Plângere contravenţională

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul J. R. la data de 06.03.2019, petentul C. S. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul IPJ Caraş-Severin, anularea procesului verbal de contravenţie seria …. nr. ….. din data de 26.02.2019.

În motivare, petentul a arătat că în data de 25.02.2019, la ora 11, conducând autoturismul marca Dacia SanderoStepway cu numărul de înmatriculare ..-..-… în parcarea din spatele imobilului nr. .. din Piaţa …. din R., la ieşirea din pacare, a acroşat uşor autoturismul marca Volkswagen Caddy cu numărul de înmatriculare ..-..-….

Acesta susţine că motivul pentru care nu s-a deplasat la organele de poliţie pentru anunţarea incidentului a fost faptul că la momentul respectiv nu a sesizat că a acroşat autoturismul anterior menţionat.

În data de 26.02.2019 la domiciliul petentului s-au prezentat 2 lucrători de poliţie, fiind invitat la Biroul Rutier R, unde a fost întocmit procesul verbal atacat în prezenta cauză.

Petentul învederează că la întocmirea procesului verbal nu au fost respectate condiţiile de formă şi fond prevăzute de art. 16 OG 2/2001, respectiv obligaţia de a cuprinde numele şi prenumele agentului constatator, la rubrica agent constatator fiind trecut doar T. A., deşi potrivit invitaţiei nr….. din 26.02.2019, numele şi prenumele complet al acestuia este T. A.-C..

De asemenea, acesta arată că deşi art. 16 din OG 2/2001 prevede şi menţionarea ocupaţiei şi locului de muncă al contravenientului, acestea nu au fost consemnate în cuprinsul procesului verbal.

În drept, petentul a invocat art. 16 şi art. 17 din OG 2/2001.

În probaţiune, petentul a solicitat proba cu înscrisuri, constând în procesul verbal de constatare a contravenţiei seria …. nr. ….. din data de 26.02.2019 (f.11), copia invitaţiei nr…… din 26.02.2019 (f.10).

Acţiunea a fost legaltimbrată cu suma de 20 lei, potrivit art. 19 din O.U.G 80/2013, conform chitanţei depuse la dosar (f.8).

La data de 05.02.2019, intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenţionale ca nefondată.

Intimatul a arătat, în esenţă, că prin procesul-verbal atacat, petentul a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 580 lei şi avertisment, reţinându-se în sarcina sa că în data de 25.02.2019, la ora 11, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare ..-..-…în parcarea din spatele imobilului nr. .. de pe str. Piaţa ….. din R., iar la efectuarea manevrei de schimbare a direcţiei de mers nu s-a asigurat şi a acroşat autoturismul cu numărul de înmatriculare ..-..-…, care era parcat regulamentar. Acesta nu a încheiat o constatare amiabilă de accident şi nici nu s-a prezentat la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului.

Intimatul a susţinut că procesul-verbal ce face obiectul prezentei cauze este întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 şi a art.17 din OG 2/2001. Aarătatcăprocesul verbal a fost întocmit prin coroborarea declaraţiilor conducătorilor auto implicaţi în evenimentul rutier, iar agentul constatator a identificat iniţial avariile autoturismelor, făcând astfel cercetări înainte de a-l sancţiona pe petent. De asemenea, susţine că petentul nu a făcut dovada contrarie a celor menţionate în cuprinsul procesului verbal, nefiind astfel răsturnată prezumţia de legalitate şi temeinicie.

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, intimatul învederează că nesancţionarea pecuniară a unor astfel de fapte are ca effect agravarea fenomenului, ajungându-se ca dispoziţiile legale să nu îşi mai atingă finalitatea, susţinând că sancţiunea aplicată este proporţională cu gradul de pericol social al fapteisăvârşite.

În drept, intimatul a invocat art. 16, art. 17 din O.G. 2/2001, art. 309 C.proc.civ..

În probaţiune, intimatul a solicitat proba cu înscrisurile contând în procesul verbal de constatare a contravenţiei seria nr. 0153760 din data de 26.02.2019 (f.19), raportul agentului constatator (f.20), istoric sancţiuni (f.21),declaraţie accident petent (f.22), declaraţie accident C.F.A (f.23), certificat de înmatriculare auto – ..-..-… (f.24), copie certificat de înmatriculare auto ..-..-… (f.25), poliţă de asigurare RCA a petentului (f.26), planşefoto (f.27-30), declaraţie olografă P. R. V. (f.31).

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru petent, proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar pentru intimat proba cu înscrisuri şi proba materială cu planşele foto.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de sancţionare şi constatare a contravenţiei seria …. nr. ….. din data de 26.02.2019 (f. 19), petentul C. S. a fost sancţionat cu sancţiunea avertismentului şi 3 puncte de penalizare pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 54 alin.(1) din OG nr. 195/2002 şi sancţionată potrivit art. 100 alin.(2) din OG 195/2002, constând în aceea că a condus autoturismul marca Dacia Sandero cu nr. de înmatriculare ..-..-…, iar la ieşirea din parcare, la schimbarea direcţiei de deplasare spre stânga, din cauza faptului că nu s-a asigurat, a acroşat cu partea laterală stânga spate, partea laterală dreapta spate a autovehiculului marca Volkswagen Caddy cu nr. de înmatriculare ..-..-…, care era parcat în partea stângă a semnului Primărie-Sala Polivalentă şi cu amendă contravenţională în cuantum de 580 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 79 alin.(1) lit. b din OG 195/2002 şi sancţionată potrivit art. 100 alin.(3) pct. g din OG 195/2002, constând în aceea că petentul nu s-a prezentat în termen de cel mult 24 de ore la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidental pentru întocmirea documentelor de constatare.

În termen legal, petentul a formulat plângere împotriva procesului-verbal anterior menţionat solicitând anularea acestuia.

În conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin.(1) din OG 2/2001, instanţa competentă să soluţioneze plângerea contravenţională va proceda la verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului - verbal contestat.

Sub aspectul legalităţii, instanţa constată că procesul verbal de contravenţie a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispoziţiile art. 17 alin. 1 din O.G. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului. Astfel instanţa reţine că procesul-verbal seria …. nr. ….. încheiat în data de 26.02.2019 conţine menţiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancţiunea nulităţii exprese, respectiv numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia precum şi semnătura agentului constatator.

 De asemenea, acesta a fost încheiat cu respectarea cerinţelor legale prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Astfel, procesul-verbal conţine data şi locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator, datele de identificare ale petentului, descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

Instanţa va înlătura susţinerea petentului, conform căruia procesul-verbal nu este în mod legal întocmit dat fiind faptul că nu a fost respectată obligaţia de a cuprinde numele şi prenumele agentului constatator, fiind trecut doar T. A., iar nu T. A.-C.. Pentru a hotărî astfel, instanţa reţine că în procesul verbal atacat, la rubrica agent constatator este trecut T. A., putându-se stabili fără echivoc identitatea agentului constatator, simpla omisiune a înscrierii celui de al doilea prenume, nefiind un motiv de nelegalitate a procesului verbal.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat de către petent, respectiv neconsemnarea în cadrul procesului-verbal a ocupaţiei şi a locului de muncă a contravenientului, instanţa urmează să îl înlăture pentru următoarele considerente:

Prin Legea  nr. 203/2018 din 20 iulie 2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, a fost modificat art.16 din Ordonanţa nr. 2/2001 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, modificare intrată în vigoare la data de 24.08.2018. Astfel, se reţine că din data de 24.08.2018 procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu va mai cuprinde în mod obligatoriu ocupaţia şi locul de muncă a contravenientului. Dat fiind faptul că procesul-verbal atacat în prezenta cauză a fost întocmit la data de 26.02.2019, ulterior datei la care art.16 din OG 2/2001 a fost modificat, articol la care petentul face referire, instanţa reţine că lipsa menţiunii privind ocupaţia şi locul de muncă a contravenientului nu mai are drept consecinţă nelegalitatea acestuia.

Pentru toate aceste motive, se constată legalitatea procesului-verbal.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa constată că deşi O.G nr. 2/2001 nu prevede nicio dispoziţie cu privire la forţa probantă a procesului verbal de contravenţie, există o prezumţie de legalitate şi realitate a acestuia având în vedere faptul că este vorba de un act administrativ.

Prezumţia de veridicitate şi autenticitate este însă una relativă, fiind permisă de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiţie si dreptul la un proces echitabil (cauza Anghel vs. România, 4 octombrie 2007).

Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil ( art. 31-36 din OG. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a păstra limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional ( cauza Anghel v. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Sarcina probei în procedura soluţionării plângerii contravenţionale revine contravenientului, iar nu agentului constatator, împrejurare care nu încalcă dreptul la un proces echitabil sau prezumţia de nevinovăţie, întrucât plângerea contravenţională presupune o judecată contradictorie cu toate garanţiile procesuale care decurg din aceasta. Prin exercitarea plângerii contravenţional cel dintâi supune instanţei legalitatea şi temeinicia procesului-verbal, motivele de nelegalitate putând fi analizate de instanţă din oficiu. Chiar în lipsa invocării unor astfel de motive, petentului i se recunoaşte posibilitatea de a administra probe sub aspectul temeiniciei actului sancţionator (al situaţiei de fapt expuse), menţiunile inserate sub acest aspect având valoarea unei dovezi depline până la proba contrară numai în cazul în care procesul-verbal este susţinut de dovezile în baza cărora s-a întocmit. Prin urmare, petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situaţia în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanţa în privinţa vinovăţiei contravenientului dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză raportat la dispoziţiile legale incidente, instanţa constată că plângerea petentului este neîntemeiată pentru următoarele motive:

Potrivit art. 54 alin.(1) din OUG 195/2002 „(1) Conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcţiei de mers, de ieşire dintr-un rând de vehicule staţionate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulaţie sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp şi să se asigure că o poate face fără să perturbe circulaţia sau să pună în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic”.

Conform art. 100 alin.(2) din OUG 195/2002 „Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b)”, art. 108 alin.(1) lit. b pct.3  prevăzând că săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenţii atrage, pe lângă sancţiunea amenzii, şi aplicarea unui număr de 3 puncte de penalizare în cazul nerespectării regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.

Art. 79 alin.(1) lit.b prevede : „Conducătorii de vehicule implicaţi într-un accident de circulaţie în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor şi/sau alte pagube materiale sunt obligaţi să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare”.

Potrivit art. 100 alin.(3) lit.g OUG 195/2002 „Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai neprezentarea la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2)”.

În cauza de faţă, instanţa constată că cele consemnate în cuprinsul procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei corespund realităţii, prin probatoriul administrat nedovedindu-se netemeinicia procesului-verbal.

Pentru a hotărî astfel, în ceea ce priveşte prima faptă reţinută în sarcina petentului, instanţa a constatat că acesta recunoaşte cele consemnate de către agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal, necontestând temeinicia acestuia, ci numai legalitatea. Astfel, prin plângerea formulată petentul a arătat că la data de 25.02.2019, la ora 11, conducând autoturismul marca Dacia Sandero cu nr. de înmatriculare ..-..-… în parcarea din spatele imobilului nr.9 din Piaţa 1 Decembrie 1918, în momentul în care a dorit să iasă din parcare a acroşat autoturismul Volkswagen Caddy cu nr. de înmatriculare ..-..-…. Cele învederate de către petent se coroborează cu declaraţia dată de către acesta la data de 26.02.2019 la unitatea de poliţie competentă (f.22), în care a relatat că a acroşat autoturismul Volkswagen Caddy; cu declaraţia dată poliţiei de către intervenienta forţată C. F.-A., proprietara autoturismului implicat în accident, care a confirmat avariile produse autoturismului său; şi cu declaraţia martorului P. R.-V. care a declarat în faţa organelor de poliţie (f.31) că a văzut cum petentul a acroşat autoturismul Volkswagen Caddy. De asemenea, din planşele foto depuse de către intimată (f.27-29) reiese avarierea autoturismului Volkswagen Caddy în partea laterală dreapta spate. Mai mult, la rubrica menţiuni contravenient din cadrul procesului verbal a fost consemnat faptul că petentul nu are obiecţiuni şi este de acord cu plata despăgubirilor în baza poliţei RCA.

Referitor la apărarea petentului, ridicată în faţa instanţei, conform căreia nu este adevărat că avarierea autoturismului intervenientei forţate a fost consecinţa faptului că a făcut o manevră cu spatele, nefiind astfel real acest aspect din declaraţia dată de aceasta din urmă în faţa organelor de poliţie, instanţa urmează să o înlăture, dat fiind faptul că nu are nicio relevanţă pentru soluţionarea prezentei cauze, petentul necontestând avarierea autoturismului, iar prevederea legală în baza căruia a fost sancţionat nefăcând nicio distincţie în acest sens.

În ceea ce priveşte cea de a doua faptă reţinută în sarcina petentului, aceea de neprezentare la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare, instanţa constată că petentul a recunoscut că nu s-a prezentat la poliţie, invocând drept motiv faptul că nu a sesizat la momentul respectiv incidentul. Conform art. 79 alin.(1) lit. b din OUG 195/2002: „Conducătorii de vehicule implicaţi într-un accident de circulaţie în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor şi/sau alte pagube materiale sunt obligaţi să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare”. Instanţa reţine că textul anterior menţionat, în baza căruia a fost sancţionat contravenientul, nu face referire la vreo culpă pentru neprezentare a conducătorilor de vehicule implicaţi în accidente de circulaţie, prevăzând doar obligaţia acestora de a se prezenta la unitatea de poliţie în cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare. Mai mult, în declaraţia dată de către petent în urma prezentării la unitatea de poliţie, acesta a învederat că nu şi-a dat seama că a acroşat un autoturism, crezând că a lovit bordura, acesta fiind motivul pentru care nu a oprit. Se constată astfel o lipsă de diligenţă din partea petentului, care dacă ar fi coborât din autoturism să facă minime verificări, ar fi observat că a avariat autoturismul intervenientei forţate.

De asemenea, trebuie reţinut că potrivit art.79 alin.(2) OUG 195/2002, singurele cazuri în care conducătorii de autovehicule nu sunt obligaţi să se prezinte la unitatea de poliţie sunt cele în care conducătorii vehiculelor încheie o constatare amiabilă de accident, în condiţiile legi sau în situaţia în care conducătorul vehiculului deţine o asigurare facultativă de avarii auto, iar accidentul de circulaţie a avut ca rezultat numai avarierea propriului vehicul. În prezenta cauză instanţa reţine că petentul nu se află în niciunul din cazurile anterior menţionate, nefiind încheiată o constatare amiabilă de accident, iar accidentul de circulaţie a avut drept rezultat şi avarierea autoturismului intervenientei forţate.

Confrom art. 11 alin. (1) din OG nr. 2/2001: „Caracterul contravenţional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilităţii, beţiei involuntare complete, erorii de fapt, precum şi infirmităţii, dacă are legătură cu fapta săvârşită”. În prezenta cauză, instanţa reţine că nu este incidentă nicio cauză de înlăturare a caracterului contravenţional al faptei, petentul având obligaţia de a se prezenta la unitatea de poliţie, neprezentarea acestuia fiind datorată propriei culpe.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii, instanţa are în vedere prevederile art. 21 alin.(3) O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Instanţa constată că petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiilor reţinute în sarcina sa, iar sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 580 lei aplicată petentului pentru cea de a 2a faptă, corespunde gradului de pericol social al faptei săvârşite, reprezentând amenda minimă prevăzută de lege (art.100 alin.(3) din OUG 195/2002). Mai mult, instanţa reţine din fişa de cazier contravenţional a petentului (f.21) reiese că acesta a încălcat de mai multe ori regulile de circulaţie, fiind sancţionat în acest sens.

În ceea ce priveşte prima fapta reţinută în sarcina petentului, instanţa constată că acesta a fost sancţionat cu avertisment, sancţiunea fiind astfel proporţională cu gradul de pericol a faptei.

În consecinţă, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa va respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petent şi va menţine ca temeinic şi legal procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria …. nr. ….. din data de 26.02.2019.

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petentul C. S., cu domiciliul în R., str. F,, bl. .. ., sc. ., ap.., împotriva procesului-verbal de contravenţie seria …. nr. ….. încheiat în data de 26.02.2019 de IPJ C-S, cu sediul în R., Bd. A.I.C., nr. ., jud. C-S, plângere formulată şi în contradictoriu cu intervenienţii forţaţi C.F.-A., , cu domiciliul în comuna B., sat B., nr. ., jud. C-S  şi S.G.R.A.S.R.S, CIF: …, ../…./….,cu sediul în B., sector ., Piaţa ………, nr. ….

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Reşiţa.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 23.05.2019.

Domenii speta

Spete similare