Formularea notificării de dare în plată în temeul Legii nr. 77/2016 de către toţi debitorii.

Formularea notificării de dare în plată în temeul Legii nr. 77/2016 de către toţi debitorii. Deşi este necesar ca toţi debitorii să îşi exprime intenţia de a participa la procedura de dare în plată, notificarea nu trebuie semnată de fiecare în parte atâta timp cât toţi debitorii şi-au exprimat prin declaraţie notarială intenţia de dare în plată şi au împuternicit în acest sens pe unul dintre ei pentru emiterea notificării şi pentru desfăşurarea procedurii.

 Decizia civilă nr. 94/2019/27.02.2019

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la data de 21.03.2017 sub nr. …/233/2017, contestatoarea B.R. S.A. în contradictoriu cu intimatul H.P.A., a formulat contestație solicitând să se constate că notificarea primită de la intimată nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de Legea nr. 77/2016.

Prin sentinţa civilă nr. …/10.10.2018, Judecătoria Galaţi a respins, ca nefondată, contestația formulată de contestatoarea B.R. S.A.

Prin decizia civilă nr. 94/2019/27.02.2019, Tribunalul Galaţi a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta B.R. S.A., împotriva sentinţei civile nr. … pronunţată la data de 10.10.2018 de Judecătoria Galaţi în dosarul înregistrat cu nr. …/233/2017, în contradictoriu cu intimaţii H.P.A. şi G.H.M.

 Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Prima instanţă a reţinut în mod legal situaţia de fapt şi, în aplicarea dispoziţiilor Legii nr.77/2017 şi ale deciziei nr.623/2016 a Curţii Constituţionale a analizat detaliat atât condiţiile de admisibilitate prevăzute la art.4 din lege, cât şi condiţiile impreviziunii.

Cu privire la notificare, critica apelantei-contestatoare constând în faptul că aceasta nu emană de la ambii proprietari ai imobilului adus in garanţie, respectiv împrumutatul H.P.A. şi codebitorul G.H.M., motiv pentru care aceasta notificare nu poate produce efecte juridice, nu poate fi primită. Într-adevăr, notificarea de dare în plată nu poate fi formulată decât de către toţi debitorii principali din contract, stingerea datoriilor pentru unul dintre aceştia neavând ca urmare şi stingerea obligaţiilor celorlalţi, cum este cazul obligaţiilor garanţilor care se sting odată cu debitul principal, în virtutea principiului accesorium sequitur principale. În schimb, caracterul sancțiunii este unul care vizează un interes particular, iar nulitatea este relativă, în speţă fiind acoperită prin introducerea în calitate de intervenient forţat a fostei soţii a intimatului, prin încheierea din 19.09.2017 din prima instanţă. De asemenea, prin declaraţia notarială a intimatei-intervenient forţat G.H.M.consemnată de SPN S cu nr. …/16.04.2018, aceasta şi-a exprimat acordul de dare în plată a imobilului.

Tribunalul reţine că şi faţă de dispoziţiile art.969 şi um.c.civ.1864 pot fi reţinute ca fiind îndeplinite condiţiile aplicării impreviziunii, având în vedere şi cele statuate cu caracter obligatoriu prin Decizia nr.623/2016 a Curţii Constituţionale.

Astfel, între părţi s-a încheiat la data de 12.09.2007 un contract comutativ, cu titlu oneros, constând în împrumutul în sumă de 49.100 CHF acordat de B.R. S.A. către H.P.A. şi G.H.M., în vederea achiziționării unui apartament.

Pe parcursul derulării contractului a intervenit o creştere accelerată şi semnificativă a cursului de schimb RON/CHF, care a dus la creşterea valorii monedei în care se plătea creditul, aspect de notorietate de altfel şi necontestat de părţi. Din arhiva cursului de schimb valutar al BNR rezultă că în perioada 12.09.2007-07.03.2017 (data încheierii contractului - data notificării de dare în plată), cursul de schimb valutar a variat între 2,0181 lei - 4,2296 lei, mărind considerabil cuantumul ratei lunare (curs de schimb valutar BNR). Anterior creditării, între anii 2000 şi 2006 acesta a variat între 1,51 lei şi 2,61 lei. Tocmai stabilitatea îndelungată a cursului de schimb pentru această monedă a fost prezentată ca un avantaj al creditării în această monedă. Cursul de schimb a crescut semnificativ ulterior, pe parcursul derulării contractului.

De altfel, prin încheierea nr. …/06.01.2017 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul nr. …/233/2016, la cererea apelantei-contestatoare a fost demarată executarea silită a intimatului H.P.A., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit ce face obiectul prezentei cauze, fiind deschis dosarul de executare nr. …/2016 al BEJ T.

Este adevărat, aşa cum a arătat şi apelanta - contestatoare, care nu exclude de plano aplicarea impreviziunii, a arătat faptul că impreviziunea se aplică în situaţii de excepţie. Cu toate acestea, nu poate fi interpretată într-un sens atât de restrictiv încât să fie practic inaplicabilă.

Potrivit Deciziei nr.623/2016 Curtea Constituţională a reţinut că faţă de cadrul legal existent la data încheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie să se aplice doar debitorilor care, deşi au acţionat cu bună-credinţă, în conformitate cu prevederile art. 57 din Constituţie, nu îşi mai pot îndeplini obligaţiile ce rezultă din contractele de credit în urma intervenirii unui eveniment exterior şi pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit. Instanţa va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului şi ştergerea datoriilor principale şi accesorii). A mai statuat că legiuitorul a avut în vedere reechilibrarea prestaţiilor în condiţiile în care, pe perioada executării contractului, a intervenit un risc supraadăugat riscului firesc ce însoţeşte un contract de credit şi în care niciuna dintre părţi nu este culpabilă de apariţia evenimentului.

În aceste condiţii, faţă de situaţia de fapt anterior expusă instanţa de apel reţine că în prezenta cauză nu s-a pus niciun moment problema relei-credinţe a debitorului în neplata creditului. Dimpotrivă, prin înscrisurile depuse la dosar rezultă că eşuarea negocierilor este consecinţa lipsei de flexibilitate a băncii, care nu a făcut niciun pas în direcţia renegocierii, în condiţiile în care notificarea a avut în vedere în primul rând această posibilitate. Apelanta-contestatoare nu poate invoca lipsa bunei-credinţe a intimatei în condiţiile în care aceasta a avut iniţiativa negocierii, notificarea fiind conformă cu art.3 din lege. Lipsa oricărei reacţii a apelantei-contestatoare a dus la expirarea termenului şi la formularea prezentei contestaţii, faţă de oferta de dare în plată.

Nu se poate contesta faptul că hipervalorizarea francului elveţian, în condiţiile anterior expuse, nu îndeplineşte condiţia de a fi un eveniment exterior voinţei părţilor, care are o asemenea consecinţă. Nici chiar o creştere a veniturilor salariale ale împrumutatei nu poate acoperi o asemenea creştere a obligaţiei de plată. Situaţia personală a intimatului H.P.A. nu a fost mai bună, aceasta desfăşurând totuşi activitate salarizată. În schimb, astfel cum rezultă din adeverinţele de venit emise de AJFP Galaţi pentru perioada 2007-2018, veniturile brute anuale ale acestuia s-au situat în intervalul 14.180 lei-36.804 lei, fără scăderea impozitelor şi contribuţiilor aferente. Nici sub acest aspect, al situaţiei personale nu se pot ignora efectele obligatorii al considerentelor deciziilor nr. 623/2016 şi nr. 95/2017 ale Curţii Constituţionale, care arată clar că nu se urmăreşte ruinarea debitorilor şi nici măcar dovedirea unei imposibilităţi de plată, ci reechilibrarea contractului prin considerarea ca stinse a tuturor obligaţiilor, ca urmare a dării în plată sau a executării silite  a imobilului adus în garanţie.

Prin urmare, apreciind că toate condiţiile cumulative sunt îndeplinite tribunalul reţine că în mod legal a fost aplicată impreviziunea la cazul concret dedus judecăţii şi s-a respins ca neîntemeiată contestaţia.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 480 alin. 1 C.pr.civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare