Evacuare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 569/308/2014

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

DECIZIA CIVILĂ Nr. 97/2015

Şedinţa publică de la 04 Martie 2015

Completul constituit din:

Preşedinte  V. S.

Judecător A. A.B.

Grefier M. T.

Pe rol pronunțarea asupra apelul declarat de reclamanta N.I., având CNP...., cu domiciliul în..., str. .. nr... bl. .. et.. ap... jud... și cu domiciliul procesual ales  în .., str. .... nr...., et..., ap. .. jud....ș împotriva Sentinţei civile nr. .., pronunţată de Judecătoria Sighişoara în dosar nr. ...

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 3 martie 2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța a amânat pronunțarea hotărârii pentru termenul de azi.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. .., pronunţată de Judecătoria Sighişoara în dosar nr. ..., a fost admisă excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâţi şi a fost respinsă cererea formulată de reclamanta N. I., în contradictoriu cu pârâţii A. G. N. şi A. E..

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr...., la data de 18 martie 2014, reclamanta N.I. a chemat în judecată pe pârâţii A.G. N. şi A.E., solicitând instanţei să dispună evacuarea imediată a acestora din urmă din imobilul de natură apartament cu trei camere situat în ... str. .. nr..., bl. .., et.. ap.. jud. ... iar în subsidiar obligarea pârâţilor la readucerea imobilului în starea sa anterioară şi la plata sumei de 22028 lei, pentru lipsa de folosinţă a imobilului şi respectiv suma de 869 lei, sumă reţinută din pensia sa şi datorată de pârât cu titlu de impozit pentru garsoniera sa şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a cumpărat imobilul din litigiu împreună cu soţul său, predecedat, după care a deschis succesiunea la Judecătoria Sighişoara. În timpul succesiuni judiciare a încheiat cu pârâtul la data de 21.12.2007 actul intitulat contract de vânzare cumpărare, neautentificat de notar, fiind convinsă că, în  condiţiile arătate în convenţie, va primi preţul întreg pe imobilul în litigiu, la care s-a obligat pârâtul, şi se va semna un contract de vânzare cumpărare autentificat cu pârâtul, având nevoie de bani, fiind în vârstă, bolnavă şi fără mijloace de trai decente.

Reclamanta a mai arătat că fiind de bună credinţă, anterior înscrierii în cartea funciară a dreptului să, în cotă de 1/1 parte, le-a îngrădit pârâţilor să ocupe în fapt imobilul în litigiu în calitate de toleraţi, având convingerea că situaţia socială solidă a celor doi pârâţi, ca angajaţi Judecătoriei Sighişoara, respectiv pârâtul ca şofer al preşedintelui, iar pârâta ca aprod, constituie atuuri că îi vor plăti preţul convenit şi vor finaliza contractul de vânzare cumpărare în formă autentică.

Însă, ocupanţii fără titlu deţin un spaţiu fără titlu în cadrul unui imobil folosit, fără să fi plătit preţul convenit la care s-a obligat pârâtul A.G.N.pentru imobilul din litigiu, nici după ce a fost intabulat dreptul de proprietate pe numele reclamantei în CF nr.... .., nr.top. ... nici după data de 13.11.2013 de începere a dosarului nr.... la Judecătoria Sighişoara, nici chiar, după somarea acestora din 18.02.2014 prin poştă, cu confirmare de primire pe care însă au refuzat să o primească, sperând că, poate, „ timpul” (prin pierirea reclamantei), sau în ajutorul „colegiilor” (cum probează dosarul .. & ..) care să-l ajute să rămână în continuare un beneficiar ilegal al dreptului de folosinţă al imobilului în litigiu.

Ocupanţii fără titlu nu pot dovedi în nici un fel că au vreun drept de locaţie sau că ar deţine un contract de închiriere sau un contract de vânzare cumpărare valabil, prin depunerea a unui contract în acest sens.

Existenţa unui contract de închiriere vizează probaţiunea necesară stabilirii stării de fapt din cauză, dar nu se poate dovedi că între părţi ar fi existat raporturi de locaţiune.

Pârâtul A. G.N. deţine în proprietate o garsonieră în municipiul .... ..ş, str. .. nr.., ap..., etaj.. în care s-ar putea muta de îndată cu familia sa.

Statornic din 16.08.2012 le-a pus în vedere ocupanţilor fără  titlu, fie să plătească preţul, fie să părăsească imobilului din litigiu proprietatea reclamantei ocupat de el, însă aceştia refuză, atât să plătească preţul, cât şi să evacueze imobilul din litigiu pe care în prezent îi ocupă fără permisiunea reclamantei.

În această situaţie a iniţiat la Judecătoria ... o primă acţiune în rezoluţiunea antecontractului de vânzare cumpărare pentru neachitarea preţului de către pârâtul A. G. N. (Dosar ....însă, în mod bizar completate 5 şi 3 în camera de consiliu, primul, a anulat cererea de rezoluţiune, pe motivul neachitării taxei de timbru, deşi a solicitat ajutor public şi al doilea, a respins, cererea de reexaminare (Încheierea nr.... de la 12.02.2014).

Premergător, a somat în scris ocupaţilor fără titlu în conformitate cu prevederile art.1038 NCPC, în situaţia în care nu se află în prezenţa unui contract de locaţiune, coroborat cu celelalte dispoziţii  legale în vigoare, a formulat Notificare - somaţie, în situaţia de ocupanţii fără titlu ai imobilului proprietatea sa apartamentul de 3 camere conform 1 din localitatea ... jud. ... str. ...nr... bl...etaj .., apart... somându-l la executarea integrală şi imediată, trimisă prin poştă cu confirmare de primire (factura nr.3980/18.02.2014 pentru AR09770579716/18.02.2014).

A dobândit dreptul de proprietate asupra întregului imobil prin moştenire legală (art.557 (1) teza 2 NCC) şi prin înscriere în cartea funciară (art.557 (4) teza 2 NCC), conform încheierii şi extras de CF nr.19422/16.08.2012 emise de OCPI Sighişoara imobilul din litigiu fiind intabulat pe numele reclamantei în CF nr.9532 Sighişoara, nr. top. 3495/33, 3495/33/5.

Ocupanţii fără titlu nu au plătit preţul convenit prin imobilul din litigiu, nici după ce a fost intabulat dreptul de proprietate pe numele reclamantei în CF nr.9532 Sighişoara, nr. top. 3495/33, 3495/33/5, nici în timpul acţiunii în rezoluţiune pentru neplata preţului (Dosar ...).

În aceste condiţii, antecontractul de vânzare cumpărare încheiat între părţi nu a fost finalizat.

În lipsa formei autentice, înscrisul încheiat între părţi are valoarea unui antecontract de vânzare cumpărare care dă naştere numai unei obligaţii de a face, aceea de a perfecta în viitor contractul în formă autentică.

Înscrisul încheiat între părţi la 21.12.2007 nu reprezintă un contract de vânzare cumpărare ci în lipsa formei autentice, are caracterul unui antecontract de vânzare cumpărare.

Antecontractul de vânzare cumpărare nu este apt să transmită proprietatea, nedând naştere obligaţiei de a da ci unei obligaţii de a face aceea de  a perfecta, în viitor contractul de vânzare cumpărare în formă autentică.

Faţă de această situaţie, apare ca evidentă preocuparea ocupanţilor fără titlu de a se bucura de folosinţă apartamentului reclamantei fără să plătească şi chirie pentru confortul asigurat de spaţiul generos pe care îl ocupă.

În timp ce proprietarul imobilului reclamanta e împiedecată în drepturile reale prevăzute de art.551 NCC „ Sunt drepturi reale : 1 dreptul de proprietate 3. dreptul de uzufruct 4.dreptul de uz. 7 dreptul de administrare 9. Dreptul de folosinţă şi în atributele dreptului de proprietate cum prevede art.555 NCC (1) Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege”, deoarece este oprită de atitudine ocupanţilor fără drept locativ ( care se ştiu protejaţi de magistraţii Judecătoriei Sighişoara unde lucrează) să-şi exercite drepturi reale arătate şi dreptul de a poseda, folosi şi dispune de imobilul din litigiu în mod exclusiv, absolut şi perpetuu.

În drept, reclamanta a invocat dispoz. art.1033- 1036 al.1, art.1038, art.1040, art.1043, art.1040-1041 al.2-5, art.1044, al.1 teza 1, art.1045 al.1 teza 2 C.pr.civ. , coroborat cu art.551 C.civ. şi art.555 C.civi.

Pârâţii au formulat întâmpinare (filele 28-30 din dosar), prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii cererii şi respingerea cererii reclamantei.

În motivarea întâmpinării pârâţii au arătat că reclamanta nu a dovedit că a îndeplinit procedura prealabilă, cât timp niciodată ei nu au fost notificaţi în vederea eliberării imobilului mai sus arătat.

Pârâţii au mai precizat că înscrisul depus în probaţiune, odată cu cererea de evacuare, nu le-a fost comunicat niciodată şi prin urmare nu le este opozabil, cât timp reclamanta nu poate face dovada că le-a fost comunicat.

Analizând excepţia inovată prin prisma înscrisurilor de la dosarul cauzei şi a dispoziţiilor legale aplicabile în materie instanţa reţine următoarele:

Conform dispoz. art.248 C.pr.civ. „ instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

Excepţia inadmisibilităţii cererii este o excepţie de procedură care face inutilă cercetarea în fond a cauzei.

Conform dispoz. art.1038 C.pr.civ. atunci când proprietarul unui imobil doreşte să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat,proprietarul va notifica, în scris, ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără nici un drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.

Deci potrivit dispoziţiilor legale mai sus menţionate pentru promovarea cererii proprietarul imobilului trebuie să facă dovada notificării, în scris, a ocupanţilor fără titlu, să elibereze imobilul pe care-l ocupă fără nici un drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.

Instanţa a constatat că-n speţa de faţă reclamanta nu a dovedit că a îndeplinit această procedură prealabilă de notificare în scris a pârâţilor, în vederea eliberării imobilului.

Din analiza înscrisului intitulat notificare - somaţie, aflat la fila 5 din dosar, rezultă că acesta a fost redactat la data de 19.02.2014 şi transmis pârâţilor prin poştă, cu confirmare de primire, însă reclamanta nu a putut dovedi acest din urmă fapt. În dovedirea comunicării notificării reclamanta a depus la fila 4 din dosar factura nr.DIV00002981. emisă de Poşta Română SA, O.P. Bucureşti 5, din care rezultă că la data de 18.02.2014, deci cu o zi înainte de data redactării notificării – somaţie mai sus menţionate, a expediat pârâţilor corespondenţă.

Faţă de aceste considerente, de fapt şi de drept, în lipsa dovedirii îndeplinirii procedurii prealabile de către reclamantă, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâţi şi pe cale de consecinţă a respins cererea formulată de reclamantă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen şi motivat reclamanta N I, solicitând  admiterea acestuia şi desfiinţarea hotărârii atacate, reţinerea cauzei spre rejudecare iar în fond admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată în ambele faze procesuale.

În motivarea apelului s-a susţinut că instanţa de fond a respins în mod nelegal acţiunea de evacuare deoarece în practica judiciară s-a stabilit că acţiunea în evacuare este admisibilă pentru a se obţine evacuarea persoanelor tolerate în locuinţă, de asemenea s-a invocat ca motiv de apel aprecierea greşită a probelor precum şi aplicarea greşită a legii consecutivă stabilirii greşite a situaţiei de fapt.

Apelanta a enumerat în cuprinsul memoriului privind motivele de apel depus în data de 15.12.2014 cronologia dispoziţiilor date în cadrul procedurii prealabile şi celei din faza de judecată din prima instanţă, iar apoi a reiterat motivele care justifică pe fond cererea de chemare în judecată formulată pe procedura specială reglementată de 1033 – 1041 Cod procedură civilă.

În continuare apelanta s-a referit la motivul respingerii cererii pe excepţia inadmisibilităţii cererii, susţinând că sub acest aspect probele aduse au fost greşit interpretare, referindu-se la factura DIV 00002981 din 18.02.2014 emisă de CN Poşta Română  prin OP Bucureşti 5, al cărei expeditor a fost apelanta, trimitere destinată intimaţilor ... prin care reclamanta apelantă a susţinut că a probat transmiterea notificării – somaţie către intimaţii pârâţi.

În acest sens apelanta a arătat că s-a ajuns la soluţia greu de acceptat în care funcţionarul poştal beneficiază de mai puţin credit în procedura comunicării notificării de evacuare decât adresantul, în persoana ocupanţilor fără drept ai locuinţei. A mai arătat că instanţa de fond a luat în considerare exclusiv susţinerea ocupanţilor imobilului cum că nu au primit plicul adresat lor, stabilind arbitrar că procedura notificării scrise nu a fost îndeplinită.

Apelanta a invocat Carta Consumatorului de Servicii Poştale, susţinând că prin factura indicată anterior a probat trimiterea notificării, plicul nefiind înapoiat  către expeditor, cum s-ar fi procedat dacă s-ar fi refuzat primirea, rezultând că această ipoteză fondată pe un înscris emis de o entitate publică, Poşta Română, trebuia să prevaleze în faţa susţinerilor intimaţilor pârâţi.

Pe de altă parte reclamanta menţiona că nu putea să transmită intimaţilor altceva decât notificarea pe care aceştia susţin că nu au primit-o.

La data de 13.01.2015 intimaţii au înregistrat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului reclamantei ca neîntemeiat, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

În cuprinsul întâmpinării reclamanta a invocat nulitatea apelului rezultată din denumirea greşită dată de apelantă hotărârii apelate, fiind atacată de către apelantă încheierea finală de dezinvestire nr.827 /24.09.2014 pronunţată de Judecătoria Sighişoara în condiţiile în care în cauză a fost pronunţată sentinţa civilă nr. 827/C/24.09.2014. De asemenea, reclamanta a solicitat aplicarea sancţiunii decăderii apelantei din beneficiul depunerii motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, raportat la dispoziţiile art.1041 şi 470 Cod procedură civilă.

La termenul de judecată din 04.03.2015 instanţa a respins excepţia nulităţii apelului întrucât indicarea greşită a hotărârii atacate ca fiind încheiere finală de dezinvestire este rodul unei greşeli materiale a apelantei, care a indicat în mod corect numărul şi data hotărârii pe care înţelege să o atace.

În ce priveşte decăderea apelantei din beneficiul depunerii motivelor de apel, instanţa a constatat că în raport de data comunicării hotărârii, 11 noiembrie 2014, apelul este motivat în termen, motivele de apel fiind depuse la data de 15 decembrie 2014, astfel că a respins şi această excepţie. 

Analizând hotărârea atacată în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile art. 479 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul apreciază că apelul declarat de reclamanta N I este neîntemeiat, pentru următoarele argumente :

Cererea de evacuare formulată de reclamantă este întemeiată pe procedura specială a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept, cuprinsă în dispoziţiile art. 1033 – 1044 Cod procedură civilă.

Cerinţele stabilite de această procedură implică, potrivit art. 1038 – 1040 Cod procedură civilă, parcurgerea etapei prealabile sesizării instanţei, de notificare a persoanelor faţă de care se solicită evacuarea, reclamanta apelantă fiind obligată prin urmare să facă dovada notificării în scris a intimaţilor pârâţi.

Analizând îndeplinirea acestei proceduri prealabile de către reclamanta apelantă, instanţa de fond a constatat în mod corect că aceasta se prevalează de un înscris intitulat notificare – somaţie, data de 19.02.2014 depus în copie la dosar ( fila 5), şi de o factură emisă de Poşta Română SA nr. DIV 00002981 din 18.02.2014, anterioară notificării – somaţie ( fila 4), stabilind că nu există probe în sensul că acest din urmă înscris, a fost redactat la data de 19.02.2014 a fost transmis pârâţilor prin poştă.

Instanţa de control judiciar reţine că modul în care a apreciat instanţa de fond cele două înscrisuri este corect, acestea fiind lipsite de valoare probatorie, în condiţiile în care nu se cunoaşte conţinutul trimiterii expediate prin factura DIV 00002981 din 18.02.2014, iar notificarea de care reclamanta apelantă se prevalează este ulterioară acestei trimiteri cu conţinut necunoscut. Prin urmare nu există motive care să conducă la schimbarea soluţiei date prin hotărâre, instanţa de fond apreciind în mod corect că în condiţiile în care reclamanta nu a făcut dovada notificării intimaţilor cu privire la evacuarea lor din imobilul în cauză, cererea formulată pe procedura specială se impune a fi respinsă.

Mai constată instanţa de apel că restul motivelor invocate de reclamanta apelantă ţin de soluţionarea fondului cererii de evacuare, or, în raport de modul de soluţionare al cererii, acestea sunt de prisos a fi analizate.

Prin urmare, potrivit art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul declarat ca neîntemeiat.

În privinţa cererii intimaţilor de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată, instanţa constată că aceştia nu au făcut dovada avansării unor cheltuieli de judecată în apel, prin urmare, această cerere va fi respinsă potrivit art. 452 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de  reclamanta N.I., având CNP ... cu domiciliul în ..., str. .. nr... bl. .. .., ap.., jud.... și cu domiciliul procesual ales  ... str. .. nr.749, et.., ap.. jud.Mureș împotriva Sentinţei civile nr. .. din .., pronunţată de Judecătoria Sighişoara în dosar nr...

Respinge cererea intimaţilor A. G. N., având CNP ... şi A.E,  având CNP ... ambii cu domiciliul în .... . nr... bl..., ap.., jud....privind obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată din apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 04.03.2015.

Preşedinte  V. S.

Judecător A. A.B.

Grefier M. T.

Red./Thred: V.S./16.03.2015

M.T./6 ex./16.03.2015

Jud.fond: V. A.

Domenii speta

Spete similare