Reducere onorariu avocat

Titlu: Reducere onorariu avocat

Tip speţă: Decizie civilă

Număr speţă: 878

Dată speţă: 08.11.2018

Domeniu  asociat: Procedură civilă şi penală

Pe rol pronunţarea asupra apelului declarat de reclamant … împotriva sentinţei civile nr. … pronunţată de … în dosarul nr. …, în contradictoriu cu  intimatele pârâte … şi …, având ca obiect pretenţii.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la … fiind consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie şi când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea la această dată şi a hotărât următoarele.

INSTANŢA:

Deliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul … la data de … sub nr. …, reclamantul …, instituţie publică de cercetare-dezvoltare agricolă, cu sediul în oraşul …, cod fiscal …, înregistrat la Registrul Comerţului Călăraşi sub nr…., prin reprezentanţii săi legali, …., în contradictoriu cu …, cu sediul în …, … cu sediul în …, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

-obligarea în solidar a pârâţilor la plata sumei de …lei, reprezentând cheltuielile de judecată din dosarul nr…., dosar soluţionat în mod irevocabil prin Decizia civilă pronunţată de …, prin care s-a constatat nulitatea parţială a T.P. … emis de … în favoarea numiţilor …;

-obligarea în solidar a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul arată că … a chemat în judecată pârâţii din prezenta cauză solicitând instanţei constatarea nulităţii absolute a … emis de … în favoarea reclamanţilor, cererea de chemare în judecată fiind respinsă ca neîntemeiată de către instanţa de fond prin Sentinţa civilă nr. …, pronunţată de ….

Mai arată că împotriva acestei soluţii instituţia a formulat recurs, iar prin Decizia civilă nr. …din data de … pronunţată în dosarul nr. …, de către …, decizie definitivă şi irevocabilă, a fost admis recursul declarat şi a fost modificată în parte sentinţa instanţei de fond şi pe cale de consecinţa a fost admisă acţiunea formulată de …, constatându-se nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate emis în favoarea pârâţilor.

Raportat la obiectul dosarului de fond in care instanţa a stabilit în mod irevocabil că cele două comisii de aplicare a legilor fondului funciar au încălcat dispoziţiile legale la emiterea titlului de proprietate a cărui nulitate absolută a fost constatată, apreciază că cele două pârâte au căzut în pretenţii şi urmează a suporta contravaloarea cheltuielilor de judecată avansate de instituţie pentru judecarea dosarului sus menţionat.

Considera că cele două comisii au calitate procesual pasivă în condiţiile în care au avut calitatea de pârâţi în dosarul în care a fost pronunţată decizia sus amintită, cauza fiind soluţionată în contradictoriu cu acestea, iar prin admiterea acţiunii a fost desfiinţat un act emis de cele două pârâte în procedura administrativa de reconstituire a dreptului de proprietate.

Având în vedere ca prezenta cerere este o cerere incidentală dosarului de fond nr. … consideră că sunt aplicabile dispoziţiile art. 274 alin (1) C.proc.civ „Partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, instituţia fiind îndreptăţită să solicite plata cheltuielilor de judecată.

În ceea ce priveşte taxa de timbru arată că potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (7) din Legea 45/2009 modificată şi completată prin Legea nr. 72/2011 „Cererile şi acţiunile în justiţie adresate instanţelor de către ASAS şi de către unităţile de cercetare-dezvoltare sunt scutite de taxa judiciară de timbru".

În drept invocă dispoziţiile art.274 alin (1) C.proc.civ.

În temeiul art. 242 alin. (2) C.proc civ. (art. 411 alin. (1) pct. 2 coroborat cu art. 223 N.C.proc.civ.), solicită judecarea cauzei în lipsă.

În dovedire solicită proba cu înscrisuri.

Alăturat cererii au fost ataşate următoarele înscrisuri: împuternicire avocaţială, facturi împreună cu ordinele de plată (filele …) şi delegaţie.

La data de … … a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii pe cale de excepţie ca netimbrată, ca inadmisibilă, iar pe fond ca netemeinică şi nelegală.

1.Susţine excepţia netimbrării acţiunii, pentru următoarele motive:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, prin Decizia nr. 19/2013, că cererile prin care se solicită, pe cale separată, acordarea cheltuielilor de judecată sunt supuse taxei judiciare de timbru, care va fi calculată la valoarea pretenţiilor deduse judecăţii, chiar dacă cererile care au format obiectul litigiului din care aceste cheltuieli provin au fost scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

2.Susţine excepţia inadmisibilităţii acţiunii deoarece, potrivit disp. art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar republicată, modificată şi completată, ….au, în limita competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile C.proc.civ, calitatea procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv, primar. Dispoziţia legală anterior prezentată creează acestor organe de aplicare a legii, care nu au personalitate juridică şi nici patrimoniu propriu, o poziţie procesuală sui-generis, „derogatorie" de la prevederile C. pr. civ. Dacă legiuitorul ar fi conceput să asimileze aceste organe părţilor din proces, aşa cum drepturile şi obligaţiile părţilor sunt reglementate prin C. pr. civ, ar fi fost suficient să arate că ele participă la proces în condiţiile stabilite de C. pr. civ, fără a folosi sintagma „prin derogare". Această sintagmă conduce la ideea că aceste comisii participă la procesul civil ca organe stabilite să aplice şi să vegheze la aplicarea prevederilor legii, cu un statut de oficialitate.

Concepţia legii, potrivit căreia comisiile acţionează „din oficiu", este întărită şi de prevederile art. 3 al. 2 din Legea nr. 169/1997, care exclud răspunderea lor procesuală în sensul disp. art. 451 C. pr. civ, căci cel obligat la o diligenţă funcţională nu poate fi ţinut răspunzător de rezultatul acţiunii sale fără o dispoziţie expresă a legii.

Mai arată că instanţa de fond a admis în parte acţiunea reclamantului …, anulând TP nr. … numai pentru suprafaţa de … ha din totalul de … ha, respingând acţiunea pentru … ha teren şi a obligat, în solidar, …. şi … la plata, în solidar, cheltuielilor de judecată în cuantum de … lei. Pronunţându-se astfel, instanţa de judecată nu a ţinut seama de dispoziţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, care atrag inadmisibilitatea obligării la cheltuieli de judecată a comisiilor de fond funciar.

2.Pe fond, arată că solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată în ceea ce priveşte obligarea la plata cheltuielilor de judecată a ….

Angajarea unei case de avocatură care să apere interesele reclamantului …. nu este justificată. Aceste cheltuieli sunt voluptorii, făcute pentru propria plăcere şi nu pot atrage obligarea pârâţilor la acoperirea lor. Se impune o oarecare decenţă în a accepta faptul că succesul repurtat cu câştigarea procesului este mai mult decât suficient faţă de modul contradictoriu şi imprevizibil în care sunt interpretate de unele instanţe dispoziţiile privitoare la fondul funciar, fără a se ţine seama de practica CEDO.

Mai arată că aceste cheltuieli nu se impun a fi angajate, atâta vreme cât reclamantul este unul dintre institutele naţionale de cercetare-dezvoltare ce funcţionează în subordinea … şi, atât reclamantul, cât şi … au în structura organizatorică Servicii juridice, iar acestea au atribuţiile ca cele prevăzute de art. 41 din ROF, respectiv:

a)participă la întocmirea proiectelor de legi, hotărâri, ordonanţe, regulamente, ordine, instrucţiuni, precum şi a oricăror alte acte cu caracter normativ elaborate de …;

b)avizează, la cererea conducerii .., actele normative întocmite de unităţile de cercetare-dezvoltare ale … şi care sunt în legătură cu atribuţiile şi activitatea …;

c)avizează, la cererea preşedintelui … legalitatea măsurilor ce urmează a fi luate în desfăşurarea activităţii acesteia;

d)avizează, la cererea preşedintelui …. actele care angajează răspunderea patrimonială a unităţii;

e)întocmeşte proiecte de contracte sau proiecte de acte cu caracter juridic în legătură cu activitatea unităţii şi avizează actele redactate;

f)redactează acte juridice, atestă identitatea părţilor, consimţământul, conţinutul şi data actelor încheiate care privesc … (decizii, contracte de orice fel, convenţii şi altele asemenea);

g)avizează, la cererea conducerii …, actele cu caracter juridic şi administrativ;

h)reprezintă şi apără interesele .. în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de arbitraj şi a altor organe ale puterii sau administraţiei de stat;

i)urmăreşte apariţia dispoziţiilor cu caracter normativ şi semnalează organelor de conducere sarcinile ce revin … potrivit acestor dispoziţii;

j)rezolvă orice alte lucrări cu caracter juridic;

k)arhivează documentele şi dosarele cu care operează;

l)îndrumă, la cererea conducerii …, activitatea consilierilor juridici din staţiunile subordonate.

Consilierul juridic nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare …. Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale. Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură, cuprinse în documentul avizat ori semnat.

Consilierul juridic este obligat să ţină următoarele evidenţe:

a)intrările şi ieşirile de corespondenţă juridică, numerotate şi datate;

b)registrul de evidenţă privind orice situaţie litigioasă cu care a fost sesizat;

c)registrul de evidenţă privind avizele scrise - datate şi numerotate;

d)registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de acesta cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor.

În continuare arată că în primul cadru procesual, instanţa de fond a respins acţiunea reclamantului. Instanţa superioară, …. rejudecând, a admis în parte acţiunea, pentru suprafaţa de … ha din totalul de … ha, respingând acţiunea pentru … ha teren, ceea ce atrage diminuarea cheltuielilor în mod proporţional. Mai mult, cheltuielile plătite de reclamant sunt vădit disproporţionate faţă de natura cauzei. La dosar există facturi pentru încasarea de către avocat, pentru fiecare termen de judecată, a câte … lei. Aceste cheltuieli nu se justifică. Din 40 de termene în faţa instanţei de fond, cauza a fost amânată pentru angajare de apărător, pentru comunicarea întâmpinărilor, pentru lipsă de procedură cu părţile de patru ori( …), de patru ori pentru lipsa raportului de expertiză (…), la termenul din … pentru imposibilitatea de prezentare a preşedintelui de complet, de nouă ori pentru lipsa răspunsului expertului la obiecţiuni (…), de patru ori pentru lipsa răspunsului expertului la obiecţiunile formulate la obiecţiuni (…).

Mai arată că la foarte puţine termene s-au purtat discuţii în contradictoriu în faţa instanţei de judecată, caz în care se poate admite că pentru aceste termene plata onorariului de avocat este justificată (de ex., …).

Atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Curtea Constituţională, au statuat constant în jurisprudenţa lor că partea care a câştigat procesul nu va putea obţine rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil. Mai exact, se poate afirma că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar şi rezonabil au fost plătite de partea care a câştigat procesul. Raportat la natura cauzei, la numărul mare de termene în care cauza de faţă a fost amânată, onorariile avocaţiale nu sunt rezonabile si nici proporţionale cu activitatea depusă de avocat în reprezentarea reclamantului. Toate aceste cheltuieli făcute de reclamant cu angajarea unui avocat au un vădit caracter voluntar, voluptoriu şi de generozitate, nefiind justificate faţă de munca prestată efectiv de avocat în cauză. Mai arată că se impune reducerea drastică a onorariului avocaţial pentru reprezentarea reclamantului, fiind vădit disproporţionat şi stabilit într-un cuantum exagerat faţă de volumul de activitate depus de avocat, neîncadrându-se, în mod evident, în limitele unui cuantum rezonabil şi nu poate fi pus în totalitate în sarcina pârâţilor.

Pentru motivele invocate, pe cale de excepţie, solicită respingerea acţiunii ca netimbrată, ca inadmisibilă, iar pe fond, în principal, ca neîntemeiată. În temeiul disp. art. 453 al. 2 C.pr.civ., conform cărora „când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată" solicită, în subsidiar, reducerea cheltuielilor de judecată în mod drastic, deoarece sunt vădit nejustificate.

În drept invocă dispoziţiile art. 205, 453 C.pr.civ.

În temeiul disp. art. 223 al. 2 C.pr.civ., art. 411 C.pr.civ. solicită judecarea cauzei şi în lipsă.

La data de …, … cu sediul în … a depus întâmpinare la acţiunea formulată de …., prin care solicită respingerea acţiunii.

În motivarea întâmpinării a invocat aceleaşi excepţii şi apărări susţinute prin întâmpinarea pârâte …..

La data de …, reclamantul … a depus răspuns la întâmpinare.

Cu privire la excepţia netimbrării a arătat că instituţia este scutită de plata taxelor judiciare de timbru conform dispoziţiilor art. 6 alin. 7 din Legea nr. 45/2009 modificată şi completată prin Legea 72/2011, deşi acţiunea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată se timbrează la valoarea pretenţiilor.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar au calitate procesual pasivă în dosarele privind verificarea legalităţii actelor administrative emise în această procedură, iar în cazul în care acestea cad în pretenţii pot fi obligate în solidar cu pârâţii la plata acestora.

Mai mult, arată că procesul ce a făcut obiectul dosarului pentru care solicită contravaloarea cheltuielilor de judecată a fost generat de emiterea în mod ilegal a unor acte de reconstituire a dreptului de proprietate pe terenuri domeniu public al statului, culpa în emiterea acestor acte, cu ignorarea dispoziţiilor legale, aparţinând în întregime celor două comisii.

Totodată, înţeleg să arate că potrivit dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 18/1991, posibilitatea comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar la plata cheltuielilor de judecată este recunoscută în mod expres de legiuitor.

Mai arată că potrivit art. 274 alin. 1 VCPCiv partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

În privinţa celor susţinute cu privire la faptul că angajarea unei case de avocatură a reprezentat o cheltuială voluptorie, arată că nu are un departament juridic, iar la momentul promovării acţiunii, în cadrul … exista un singur consilier juridic care funcţiona în cadrul departamentului de resurse umane specializarea acestuia fiind pe resurse umane şi nu pe contencios.

Mai mult, arată că anterior acestui dosar, a mai avut o cauză similară ce a făcut obiectul dosarului nr. …, cauză în care nu a angajat asistenţă juridică, ci a folosit consilierul juridic al instituţiei care datorită complexităţii cauzei nu a reuşit să obţină o hotărâre favorabilă, în urma judecării acelui dosar, instituţia fiind nevoită să predea aproape jumătate din suprafaţa de teren deţinută în administrare, respectiv cca. … ha.

Ca atare, urmare a acelei hotărâri judecătoreşti şi faţă de abuzurile comise de comisiile pârâte, au fost nevoiţi să angajeze asistenţă juridică de specialitate şi în mod evident să achite costurile necesare, astfel că se impune obligarea comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar la plata contravalorii serviciilor de asistenţă juridică.

Referitor la durata procesului şi la faptul că au existat mai multe termene procedurale în cauză care au fost amânate pentru diverse motive, consideră că sunt irelevante, în condiţiile în care pentru toate aceste termene de judecată avocatul ales s-a deplasat din … până la … pentru a asigura prezenţa la toate aceste termene, astfel că nu se poate aprecia că la aceste termene de judecată care au fost amânate, instituţia nu ar fi beneficiat de asistenţă juridică şi nu se impune achitarea sumelor înaintate de instituţie.

În continuare consideră că este firesc ca pârâtele să suporte cheltuielile avansate având în vedere că dacă nu ar fi existat abuzurile comise nu ar fi avut de ce sa angajeze cabinete de avocatură pentru a anula în instanţă actele emise de acestea.

Mai mult, arată că obligarea acestora la plata integrală a acestor costuri îi va descuraja pe aceştia să continue emiterea de acte cu încălcarea flagrantă a legii.

Faţă de cele mai sus arătate reclamantul solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâtă.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, fiind ataşat şi dosarul nr. … al … (potrivit rezoluţiei preşedintelui de complet din …).

La termenul din data de … instanţa a respins excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată, invocată de pârâte, pentru motivele arătate în încheierea de şedinţă şi a dispus unirea cu fondul a excepţiei inadmisibilităţii, invocată de pârâte, apreciind că pentru soluţionarea excepţiei este necesar să fie administrate probe în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.

Prin sentinţa civilă nr. … pronunţată în dosarul nr. …, ce priveşte pe …în contradictoriu cu  intimatele pârâte …, având ca obiect pretenţii, …  a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtele ….

A admis  în parte acţiunea formulată de reclamantul …, cu sediul în oraşul …, cod fiscal …, înregistrat la Registrul Comerţului Călăraşi sub nr. …, împotriva pârâtelor …cu sediul în mun. … şi …, cu sediul în or. ….

A obligat pârâtele … şi …, în solidar, la plata către reclamant a sumei de .. lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu apărător) efectuate în dosarul civil nr. .. al ….

A respins cererea reclamantului de obligare a pârâtelor la plata de cheltuieli de judecată efectuate în prezentul dosar.

Pentru a pronunţa astfel instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

În speţă, reclamanta a solicitat, pe calea acţiunii separate, formulată în baza art. 274 al. 1 Cod pr civ., plata cheltuielilor de judecată în cuantum de … de lei efectuate în dosarul civil nr. .. al ….

Prin Decizia Civilǎ nr. … din data de … pronunţatǎ în dos. nr. … de cǎtre …, irevocabilǎ, a fost schimbatǎ în parte Sentinţa civilǎ nr. … pronunţatǎ de … în dos. nr. .. în care …a avut calitatea de reclamant în contradictoriu cu pârâţii … şi …şi cu intervenienţii .. şi …..

Prin decizia menţionată … a admis în parte acţiunea formulatǎ de reclamantă şi a constatat nulitatea absolută parţială (pentru suprafaţa totală de … ha) a titlului de proprietate nr. … emis în favoarea pârâţilor … şi … de către pârâta … şi a respins acţiunea privitor la nulitatea absolută a titlului susmenţionat raportat la suprafaţa totală de … ha teren.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâte şi motivată de faptul că dispoziţiile art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 18/ 1991 privind fondul funciar le conferă acestora o poziţie procesuală sui-generis, derogatorie de la prevederile Codului de Procedură Civilă, instanţa reţine cele mai jos expuse.

Conform art. 51 din legea 18/1991: (1) Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale. (2) În cazul existenţei unei suprapuneri totale sau parţiale ca urmare a emiterii a două sau mai multe titluri de proprietate pe aceleaşi amplasamente, comisia judeţeană este competentă să dispună anularea totală sau parţială a titlurilor emise ulterior primului titlu. (3) Comisia judeţeană va dispune emiterea unui nou titlu în locul celui anulat sau, după caz, va propune acordarea de măsuri compensatorii potrivit legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România. (4) Dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.

Conform art. 52 din Legea 18/1991 (1) În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională. (2) Comisia judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat. (3) Prevederile art. 274 din Codul de procedură civilă*) sunt aplicabile.

Din analiza acestor dispoziţii rezultă că pârâtele funcţionează în cadrul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale exercitând atribuţii de specialitate în domeniul legilor fondului funciar ca entităţi fără personalitate juridică şi patrimoniu propriu, dar cărora le este recunoscută calitatea de a sta în judecată în cauzele ce au ca obiect fondul funciar şi cu privire la care este stipulată în mod expres aplicabilitatea dispoziţiilor art. 274 Cod pr civ vechi, actual art. 453 Cod pr civ.

Prin urmare, devenind părţi în cauzele în care au calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, ele pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecată chiar dacă nu au personalitate juridică şi nici buget propriu de venituri şi cheltuieli, motiv pentru care instanţa, apreciind că dispozițiile legale menționate mai sus nu lasă loc la interpretări, va respinge excepţia de inadmisibilitate invocată de pârâte.

Cu privire la fondul cauzei, verificând dosarul civil nr. … al …, instanţa constată că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în acest dosar a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de …, în cauză fiind incidente aşadar dispoziţiile art. 998-999 Cod Civil de la 1864 şi dispoziţiile art. 274 şi urm. Cod pr civ de la 1865.

Conform dispoziţiilor art. 998 Cod Civil de la 1864 “Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”, iar conform art. 999 Cod Civil de la 1864 „Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa”.

Conform dispoziţiilor art. 274, 275, 276 şi 277 Cod pr civ. de la 1865 partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, excepţie de la regula astfel instituită făcând pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului şi care nu poate să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată. Judecătorii pot să micşoreze sau să mărească onorariile avocaţilor ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat, iar când pretenţiile fiecărei părţi au fost încuviinţate numai în parte, instanţa va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor. De asemenea, dacă sunt mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, ei vor fi obligaţi să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei.

Aşadar, temeiul acordării cheltuielilor de judecată este atitudinea procesuală culpabilă a părţii care a căzut în pretenţii (în sensul că datorită atitudinii sale a avut loc procesul), fapta acesteia declanşând o răspundere civilă delictuală al cărei conţinut îl constituie obligaţia civilă de reparare a prejudiciului cauzat prin restituirea sumelor pe care partea care a câştigat procesul a fost nevoită să le cheltuiască.

În dosarul nr. … al … pârâtele au căzut în pretenţii (acţiunea formulată de reclamantă fiind admisă în parte printr-o sentinţă rămasă irevocabilă). În ceea ce priveşte prejudiciul (indicat de reclamantă ca fiind alcătuit din sumele cheltuite cu titlu de onorariu avocat în dosar, atât la judecata în fond cât şi recurs), instanţa reţine că la fila …din dosarul de fond nr. … a fost depusă împuternicirea avocaţială privind pe avocat … seria .. nr. … (conform contractului de asistenţă nr. …), iar la fila … din dosarul de recurs a fost depusă împuternicirea avocaţială seria .., nr. … privind pe avocat … (conform contractului de asistenţă nr. …), în contractele de asistenţă fiind stabilit onorariul în cuantum de … lei/termen (filele … şi …).

În baza acestor contracte s-au emis de către cabinetul de avocat următoarele facturi fiscale: seria … pentru suma de … lei pentru termenul din …, seria … pentru suma de .. lei pentru termenul din … (ambele termene fiind în recurs şi ambele facturi fiind achitate de reclamantă cu OP nr. …), seria … pentru suma de … pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. … (termen în recurs), seria .. pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. …; seria … pentru suma de.. lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. …, seria … pentru suma de … lei pentru termenul din …, seria .. pentru suma de .. lei pentru termenul din … şi achitate de reclamantă cu OP nr. …, seria …. pentru suma de … lei pentru termenul din …. şi achitată de reclamantă cu OP nr. …, seria … pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP … pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. … pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP … pentru suma de .. lei pentru termenul din .. şi achitată de reclamantă cu OP nr. .., seria … pentru suma de … lei pentru termenul din .. şi achitată de reclamantă cu OP nr. …, seria … pentru suma de ..lei pentru termenul din .. şi achitată de reclamantă cu OP nr. …, seria … pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. …, seria … pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. …, seria … pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP …, seria … pentru suma de …lei pentru termenul din …., seria … pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitate de reclamantă cu OP nr…., seria… pentru suma de …lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. …, seria … pentru suma de … lei pentru termenul din …. şi achitată de reclamantă cu OP …., seria … pentru suma de … lei pentru termenul din …, seria … pentru suma de …. lei pentru termenul din …. şi achitate de reclamantă cu OP ….. seria …. pentru suma de … lei pentru termenul din …, seria …. pentru suma de … lei pentru termenul din …. şi achitate de reclamantă cu OP nr. …, seria …. pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. …., seria … nr. … pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP …., seria …. pentru suma de …lei pentru termenul din …. şi achitată de reclamantă cu OP nr. …., seria … pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. …., seria … pentru suma de  …lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. …., seria ….. pentru suma de … lei pentru termenul din … şi achitată de reclamantă cu OP nr. …., seria ….. pentru suma de … lei pentru termenul din …., seria …. pentru suma de …. lei pentru termenul din …. şi achitate de reclamantă cu OP nr. …, seria …. pentru suma de …. lei pentru termenul din …., seria …… pentru suma de … lei pentru termenul din …. şi achitate de reclamantă cu OP nr. …., facturi care au totalizat ….. lei.

Aşadar, reclamanta a fost reprezentată de apărător, respectiv de …., şi a făcut dovada sumelor cheltuite cu titlu de onorariu avocat în dosarul menţionat anterior, atât la judecata în fond cât şi recurs.

Instanţa nu va reţine susţinerile pârâtelor referitor la caracterul voluptoriu al cheltuielilor făcute cu titlu de onorariu de avocat, reţinând susţinerile reclamantei că respectivele cheltuieli reprezintă diligenţe pentru a avea o apărare calificată în scopul apărării intereselor sale (în condiţiile în care s-a apreciat de către conducerea instituţiei că pentru soluţionarea acestei acţiuni sunt necesare cunoştinţele unui avocat, consilierul juridic nefiind specializat în materia legilor fondului funciar), neintrând sub cenzura instanţei investită cu prezenta cauză analizarea oportunităţii angajării unei astfel de cheltuieli de către reclamantă.

În ceea ce priveşte solicitările pârâtelor de reducere a cheltuielilor de judecată instanţa reţine că în dosarul nr. …. au fost înregistrate 40 de termene de judecată pe rolul  …. (dintre care reclamanta solicită obligarea pârâtelor la plata de cheltuieli de judecată pentru un număr de 32 de termene) şi 5 termene de judecată pe rolul …. (dintre care reclamanta solicită obligarea pârâtelor la plata de cheltuieli de judecată pentru un număr de 3 de termene).

Dintre cele 32 de termene de judecată înregistrate pe rolul … şi pentru care reclamanta solicită obligarea pârâtelor la plata de cheltuieli de judecată, la 5 termene de judecată au avut loc discuţii (…), restul termenelor fiind acordate pentru lipsa de procedurǎ, angajare apǎrǎtor pârâţi, chemare în judecată a altor persoane, luare la cunoştinţă înscrisuri, lipsa raport de expertizǎ, lipsǎ obiecţiuni, lipsǎ rǎspuns obiecţiuni, luare la cunoştinţǎ obiecţiuni, înlocuire expert, luare la cunoştinţǎ rǎspuns la obiecţiuni, iar la 3 dintre termenele de judecată apărătorul reclamantei nu a fost prezent (… când s-au depus concluzii în scris, … – lipsă răspuns obiecţiuni, … când instanţa a reţinut cauza în pronunţare lăsând posibilitatea formulării de concluzii scrise).

Dintre cele 3 termene de judecată înregistrate pe rolul … şi pentru care reclamanta solicită obligarea pârâtelor la plata de cheltuieli de judecată, la un termen au fost purtate discuţii, celelalte doua termene fiind acordate pentru studiul întâmpinării şi emitere adresă recurent … referitor la semnarea recursului.

Instanţa a reţinut  de asemenea că acţiunea introductivă nu a fost formulată de avocat, acesta formulând însă cererea de chemare în judecată a altor persoane, întâmpinare la cererea reconvenţională, note scrise cu privire la excepţiile invocate de pârâţi, cerere înlocuire expert, recursul împotriva sentinţei civile, iar privitor la valoarea pricinii reţine că obiectul dosarului a fost constatare nulitate absolută titlu de proprietate.

Prin urmare, având în vedere munca îndeplinită de avocat pentru fiecare termen de judecată (luând în considerare si munca necesară organizării apărării în dosar şi de asemenea deplasările la instanţa de judecată), valoarea pricinii dar şi faptul cǎ acţiunea s-a admis în parte, instanţa apreciază cǎ nu se justifică un onorariu fix de … lei pentru fiecare dintre cele 35 de termene de judecată, motiv pentru care urmează a admite numai în parte cererea şi a obliga pârâtele ….. şi …, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de … lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu apărător) efectuate în dosarul civil nr. … al ….

 În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata, instanța de fond a respins-o ca neîntemeiată, în baza art 452 Cod pr civ având în vedere faptul că reclamanta nu a făcut nicio dovadă cu privire la existenţa acestora.

Împotriva acestei sentinţe în termen legal a formulat apel …solicitând modificarea în parte a sentinţei, în sensul admiterii acţiunii în integralitate.

În motivare se arată că hotărârea instanţei de fond prin care s-a admis doar în parte acţiunea, obligând pârâtele la plata parţială a costurilor avansate, nu este justificată, fiind nelegală şi netemeinică.

Se învederează că s-au văzut obligaţi să promoveze acţiunea ce a făcut obiectul dosarului nr…. ca urmare a emiterii cu încălcarea dispoziţiilor legale aplicabile, de către comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, a unor acte de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unor persoane fizice. Practic abuzurile comise de comisiile pârâte au obligat la angajarea unei serii de cheltuieli cu servicii de asistenţă juridică în vederea prezervării patrimoniului reprezentat de bunurile domeniu public aflate în administrarea instituţiei reclamante.

Mai arată că reclamantul nu avea un departament juridic la momentul promovării acţiunii, în cadrul …. exista angajat un singur consilier juridic care funcţiona în cadrul departamentului de resurse umane, specializarea acestuia fiind pe resurse umane şi nu pe parte contencioasă.

Apreciază că instanţa de fond nu a avut în vedere nici complexitatea cauzei, nici faptul că dosarul s-a judecat pe parcursul a circa 4 ani de zile, timp în care au fost mai multe termene de judecată, termene care au necesitat deplasarea avocatului din … la … şi respectiv …, onorariul achitat incluzând şi cheltuielile de deplasare la termenele de judecată.

Arătă că anterior acestui dosar reclamantul a mai avut o cauză similară, ce a făcut obiectul Dosarului nr…., cauză în care nu a angajat asistenţă juridică de specialitate, ci a folosit consilierul juridic al instituţiei care datorită complexităţii cauzei nu a reuşit să obţină o hotărâre judecătorească favorabilă, în urma judecării acelui dosar instituţia fiind nevoită să predea aproape jumătate din suprafaţa de teren deţinută în administrare, respectiv circa 2000 ha.

Ca atare, urmare acelei hotărâri judecătoreşti şi faţă de abuzurile comise de comisiile pârâte a fost nevoie de angajarea de asistenţă juridică de specialitate şi în mod evident să achite costurile necesare, astfel că nu consideră justificată soluţia instanţei de fond de înjumătăţire a costurilor reprezentate de cheltuielile de judecată.

Consideră că este firesc ca cele două comisii pârâte să suporte toate cheltuielile avansate de instituţia apelantă având în vedere că dacă nu ar fi existat abuzurile comise de acestea nu ar fi avut de ce să angajeze cabinete de avocatură pentru a anula în instanţă actele ilegale emise de către acestea.

Mai mult, apreciază că obligarea acestora la plata integrală a acestor costuri îi va descuraja pe viitor să continue emiterea de acte cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale în vigoare.

În drept invocă dispoziţiile art.466 şi urm Cod procedură civilă.

Probe: înscrisuri.

Prin întâmpinarea formulată la data de … intimata pârâtă … a solicitat  respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a Sentinţei civile nr. … a .., judeţul ..pentru următoarele motive:

În mod legal şi temeinic, .. a admis în parte acţiunea apelantului-reclamant .. şi a obligat pârâtele …şi … la plata, în solidar, a sumei de .. lei cheltuieli de judecată.

În dosarul nr. .. au fost înregistrate 40 de termene de judecată pe rolul Judecătoriei … (cheltuieli se solicită pentru 32 de termene) şi 5 termene de judecată pe rolul Tribunalului ….(cheltuieli se solicită pentru 3 termene).

Dintre cele 32 de termene de judecată de la Judecătoria …, pentru care apelantul-reclamant solicită cheltuieli de judecată, la 5 termene au avut loc discuţii (…), restul termenelor fiind acordate pentru lipsă de apărare, angajare apărător, chemare în judecată a altor persoane, luare la cunoştinţă înscrisuri, lipsă raport de expertiză, lipsă obiecţiuni, lipsă răspuns obiecţiuni, luare la cunoştinţă obiecţiuni, iar la 3 termene de judecată apărătorul apelantului-reclamant nu a fost prezent (… când s-au pus concluzii în scris, …, lipsă răspuns obiecţiuni, …, când cauza a fost reţinută de instanţă în pronunţare).

Dintre cele trei termene înregistrate pe rolul Tribunalului …, la un termen au fost purtate discuţii, celelalte două termene fiind acordate pentru studiul întâmpinării şi emitere adresă recurent în vederea semnării recursului.

Mai mult, instanţa de fond a reţinut că acţiunea nu a fost semnată de avocat, acesta ocupându-se de alte cereri în cadrul procesului.

Având în vedere munca depusă de avocat pentru fiecare termen de judecată, în mod legal şi temeinic, instanţa de fond a apreciat că nu se justifică un onorariu fix de … lei pentru fiecare dintre cele 35 (treizeci şi cinci) termene de judecată şi a admis în parte acţiunea, obligând intimatele-pârâte să plătească, în solidar, … lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de apelantul-pârât în Dosarul nr. ….

Atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Curtea Constituţională, au statuat constant în jurisprudenţa lor că partea care a câştigat procesul nu va putea obţine rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil. Mai exact, se poate afirma că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar şi rezonabil au fost plătite de partea care a câştigat procesul. Raportat la natura cauzei, la numărul mare de termene în care cauza de faţă a fost amânată, onorariile avocaţiale nu sunt rezonabile şi nici proporţionale cu activitatea depusă de avocat în reprezentarea apelantului-reclamant.

Pentru aceste motive, solicită  respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a Sentinţei civile nr. … a Judecătoriei .., judeţul ...

În drept s-au invocat dispoziţiile  art. 471 şi urm. C.pr.civ.

În temeiul disp. art. 223 al. 2 C.pr.civ., art. 411 C.pr.civ. s-a solicitat judecarea cauzei  în lipsă.

Prin întâmpinarea formulată la data de 23.04.2018 intimata pârâtă …, de pe lângă Primăria …  a solicitat respingerea apelului, pentru următoarele motive:

În fapt,  prin apelul formulat, apelanta … nu combate în niciun fel considerentele instanţei de fond care au stat la baza pronunţării Sentinţei Civile nr. … în acest dosar.

Instanţa de fond a apreciat în ce măsura părţile care au căzut în pretenţii vor fi obligate să suporte cheltuielile de judecată în funcţie de munca îndeplinită de avocaţii celeilalte părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 274-277 din C.pr.civ. de la 1865(pag.9, paragraful 7 din sentinţa amintita).

La pagina 11 si 12 din sentinţa, instanţa de fond a descris in mod detaliat munca îndeplinită de avocatul reclamantei ( apelantei) pentru fiecare termen de judecată, motiv pentru care a apreciat că pretenţiile reclamantei sunt numai parţial justificate.

In drept s-au invocat dispoziţiile  art. 205, 453 C. pr. Civ.

In temeiul art. 242 alin(2) C.pr.civ. s-a solicitat  judecarea cauzei  în lipsă.

Apelantul nu a formulat răspuns la întâmpinările formulate în cauză.

Analizând actele dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Prin motivele susţinute în calea de atac, apelantul nu aduce critici concrete împotriva raţionamentului judecătorului fondului care a condus la soluţia de admitere numai în parte a cererii.

În această ordine de idei, se constată că într-o primă parte a motivelor de apel, apelantul reclamant reiterează justificarea motivelor ce au determinat promovarea acţiunii ce a făcut obiectul dosarului nr…., respectiv practicile pretins abuzive ale comisiilor de fond funciar, precum şi unele justificări legate de necesitatea recurgerii la serviciile unui avocat. Or, aceste aspecte nu sunt de natură a produce vreo consecinţă legală asupra cuantumului cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina părţilor adverse.

Este evident că subzistă fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată, respectiv culpa procesuală constând în pierderea procesului, conform deciziei pronunţate în recurs în dosarul nr….., iar problema contractării unor servicii de asistenţă juridică prin avocat, în condiţiile existenţei/inexistenţei unui consilier juridic angajat în cadrul instituţiei este o chestiune de apreciere, de oportunitate, lăsată la latitudinea organelor de conducere ale instituţiei publice. Din această perspectivă sunt irelevante şi referirile apelantului la situaţia din dosarul nr…..

Revenind la celelalte critici ale apelantului, se invocă faptul că instanţa de fond n-ar fi avut în vedere nici complexitatea cauzei, nici intervalul de timp necesar pentru soluţionare, ca de altfel şi împrejurarea că onorariul includea cheltuielile de transport.

În antiteză cu aprecierea apelantului, Tribunalul constată că aceste susţineri sunt pe deplin lipsite de temei, din simpla lectură a considerentelor sentinţei apelate rezultând că judecătorul fondului a efectuat o amplă analiză a situaţiei din dosarul nr….. Astfel,  s-a analizat situaţia prezenţei avocatului la termenele acordate, precum şi activităţile desfăşurate de către acesta, atât sub aspectul concluziilor ce au fost puse în şedinţele de judecată, cât şi în ceea ce priveşte actele de procedură întocmite.

În sfârşit, rezultă din partea finală a considerentelor sentinţei apelate că s-a avut în vedere complexitatea cauzei, raportată la obiectul acesteia – constatare nulitate absolută titlu de proprietate – munca îndeplinită de avocat, valoarea pricinii, precum şi faptul că cererea a fost admisă numai în parte.

În concluzie, judecătorul fondului a analizat exhaustiv împrejurările de fapt relevante din perspectiva obiectului acţiunii şi a realizat o justă aplicare a dispoziţiilor legale incidente, respectiv art.274-277 din vechiul C.pr.civ., în cauză neputând fi identificate elemente concrete care să justifice o redimensionare a cuantumului cheltuielilor de judecată acordate.

Nu în ultimul rând, Tribunalul nu va putea reţine nici argumentul apelantului în sensul că acordarea integrală a cheltuielilor de judecată ar avea ca efect descurajarea pe viitor ca pârâtele să continue să emită acte cu încălcarea legii. În această optică, fundamentul acordării cheltuielilor de judecată ar devia practic spre o adevărată sancţiune aplicabilă unor conduite pretins nelegale, ceea ce nu este admisibil în raport cu reglementarea procesuală din secţiunea aferentă cheltuielilor de judecată.

Faţă de aceste considerente, dat fiind că motivele de apel invocate nu sunt de natură a conduce la schimbarea soluţiei, în baza art.480 C.pr.civ. urmează a respinge apelul declarat de apelantul … împotriva sentinţei civile nr. .. pronunţată de Judecătoria ...

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul …împotriva sentinţei civile nr. … pronunţată de Judecătoria ….

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la Tribunalul ...

Pronunţată în şedinţa publică de la ….

PREŞEDINTE GREFIER

….

Domenii speta

Spete similare