Nulitate titlu (împrejurarea că reclamanţii nu ar mai avea acces la drumul public, nu îi îndreptăţeşte la obţinerea anulării titlului de proprietate şi a procesului-verbal de punere în posesie, existând alte posibilităţi legale pentru accesul la drumul pu

Data publicare portal: 23.05.2019

Prin Sentinta civila nr. … din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi P.G.şi P.F., domiciliaţi în ….. şi XXX, cu sediul social în …., toţi cu domiciliul procesual ales la Cab. Av. …., situat în …. în contradictoriu cu  pârâţii …., cu sediul în ….,  R.I., cu domiciliul în ….., C.A.V, cu domiciliul în ….., G.C.I. (moştenitor al defunctei G.M), domiciliat în ….., toţi trei cu domiciliul procesual ales la ….., xxxx, cu sediul în xxxx şi xxxx, cu sediul în xxxx aşa cum a fost aşa modificată, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

 Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de …., sub nr. …, ca urmare a disjungerii din dosarul nr…., reclamanţii P.G., P.F. şi XXX au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Xxx, prin primar, D.A.C.M., D:A.I.S., R.I., G.M şi C.A.V, anularea parţială a titlului de proprietate  şi a procesului-verbal de punere în posesie pe numele lui C.A., pentru terenul în suprafaţă de 497,5 mp (49,75 mp L x10 m lăţime) reprezentând drum de exploatare cu următoarele vecinătăţi: N-…. …; S—…; E- rest proprietate soţi ….; V- societatea ….; repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii titlului de proprietate, prin anularea actelor subsecvente de transmitere a terenului, până la titlul actual, cu consecinţa reîntoarcerii terenului în domeniul public a porţiunii de drum de exploatare; cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii, reclamanţii arată că P.G.este proprietarul imobilului teren situat în municipiul … în suprafaţă de 1300 mp, iar XXX, deţine suprafaţă de 145 mp situată în municipiul ….. Ambele proprietăţi se învecinează pe latura de vest cu un drum de exploatare ce face legătura spre nord, cu str. …..

Acest drum este menţionat în actele de proprietate, încheiate la nivelul anilor 1996 şi 2006, iar singura ieşire spre str. …. este prin străbaterea acestui drum de exploatare.

La acest moment, porţiunea de drum, aparţine pârâţilor …., ca parte componentă din imobilul teren, având suprafaţa de 1332 mp, situat în municipiul …., având numărul cadastral 54050.

Drumul de exploatare făcea parte din domeniul public, iar ca urmare a retrocedării unei porţiuni mai mari de teren către numitul C.A., s-a decalat către vest ocupându-se şi lăţimea drumului de exploatare.

Ulterior, terenul retrocedat către C.A. s-a transmis către moştenitoarele acestuia R.I., G.M, C.A.V, apoi societăţii Concis, care a fost lichidată, iar terenul a fost vândut porţionat.

Reclamanţii mai arată că interesul lor în promovarea prezentei acţiunii este ca drumul de exploatare să revină în domeniul public din cauza lipsei unui drum public către propriile proprietăţi, fiind refuzată furnizare de utilităţi, precum şi intabularea imobilului.

Totodată, reclamanţii susţin că nu mai au acces către str. …, iar un eventual demers de a constitui o servitute cu pârâţii …. se poate lovi de un revuz din partea acestora, ori dacă s-ar ajunge la un acord, acesta lucru ar implica costuri şi ar fi incertă durata.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. III  alin.1 lit. a  sau lit. b în funcţie de probatoriu administrat din Legea nr.169/1997.

Reclamanţii au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor.

În susţinerea cererii de chemare în judecată au fost depuse următoarele înscrisuri: interogatoriul pârâtei Xxx (f.10), extras de carte funciară pentru informare din data de 12.10.2017 (f.11-13), contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr…. din data de … (f.14-15), contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr.2221 din data de 19.06.2006 (f.16-18), schiţe (f.19 şi 20), fişa corpului de proprietate (f.21), încadrare zonă (f.22-23), adresa nr.1711 din data de 30.11.2000 (f.24), nota de constatare din data de 29.11.2000 (f.25), adresa nr.70138 din data de 31.08.2017 (f.26) adresa nr.68752 din data de 25.08.2017 (f.27), adresa nr.70126 din data de 330.08.2017 (f.28), împuternicire avocaţială (f.29).

Pârâta …, la data de … a formulat întâmpinare, prin care  a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării pârâta arată că în temeiul Legii nr.18/1991 a fost reconstituit dreptul de proprietate nr…., pe numele cetăţeanului C.A., în care a fost înscrisă suprafaţa de 1 ha situată în T 37, P 1având următoarele vecinătăţi: N- …; E- …; S: …; V: ….

Din titlurile de proprietate emise pe numele foştilor proprietari din …., limita din partea de Vest a fost consemnată în funcţie de situaţia existenţă la fiecare caz în parte, astfel:

- în titlul de proprietate nr…. emis pe numele …. în partea de Vest-Pdt (lăstăriş);

- în titlul de proprietate nr…. emis pe numele G.I.A. în partea de Vest-Hc 9/2 (vale apă);

- în titlul de proprietate nr…. emis pe numele I.I în parte de Vest-Hc (apă);

- în titlul de proprietate nr…. emis pe numele D.G. în parte de Vest-Hc (apă);

- în titlul de proprietate nr…. emis pe numele N.M, suprafaţa din T 38, P 74/3 din care face parte şi suprafaţa de 1300 mp, proprietatea numiţilor P.G.şi P.F. are ca limită în partea de Vest-Pdt (C.M).

Pârâta mai arată că, întrucât toate proprietăţile din strada … aveau acces direct din str. …, precum şi faptul că suprafeţele pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991 erau terenuri agricole aferente caselor de locuit din str. Tunari, drumul de exploatare care face obiectul prezentului litigiu nu-şi regăsea utilitatea.

Mai mult, pârâta susţine că suprafaţa de 1 ha situată în str. …, parcela 1 înscrisă în titlului de proprietate pe numele autorului C.A., avea cale de acces pe 2 laturi, respectiv în partea de Est-str. … şi la N-drum de exploatare, actualmente str. …, fapt ce arat că acel drum de exploatare nu era util.

În ceea ce priveşte faptul că în actul de proprietate nr.2872/1996 prin care reclamanţii deţin suprafaţa de teren la care este înscris ca limită în partea de vest –drum acces, pârâta arată că suprafaţa de teren face parte din suprafaţa de 3500 mp situată în str. .., în care la limita de Vest este C.M.

Mai arată pârâta că modificarea vecinătăţii din partea de vest, s-a produs la momentul înstrăinării, fiind greşit înscris-drum de acces în loc de C.M, iar lipsa de acces se datorează exclusiv foştilor proprietari, care l-a momentul dezlipirii corpului de proprietate, nu au asigurat accesul pentru loturile dezmembrate.

În susţinerea întâmpinării, pârâta a depus în copie următoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr…. din data de … (f.35-36), contract de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr… din data de … (f.37-38), titlul de proprietate nr. … emis pe numele N.M (f.39-40), titlul de proprietate nr. …, pe numele cetăţeanului C.A. (f.41-42), titlul de proprietate nr. … emis pe numele D.G. (f.43-44), titlul de proprietate nr. … emis pe numele I.I(f.45-46), titlul de proprietate nr. … emis pe numele C. M (f.47-48), titlul de proprietate nr. 15187/72/1999 emis pe numele G.I.A. (f.49-50).

La data de 24.11.2017 a fost depus răspunsul la interogatoriu de către pârâta Municipiul … (f.51-52), care a ataşat şi schiţă (f.53).

Pârâţii D.A.C.M. şi D:A.I.S. la data de 27.11.2017 a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţiile netimbrării cererii; excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor; excepţia prescripţiei dreptului materiale la acţiune, iar pe fond respingerea cererii formulate de către reclamanţi ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării, pârâţii arată că acţiunea formulată de către reclamantă în ceea ce priveşte primul capăt de cerere acesta trebuia să fie taxat la valoare, iar în privinţa capătul 2 cerere, arată faptul că terenul a fost cumpărat de la lichidatorul judiciar în urmare unei licitaţii publice pentru suma totală de 175.678 lei, ceea ce atrage plata unei taxe de timbru în sumă de 4619 lei.

Sub aspectul calităţii procesuale active, pârâţii susţin că este ca necesar ca persoana să fie parte în actul juridic a cărei anulare se solicită, iar terţele persoane pot ataca actele juridice doar dacă invocă un motiv de nulitate absolută, expres prev. de art. III din Legea nr.18/1991.

Cum reclamanţii solicită anularea parţială, respectiv anularea actelor, înseamnă că în prezenta cauză este incidentă nulitatea relativă, iar nu una absolută.

Sub aspectul prescripţiei extinctive, fiind vorba de o nulitate relativă, conform Decretului nr.167/1958, termenul de prescripţie este de 3 ani, iar titlul de proprietate a fost emis în urmă cu 10 ani.

În ceea ce priveşte actul de vânzare-cumpărare prin care ei au devenit proprietari, acesta a fost încheiat la data de 21.08.2012, astfel că o acţiune în anularea ar fi putut fi intentată cel târziu la data de 21.02.2016.

Pârâţii mai arată că deţin suprafaţa de 1013 mp pe care este  amplasată casa de locuit şi anexele gospodăreşti, bunuri situate în municipiul …. şi care se învecinează cu locuinţa reclamanţilor P.G.şi P.F..

În beneficiul autorului C.A. s-a reconstituit dreptul de proprietate în teemiul unor hotărârii judecătoreşti pentru câteva hectare de teren, de-a lungul străzii Prof. …..

La sud de terenul retrocedat numitului C.A. se află proprietatea mai multor persoane, dintre care prima gospodărie este cea reclamantului P.G., iar apoi cea a familie D A, iar după alte câteva proprietăţi se află cea deţinută de către reclamanta SC XXX.

După retrocedarea terenului, moştenitorii lui C.A., au vândut acest teren către …., iar după ce această societate a intrat în faliment, terenul a fost parcelat şi vândut prin licitaţie către terţe persoane.

Astfel, că aceste loturi (15) au fost vândute individual, iar la data de 27.08.2010, prin licitaţie D.A.I. (tatăl pârâtului D.A.C.M. a cumpărat 2 loturi învecinate, unul în suprafaţă de 690 mp şi altul în suprafaţă de 642 mp (în total 1332 mp) amplasate spre latura de vest  a întregului corp, pentru care a plătit preţul de 175.678 mp, încheindu-se procese verbale de adjudecare, iar la data de 29.12.2010 s-a încheiat şi contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3687.

Prin cumpărarea celor 2 terenuri, D.A.I. a dobândit, astfel accesul la calea publică din str. ....

La data de 21.08.2012 D.A.I. a vândut fiului său şi nurorii sale D.A.C.M. şi D:A.I.S., terenul în suprafaţă de 1332 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr.1285 din data de 21.08.2012.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.205 C.pr.civ.

În susţinerea întâmpinării pârâţii au depus următoarele înscrisuri: împuternicire avocaţială (f.60), adresa nr.3772 din data de 09.02.2011 (f.62), contractul de vânzare-cumpărare autentificat  prin încheierea nr.3687 din data de 29.12.2010 (f.63-64), procesele-verbale de adjudecare nr.9329 din data de 14.12.2010 (f.65, 66),  contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr.1285 din data de 21.08.2012 (f.67-69), act de alipire autentificat prin încheierea nr.754 din data de 29.05.2012 (f.70-71), plan de amplasament şi delimitare a imobilului cu propunerea de alipire (f.72), plan de amplasament şi delimitare a imobilului (f.73).

Reclamanţii la data de 07.12.2017 au formulat modificare a cererii de chemare în judecată, prin care au arătat că înţeleg să se judece în contradictoriu şi cu Comisia Locală de Fond Funciar … şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar ….

Mai menţionează, că justificarea de a se judeca în continuarea în contradictoriu cu Xxx, este determinată de faptul că în urma anulării titlului terenul ar reveni în domeniul public al localităţii.

Pârâţii C.A., R.I. şi G.C.I. (descendent de gradul I al pârâtei G.M) la data de 07.12.2017,  au formulat întâmpinare prin care solicită să i se pună în vedere reclamanţilor să precizeze în concret titlul de proprietate pe care înţelege să-l conteste pentru a-şi putea exercita dreptul la apărare.

De asemenea, reclamanţii să indice înscrisurile a căror anularea o solicită, pentru a-şi exprima un punct de vedere şi pentru calcularea taxei de timbru.

Pârâţii mai solicită ca reclamanţii să indice motivele de nulitate, astfel, că nu individualizează în concret înscrisurile a căror anulare o solicită reclamanţii, se află situaţia prev. de art.196 alin.1 C.pr.civ. privind lipsa obiectului cererii, şi ulterior precizarea motivelor de nulitate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.205 C.pr.civ.

În susţinerea întâmpinării, pârâţii au depus împuternicire avocaţială (f.76).

Reclamanţii la data de 03.01.2017 au formulat o nouă cerere de modificare a cererii de chemare în judecată, prin care au arătat că înţeleg să se judece în contradictoriu cu C.A.V, R.I., G.C.I., D.A.I. şi D.A.I., D.A.C.M., D.A.I., Xxx, prin primar, Comisia Locală de Fond Funciar …. şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar …..

Obiectul cererii este anularea parţială a titlului de proprietate nr…. şi a procesului-verbal de punere în posesie din data de 12.03.2002 pe numele lui C.A., doar în ceea ce priveşte suprafaţa de teren situată în partea de vest a proprietăţii, având dimensiunile aproximative 49,75 m lungime x 10 m lăţime, 497,5 mp reprezentând drum de exploatare, precum şi anularea parţială a actelor de proprietate subsecvente:

- contractul de vânzare-cumpărare nr…. din data de … emis de către … prin care C.A.V, R.I. şi G.M au înstrăinat către …;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat  prin încheierea nr…. din data de 29.12.2010 de către NP …, prin care …. a înstrăinat pârâţilor D.A.I. şi D.A.I.;

- contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr.1285 din data de 21.08.2012  prin care pârâţii D.A.I. şi D.A.I. au vândut pârâţilor D.A.C.M. şi D.A.I. S.

Temeiul de drept al cererii este nulitatea absolută prev. de art. III alin.1 lit. a din Legea nr.169/1997. Ipoteza speţei nu se încadrează pe vreunul din punctele de la lit. a, însă aceste puncte sunt exemplificative şi nu exhaustive, aşa cum rezultă dintr-o interpretare gramaticală a textului art. III alin.1 lit. b din Legea nr.169/1997.

Suplimentarea probatoriului cu cercetarea la faţa locului.

Pârâta Comisia Locală …..p entru aplicarea Legilor fondului Funciar din cadrul municipiului …., la data de 22.12.2017 a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Reclamanţii la data de 01.02.2018 au formulat răspuns la întâmpinare prin care solicită respingerea apărărilor ca neîntemeiate.

La data de 08.02.2018, reclamanţii au depus precizarea solicitată de către instanţă (f.112-120).

La data de 08.03.2018, reclamanţii au depus o completare a cererii de chemare în judecată, respectiv că solicită şi anularea procesului-verbal de adjudecare nr….  privind suprafaţa de 689,98 mp, în temeiul art.1254 alin.2 C.civ.

Pârâta Comisia Judeţeană … de pe lângă Instituţia Prefectului-judeţul … la data de 23.03.2018 a formulat întâmpinare prin care arată că din prevederile legale reiese foarte clar că atribuţiile legale privind întocmirea actelor premergătoare scrierii titlului de proprietate nu revin Comisiei Judeţene … de fond funciar, aceasta doar emite titlul de proprietate pe baza actelor înainte de fiecare comisie în parte.

Potrivit susţinerii reclamanţilor din cererea introductivă, drumul de exploatare cu care aceştia se învecinau în partea de vest a proprietăţii, a fost inclus în titlul de proprietate nr.7982/49, astfel că este necesar a se verifica existenţa în domeniul public al municipiului Slatina, la nivelul anilor 1996 şi 2006 a unui asemenea, drum de exploatare în zona respectivă.

În drept, au fost invocate dispoziţiile H.G. nr.890/2005, C.pr.civ. şi legile fondului funciar.

Instanţa, la termenul din data de 05.06.2018, în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ., a încuviinţat pentru reclamanţii  proba cu înscrisuri şi proba cu interogatoriul pârâtei UAT Slatina, iar pentru celelalte părţi proba cu înscrisuri, ca fiind concludente, pertinente şi utile cauzei şi a dispus efectuarea către Comisia Locală şi OCPI, a unei adrese pentru a comunica relaţii privind suprafaţă de 497,5 mp ce face obiectul cauzei.

Instanţa, la acelaşi termen, a respins excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată şi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către reclamanţii privind pe pârâţii D.A.C.M., D:A.I.S., D.A.I. şi D A I şi a respins cererea de chemare în judecată în  contradictoriu cu aceşti pârâţii ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Comisia Locală de fond funciar …., a comunicat prin adresa nr.34702 din data de 18.08.2018 înscrisurile (f.123-129), iar OCPI, prin adresa nr.2963 din data de 06.09.2018.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor expuse şi a probelor administrate, instanţa  reţine  următoarele :

Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată, aşa cum a fost modificată, pentru următoarele considerente.

Instanţa reţine din cuprinsul cererii de chemare în judecată, că reclamanţii au solicitat anularea parţială a titlului de proprietate nr.7982/49 şi a procesului-verbal de punere în posesie, acte emise pe numele lui C.A., doar în ceea ce priveşte suprafaţa de teren situată în partea de vest a proprietăţii, având dimensiunile aproximative de 49,75 m lungime x 10 m lăţime, adică 497,5 mp pe considerentul că este drum public.

Reclamanţii au precizat că temeiul de drept al cererii, este art. III alin.1 lit. a din Legea nr.169/1997, arătând totodată, că „ipoteza speţei nu se încadrează pe vreunul din punctele de la lit. a, însă aceste puncte sunt exemplificative şi nu exhaustive, aşa cum rezultă dintr-o interpretare gramaticală a textului, precum şi temeiul de drept al art. III alin.1 lit. b din Legea nr.169/1997.

 „Art. III

(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;

(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;

(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor […]”;

Dispoziţiile art. III alin. 1 alin. 1 lit. a din Legea nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare, prevăd cauzele de nulitate absolută de care pot fi lovite actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate funciară, enumerarea cauzelor de nulitate fiind exemplificativă, și nu exhaustive (aşa cum rezultă din formula “cum sunt”).

În aceste condiții, chiar dacă motivul invocat nu se regăsește printre cele reglementate expres de prevederile menționate, acesta va atrage nulitatea actului de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate funciară în măsura în care a fost emis "cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000… și  ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi", iar această încălcare este sancționată cu nulitatea expresă sau virtuală a actului.

Stabilirea dreptului de proprietate, în una din cele două forme, reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, se face la cerere, conform prevederilor art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991, care se depune, conform art. 9 alin. 3 din Legea 18/1991, la primăria localității în a cărei raza teritorială se află terenul pentru care urmează să fie stabilit dreptul de proprietate.

În ceea ce priveşte incidenţa art.III lit.a, instanţa apreciază acesta nu este aplicabil în cauză (aspect recunoscut şi de către reclamanţi) întrucât pentru reţinerea sa, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:

-existenţa unor acte de reconstituire în favoarea unor persoane;

-persoanele care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate întrucât nu au avut niciodată teren predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat şi nici nu au moştenit astfel de bunuri.

Aplicând cauzei, acestei condiţii instanţa reţine din înscrisurile depuse de către Comisia Locală de fond funciar …., prin adresa nr.34702 din data de 18.08.2018 (f.123-129), că autorul ….  a formulat cerere de reconstituire (f.124), fiind înscris şi în tabelul ce cuprinde persoanele care au adus pământ în CAP (f.127).

Astfel, au fost emisă hotărârea de validare, autorul a fost pus în posesie, eliberându-se ulterior titlul de proprietate nr. …. (f.41-42).

În ceea ce priveşte susţinerea reclamanţilor că suprafaţa de teren de 497,5 mp, cuprinsă în cea de 1332 mp, ar fi fost anterior drum de exploatare, întrucât într-un contract ar fi fost prevăzută ca vecinătate-De, nu are suport probatoriu.

Așa cum reiese din adresa nr…. din data de … (f.123-129) şi adresa nr.2963 din data de 06.09.2018, anterior anului 1980 (deci cu aproximativ 10 ani înainte de apariţia legilor fondului funciar), suprafaţa de teren de  1332 mp  din care face parte şi suprafaţa de 497,5 mp, avea categoria de folosinţă păşune şi arabil.

Aspectele de mai sunt confirmate şi din răspunsurile de la interogatoriul luat pârâtei U.A.T Slatina.

Un alt aspect, pe care-l reţine instanţa este împrejurarea că reclamanţii au dobândit suprafaţa de teren de 1300 mp, de la numitul …., în anul 1996, iar vânzătorul a dobândit terenul de la numita N.M.

Aceasta ultimă vânzătoare, a dobândit însă terenul în proprietatea sa, în anul 2002, conform titlului de proprietate nr.7982/88/27.05.2002.

Din cele de mai sus, rezultă două aspecte:  primul aspect, este că la momentul când au dobândit terenul, reclamanţii P.G.şi P.F., titlul de proprietate nr. …. nu fusese încă eliberat, iar al doilea aspect, este că în respectivul titlu (eliberat în anul 2002), ca vecin pe latura de Vest este prevăzut C.M (f.40).

Totodată, instanţa observă, că nici la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr…., nu s-a ţinut că pe latura de Vest ca vecin autorul C.M, care dobândise însă terenul cu 4 ani în urmă, conform titlului de proprietate nr. …..

În ceea ce priveşte nota de constatare din data de 29.11.2000 depusă de către reclamanţi (f.25), instanţa observă că s-a reţinut că ”la cumpărător s-a măsurat lungimea de 63,75 m, conform schiţei de plan, urmând să-şi retragă gardul cu 2 m, deoarece este prevăzută stradă în proiectul de sistematizare al municipiului …”.

Prin urmare, în anul 2000 era în proiectul de sistematizare al municipiului …., ca terenul să fie prevăzut ca stradă, iar anterior anului 2000 (deci şi la momentul dobândirii terenului de către reclamanţii, respectiv în anul 1996), terenul era păşune şi arabil, conform adreselor nr.34702 din data de 18.08.2018 şi nr.2963 din data de 06.09.2018.

Or, cum încă înainte de anii 1980 şi inclusiv până în anul 2000, terenul avea categoria de folosinţă păşune şi arabil, rezultă că terenul nu era prevăzut ca drum de acces/drum de exploatare, aşa cum susţin reclamanţii, la momentul cumpărării terenului.

Mai mult, autorul C.M, a fost pus în posesie cu suprafaţa de teren de 1 ha, categoria arabil încă din anul 1992, iar după 10 ani, i s-a eliberat, şi titlul de proprietate.

În acest sens, instanţa reţine următoarele:

- anterior anilor 1980, terenul avea categoria de folosinţă păşune şi arabil;

- în anul 1992 autorul C.M, a fost pus în posesie cu suprafaţa de teren de 1 ha, categoria arabil;

- în anul 1996 reclamanţii dobândesc o suprafaţa de teren ce se învecinează cu terenul autorului C.M, ce fusese pus în posesie în anul 1992 cu suprafaţa de teren de 1 ha, categoria arabil;

- potrivit notei de constatare din data de 29.11.2000, era numai un proiect de sistematizare, ca terenul să fie prevăzut ca stradă;

- în 2002, s-a eliberat autorului C.M titlul de proprietate nr. 7982/49/12.03.2002;

- iar în anul 2006 dobândeşte terenul cealaltă reclamantă, respectiv XXX.

Prin urmare, la momentul dobândirii suprafeţei de teren de către reclamanţii, unde se prevede ca vecinătate „drum exploatare”, autorul C.M deja fusese pus în posesie cu terenul în suprafaţă de 1 ha, categoria arabil şi deci trebuia să fie prevăzut ca vecin al reclamanţilor, şi nu „drum de exploatare/drum de acces”.

În aceste condiţii, nu se poate reține anularea parțială a titlului de proprietate nr. 7982/49 şi a procesului-verbal de punere în posesie, câtă vreme nu s-a dovedit că s-a încălcat vreo dispoziţie a legilor fondului funciar, la momentul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea autorului …..

Faptul că reclamanţii nu ar mai avea acces la drumul public nu îi îndreptăţeşte la obţinerea anulării titlului de proprietate nr. 7982/49 şi a procesului-verbal de punere în posesie, existând alte posibilităţi legale pentru accesul la drumul public, chiar dacă acestea ar implica anumite costuri.

Totodată, instanţa mai reţine şi faptul că în cauză, nu este incident nici cazul de la art. III lit. b din Legea nr.169/1997, întrucât pentru a opera anularea era necesar să se facă dovada, în primul rând, că terenurile, care au făcut obiectul dreptului de constituire făceau parte la data constituirii dreptului de proprietate din domeniul public sau privat al statului sau domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor (împrejurare nedovedită de către reclamanţi), iar în al doilea rând, pentru a fi incident acest caz de anulare, era necesar să fie vorba de un act de constituire a dreptului de proprietate.

 Per a contrario acest caz de anulare nu este incident în cazul în care, obiectul acţiunii în anulare îl reprezintă existenţa unor acte de reconstituire a dreptului de proprietate, ca în prezenta cauză.

Un alt argument pe care-l reţine instanţa este faptul că potrivit art.53 din Legea nr.18/1881: „(1) Hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire” (2) Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare”.

Or, în prezenta cauză reclamanţii au dobândit suprafeţele de teren, conform contractelor de vânzare-cumpărare în anul 1996, respectiv în anul 2006, iar titlul de proprietate a fost eliberat la data de 27.05.2002, şi prin urmare, dacă reclamanţii ar fi fost nemulţumiţi trebuiau să se folosească de dispoziţiilor Legii nr.18/1991, de îndată ce ar fi aflat de reconstituirea dreptului de proprietate şi nu să aştepte mai mult de 22/12 ani, când suprafaţa de teren a fost înstrăinată, fiind în prezent în patrimoniul numiţilor D.A.C.M., D:A.I.S., D.A.I. şi D. A I.

Prin urmare, din întreaga economie a Legii nr.18/1991, cât şi din reglementările ulterioare rezultă că în materia fondului funciar pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, a fost instituită o procedură administrativ-jurisdicţională şi o procedură specială de control judecătoresc a actelor administrativ-jurisdicţionale emise de comisiile judeţene pentru aplicarea Legii nr.18/1991.

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa urmează să respingă cererea de chemare în judecată aşa cum a fost modificată de către reclamanţi, ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare