Contestaţie la executare

Cod ECLI ………………………

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ……………..

DECIZIA CIVILĂ NR. 184/A

Şedinţa publică de la 9 aprilie 2019

Instanţa  constituită  din:

PREŞEDINTE :  ………….

JUDECĂTOR :  ………………

GREFIER :  ……………. 

Pe rol fiind pronunţarea asupra apelului  declarat de apelantul UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIAL TÂRGU SECUIESC –BIROUL DE IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE în contradictoriu cu intimata SC …………………… SRL împotriva sentinţei civile nr. 641 din 06.06.2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. ………………, având ca obiect contestaţie de executare. 

Instanţa constată că a rămas în pronunţare asupra cauzei în şedinţa publică din data de 26 martie 2019, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 9 aprilie 2019.

T R I B U N A L U L

Examinând lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:

I. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr.  641/06.06.2018  Judecătoria Târgu Secuiesc a  hotărât următoarele:

•a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea  ................ SRL  în contradictoriu cu intimata UAT MUNICIPIUL  TÂRGU SECUIESC  şi în consecinţă:

•a anulat actele de executare emise în dosarul execuţional nr.3756/01.02.2017, respectiv somaţia nr. 9231 din 10.03.2017 şi titlul executoriu nr. 9231 din  01.02.2017.

•a obligat intimata să plătească contestatoarei  suma de 316,71 lei  cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând  taxă judiciară de timbru. 

Pentru a pronunţa această sentinţă judecătoria  a reţinut următoarele considerente:

Conform titlului executoriu nr.9231/10.03.2017 emis de  intimată în dosarul de executare nr. 3756/01.02.107  şi comunicat în data de 09.05.2017 (f.54) contestatoarea  ................ SRL înregistrează obligaţii fiscale în cuantum de 2.238 lei reprezentând taxa de salubritate HCL 92 PJ în baza titlului de creanţă  constând în decizia de impunere nr.30784/28.07.2016.

Prin somația nr. 9231 din 10.03.2017 (f.5) contestatoarea  a fost somată ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să achite suma de 2.238 lei compusă din suma de 2.100 lei reprezentând taxa de salubritate şi suma de 138 lei  reprezentând  obligaţii fiscale accesorii, în  baza titlului executoriu nr. 9231 din 10.03.2017.

Prin adresa nr.3694/30.10.2015 emisă de Gosp Com  SRL  (f.58), care nu a fost ridicată de către  contestatoare,  deşi a fost avizată în acest sens, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare de la filele 59-61 din dosar, contestatoarea a fost încunoștințată despre faptul că nu are încheiat contract de salubrizare  şi i se solicită să se prezinte la sediul Gosp Com pentru încheierea contractului de salubrizare conform HCL 76/2013 şi  a Legii nr.101/2006.

Titlul de creanţă  care a  stat la baza emiterii titlului executoriu mai sus menţionat îl reprezintă decizia de impunere nr.30874 din 28.07.2016 (f.66) prin care contestatoarei i s-a stabilit ca obligaţie  fiscală suma de 2100 lei, eşalonată  în 3 rate, după cum urmează: suma de 300 lei având ca termen de plată data de 30.06.2016, suma de 900 lei având ca termen de plată data de 30.09.2016 şi suma de 900 lei având ca termen de plată  data de 31.12.2016.

Din nota de ședință depusă la data de 17.04.2018 (f.65) rezultă ca decizia de impunere mai sus menționată nu a fost preluată de către contestatoare, dar fără a depune vreun înscris din care să rezulte că a fost expediată prin poştă, dar nu a fost ridicată corespondenţa.

Instanţa  a reţinut că în raport de data emiterii actelor de executare, sunt incidente dispoziţiile Legii 207/2015, având în vedere cele referitoare la comunicarea actelor administrative fiscale şi la cele privind actele de executare silită.

În esenţă potrivit art. 47 alin.1 din Legea 207/2015 actul administrativ fiscal  trebuie comunicat contribuabilului/plătitorului căruia îi este destinat, producând efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară menţionată  în actul administrativ comunicat potrivit legii, legiuitorul stipulând în acest sens în  alin.2 al art.48 că actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat nu este opozabil contribuabilului/plătitorului şi nu produce nici un efect.

Conform art. 226  alin.1  si  2 din Legea 207/2015 executarea silită  a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu  emis potrivit legii, în care se înscriu obligaţii fiscale neachitate la scadenţă stabilite şi individualizate în titluri de creanță fiscală întocmite şi comunicate în condiţiile legii, legiuitorul stipulând în mod expres că nici un titlu executoriu  nu se poate emite în absenţa unui titlu de creanţă  fiscal emis şi comunicat în condiţiile legii.

Instanţa nu poate ignora faptul că intimata nu a făcut dovada că a comunicat contestatoarei  titlul de creanţă  constând în decizia de impunere nr.30874/28.07.2016 şi  în plus titlu executoriu nr. 9231 din 10.03.2017 a fost comunicat contestatoarei în cursul soluţionării prezentei cauze, respectiv în data de 09.05.2017, astfel cum rezultă din înscrisul de la fila 54 din dosar.

  Prin urmare,  instanţa a reţinut că actele de executare şi cele care au stat la baza emiterii acestora, respectiv titlul de creanţă  au fost emise fără respectarea dispoziţiilor art. 47 si  48 şi în raport de dispoziţiile art. 226 alin.2  Cod de procedură fiscală constatând că actele de executare sunt emise cu încălcarea dispoziţiilor legale, instanța a admis contestația la executare şi în consecinţă  în baza art. 262 alin.3 Cod procedură fiscală a anulat actele de executare emise în dosarul execuțional nr. 3756/01.02.2017, respectiv somaţia nr.9231 din 10.03.2917 şi titlul executoriu nr. 9231 din 10.03.2017.

În baza art. 453 alin.1 Cod procedură civilă a obligat intimata să plătească contestatoarei  suma de 316,71 lei  cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând  taxă judiciară de timbru .

II. Judecata în apel.

a) Apelanta UAT MUNICIPIUL  TÂRGU SECUIESC a declarat în termen legal apel, solicitând schimbarea sentinţei în sensul de a se respinge contestaţia la executare.

În motivarea apelului se arată că prin adresa nr. 3694/30.10.2015 emisă de S.C. GOSP-COM S.R.L., care nu a fost ridicată de către contestator, deşi a fost avizat în acest sens, acesta a fost încunoştinţat despre faptul că nu are încheiat contractul de salubrizare şi i se solicită să se prezinte la sediul S.C. GOSP-COM S.R.L. pentru încheierea unui contract de salubrizare, având în vedere H.C.L. Tg. Secuiesc nr. 76/2013 cu privire la aprobarea delegării gestiunii serviciilor publice de salubrizare către S.C. GOSP-COM S.R.L. Târgu Secuiesc, act normativ şi general obligatoriu, care în Anexa nr. 2 la Contractul de delegare în cadrul art. 72 lit. y prevede expres că: „Proprietarii de gospodării individuale, administratorii societăţilor, chiriaşii locuinţelor, în general, utilizatorii sunt obligaţi să încheie contract pentru serviciul de salubrizare, pentru fiecare an calendaristic."

Citând prevederile art. 2 şi 3  din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006 precum şi lit. c) alin. (1] art. 26 din Legea nr. 101/2006 apelanta arată că în cadrul Regulamentului privind stabilirea şi aplicarea taxelor locale speciale pe teritoriul mun. Târgu Secuiesc în anul 2016 - Anexei 2 la H.C.L. nr. 92/2015 s-a prevăzut expres modul de organizare şi funcţionare a serviciului de salubrizare şi pentru persoanele fizice şi juridice care nu sunt în relaţii contractuale cu S.C. GOSP-COM S.R.L. şi produc de rândul lor deşeuri, similar cu cei care au contractat aceste servicii, beneficiază de aceleaşi servicii de care beneficiază şi acele persoane care au încheiate contracte pentru aceste servicii, în sensul că deşeurile pe care le generează aceste persoane sunt colectate, situaţie faţă de care se impune instituirea taxei speciale de salubrizare, fiind de asemenea prevăzută şi modalitatea de calcul a taxei.

Astfel în cazul impunerii din oficiu, la stabilirea taxei speciale de salubrizare datorat de persoane fizice, se vor lua în calcul 4 persoane pentru o unitate locativă, iar în cazul persoanelor juridice, se aplică taxa specială aprobată prin hotărârea Consiliului local începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de 30 de zile de la data comunicării somaţiei de către S.C. GOSP-COM S.R.L. sau data consemnării refuzului de a încheia contract de prestări-servicii, la Cap. VII - Taxe speciale pct. 17 menţionându-se că taxa de salubrizare în cazul prestaţiilor de care beneficiază persoanele juridice fără contract este în cuantum de 300 lei/sediu sau punct de lucru.

În drept, apelul se întemeiază pe prevederile  art. 466 Noul Cod de procedură civilă, art. 470 Cod de procedură civilă, Legea nr. 15/2002. în temeiul art. 223 alin. 3 şi art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă.

b) Intimata contestatoare  a depus la dosar întâmpinare (fila 13) în apărare prin care a solicitat respingerea apelului că nefondat.

În motivarea întâmpinării se arată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică sub toate aspectele, neputând fi reţinută niciuna dintre criticile aduse sentinţei de către apelantă.

Se arată că prin necomunicarea Deciziei de impunere nr.30874/28.07.2016 ce constituie titlul de creanţă pârâta a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO întrucât nu a acordat posibilitatea de a se contesta aceasta decizie de impunere ce constituie litiu de creanţă.

De asemenea, prin comunicarea titlului executoriu nr.9231/10.03.2017 abia în timpul soluţionării cauzei în data de 09.05.2017 pârâta a încălcat şi art. 666 alin. 2 din NCPC ce prevede: „comunicarea titlului executoriu şi a somaţiei, cu excepţia cazurilor în care legea prevede că executarea se face fără somaţie ori fără comunicarea titlului executoriu către debitor, este prevăzută sub sancţiunea nulităţii executării. "

Or, arată intimata, în cauză executarea silită nu a început la data de 09.05.2017 (data comunicării titlului executoriu) ci a început anterior fără ca titlul executoriu să fi fost comunicat, astfel că executarea silită este nulă.

În drept se invocă disp. art. 206, 466 şi următoarele Noul Cod de procedură civilă.

c) În apel tribunalul a încuviinţat proba cu înscrisuri.

 III. Decizia instanţei de apel.

Tribunalul sesizat cu soluţionarea apelului, analizând motivele de apel în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză va respinge apelul  pentru următoarele considerente.

Obiectul acţiunii cu care a fost investită prima instanţă vizează o contestaţie la executare formulată în materie fiscală, titlul de creanţă constituindu-l o decizie de impunere, astfel că în mod pertinent a reţinut prima instanţă incidenţa art. 47 alin.1 din Legea 207/2015 prin raportare la care actul administrativ fiscal  trebuie comunicat contribuabilului/plătitorului căruia îi este destinat, producând efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară menţionată  în actul administrativ comunicat potrivit legii, legiuitorul stipulând în acest sens în  alin.2 al art.48 că actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat nu este opozabil contribuabilului/plătitorului şi nu produce nici un efect.

Totodată, corect a fost avut în vedere art. 226  alin.1  si  2 din Legea 207/2015 potrivit căruia executarea silită  a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu  emis potrivit legii, în care se înscriu obligaţii fiscale neachitate la scadenţă stabilite şi individualizate în titluri de creanță fiscală întocmite şi comunicate în condiţiile legii, legiuitorul stipulând în mod expres că nici un titlu executoriu  nu se poate emite în absenţa unui titlu de creanţă  fiscal emis şi comunicat în condiţiile legii.

Reţinând că acesta a fost motivul de nelegalitate a actelor de executare reţinut de prima instanţă, tribunalul constată că în cadrul motivelor de apel nu se face nicio referire la aplicativitatea art. 47 alin.1 şi 2 din Codul de procedură fiscală, invocându-se chestiuni ce priveşte legalitatea emiterii deciziei de impunere şi de existenţa şi întinderea creanţei executate, în apel nefiind depuse la dosar înscrisuri noi din care să rezulte că decizia de impunere a fost comunicat, respectiv să rezulte că executarea silită a fost începută în baza unui titlu de creanţă care să producă efecte faţă de contribuabil şi care să poată constitui un fundament legal al executării silite.

Pentru aceste considerente, verificând în lumina art. 477 Cod procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, tribunalul constată că sentinţa primei instanţe este legală şi temeinică, având suport în probele administrate, în cauză executarea silită fiind începută în virtutea unui titlu de creanţă ce nu este opozabil debitorului, nefiind respectat dezideratul impus de art. 226  alin.1  si  2 din Legea 207/2015 potrivit căruia executarea silită  a creanţelor fiscale poate fi efectuată în temeiul unui titlu executoriu  emis potrivit legii, în care se înscriu obligaţii fiscale neachitate la scadenţă stabilite şi individualizate în titluri de creanță fiscală ce au fost în prealabile comunicate în condiţiile legii, sens în care, văzând art. 480 alin.1 NCPC. tribunalul va respinge apelul că nefondat, cu consecinţa păstrării sentinţei apelate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta UAT MUNICIPIUL  TÂRGU SECUIESC  cu sediul în Târgu Secuiesc, Piaţa Gabor Aron, nr.24, judeţul Covasna în contradictoriu cu intimata contestatoare  ................ SRL, CUI ……….., cu sediul în ……………….., cu punct de lucru în ……………………….. împotriva sentinţei civile nr. 641/06.06.2018 a Judecătoriei Târgu Secuiesc – pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi  –  09.04.2019.

Preşedinte Judecător Grefier

Domenii speta

Spete similare