A.

Așadar, creanța cesionată către A nu rezultă din Contractul de credit bancar nr. XX din data de 17.06.2005 încheiat cu creditorul inițial care ar constitui titlu executoriu, ci din posibilitatea recunoscută de lege asigurătorului de a se subroga în drepturile beneficiarului asigurării, astfel cum s-a arătat anterior.

Astfel, această creanță nu poate fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite, neputându-se invoca titlul executoriu constând în contract de credit bancar anterior menționat.

Pe de altă parte, instanța reține că nu s-a făcut nici dovada faptul că asigurătorul S.C. A S.A. este aceeași persoană cu G. ASIGURĂRI SA care a cesionat creanța obținută în urma subrogării în favoarea A.

Mai mult, chiar dacă s-ar admite posibilitatea punerii în executare silită a creanței anterior arătate, instanța mai reține că, potrivit art. 1578 alin. (1) C. civ., debitorul este ținut să plătească cesionarului din momentul în care : a) acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă, b) primește o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanța cedată și se solicită debitorului să plătească cesionarului.

Înainte de acceptare sau de primirea comunicării, debitorul nu se poate libera decât plătind cedentului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1578 alin. (2) C. civ.

În speță, instanța constată că la dosarul cauzei nu se regăsește dovada comunicării cesiunii de creanță către debitori, astfel încât noul presupus creditor să fie îndreptățit să solicite plata sumelor datorate pe calea executării silite.

Așadar, nu se poate solicita aducerea la îndeplinire a obligației pe calea executării silite, în lipsa dovezii îndeplinirii condițiilor impuse de art. 1578 alin. (1) C. civ. și, deci, a calității de creditor în privința semnatarului cererii de executare silită.

Pentru toate aceste motive, urmează a respinge ca neîntemeiată cererea de încuviinţare a executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge ca neîntemeiată cererea de încuviinţare a executării silite formulată de Biroul Executorului Judecătoresc G.C. privind pe creditoarea A și pe debitorul B.

Cu drept de apel pentru creditoare în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, data de 19.04.2019.

Domenii speta

Spete similare