Litigiu de muncă. Obligaţia de a face

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ***

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: ***

ASISTENT JUDICIAR: ***

ASISTENT JUDICIAR: ***

GREFIER: ***

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanta ***, în contradictoriu cu pârâtul ***, având ca obiect „obligaţie de a face”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, se prezintă reclamanta prin avocat substituent ***, cu delegaţie de substituire depusă în şedinţă publică, pentru avocat substituit ***, cu împuternicire avocaţială aflată la fila 12, lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă conform art. 121 alin. 2 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti prin care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile și legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum şi faptul că pârâtul a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură al instanţei, în data de 28.03.2019, un set de înscrisuri, după care,

Tribunalul, în şedinţă publică, comunică reclamantei, prin apărător ales, un exemplar al înscrisurilor depuse de pârât.

Reclamanta, prin apărător ales, arată că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoştinţă de înscrisurile comunicate acestuia în şedinţă publică.

În temeiul dispoziţiilor art. 244 alineatul 1 din Codul de procedură civilă instanţa  declară cercetarea procesului încheiată si nemaifiind alte cereri de formulat şi nici alte incidente de soluţionat, în temeiul dispoziţiilor art. 392 din Codul de procedură civilă, instanţa declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei şi acordă cuvântul părţilor în vederea susţinerii cererilor şi apărărilor formulate în proces.

Reclamanta, prin apărător ales, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, obligarea pârâtului la eliberarea unei adeverinţe tip care să cuprindă cele 3 elemente indicate în cuprinsul acţiunii introductive, respectiv procentul de majorare de 50%, data de la care a operat majorarea, 28.11.2015, precum şi temeiul de drept, Legea 293/2015. În susţinerea acţiunii promovate, precizează că la nivelul pârâtului au avut loc două majorări, una de 10%, şi una de 50%, pentru care acestuia nu i s-a eliberat adeverinţă, motivat de faptul că nu există un procent prevăzut expres în acest sens. În privinţa dispoziţiilor OUG 57/2017 apreciază că acestea nu au aplicabilitate în prezenta cauză, întrucât sunt aplicabile dispoziţiile Art. 731.

Reclamanta, prin apărător ales, solicită obligarea pârâtului şi la plata cheltuielilor de judecată, depunând la dosarul cauzei dovada achitării acestora.

În temeiul dispoziţiilor art. 394 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, Tribunalul declară închise dezbaterile şi rămâne în pronunţare asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 396 Cod procedură civilă, va amâna pronunţarea pentru data de ***.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Amână pronunţarea la data de ***

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ****

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,

Dosar nr. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ NR. ***

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ***

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: ***

ASISTENT JUDICIAR: ***

ASISTENT JUDICIAR: ***

GREFIER: ***

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanta ***, în contradictoriu cu pârâtul ***, având ca obiect „obligaţie de a face”.

Dezbaterile asupra cauzei deduse judecăţii au avut loc în şedinţa publică din data de ***, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, Tribunalul, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute art. 396 N.C.P.C., având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la *** când, în aceeaşi compunere, a deliberat şi a hotărât.

TRIBUNALUL

Deliberând constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale  sub nr.***, reclamanta **** a chemat în judecată pârâtul ***, solicitând instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să fie obligată pârâta la emiterea şi comunicarea către *** a unei adeverinţe nominale pentru actualizarea pensiei de serviciu conform art. 15 alin. 1 lit. c) din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, după modelul prevăzut în Anexa nr. 3 din aceleaşi Norme, cu indicarea în adeverinţă a procentului de majorare de 50% a salariului de bază de care a beneficiat, începând cu data de 28.11.2015, funcţionarul public parlamentar aflat în activitate şi care ocupă la data de 28.11.2015 funcţia de *** în cadrul ***, a actului normativ în baza căruia a avut loc majorarea (potrivit art. III din Legea nr. 293/2015) şi a datei de la care s-a aplicat majorarea (începând cu data de 28.11.2015), precum şi la plata de daune moratorii reprezentând dobânda legală aplicată la diferenţa între pensia cuvenită şi pensia efectiv încasată începând cu data punerii în întârziere, potrivit Notificării nr. 1447/21.09.2018, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat faptul că a  ocupat funcţia de Director-Consilier parlamentar în cadrul ***, fiind ultima funcţie pe care a ocupat-o funcţie care se regăsea în organigrama *** şi la data de 28.11.2015, dată la care, în baza *** a operat o majorare cu 50% a salariului de bază pentru funcţionarii publici parlamentari încadraţi la ***

Pensia de serviciu de care beneficiază a fost stabilită potrivit prevederilor art. II din Legea nr. 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 546 din 22 iulie 2.015, conform cărora: „pensia acordată se calculează prin asimilare cu funcţiile corespunzătoare ale persoanelor aflate în activitate cu acelaşi nivel de salarizare in cuantumul prevăzut la art. 731 alin. (3), (4) sau (8), după caz, din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. Dispoziţiile art. 731 alin. (5), (6) şi (13) se aplică in mod corespunzător. Drepturile se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii de acordare a pensiei. ”

În  baza art. I din Legea nr. 293/2015, *** a emis un prin care s-a stabilit că, începând cu data de 01.12.2015. cuantumul brut al salariilor de bază şi al sporurilor care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar de care beneficiază personalul din cadrul *** "se majorează cu 10% faţă de nivelul lunii noiembrie 2015, conform art. 1 punctul 4 din Legea nr. 293/2015 ".

Ca urmare a acestei majorări a salariilor de bază ale funcţionarilor publici parlamentari aflaţi în activitate, ***, potrivit procedurii prevăzute de art. 15 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, a emis şi comunicat *** o adeverinţă după modelul prevăzut în Anexa nr. 3 la aceste Norme, din care rezulta procentul de majorare (de 10%) a salariului de bază, temeiul de drept (art. I punctul 4 din Legea nr. 293/2015) care a stat la baza majorării salariului de bază al funcţionarului public parlamentar aflat în activitate şi data de la care s-a aplicat majorarea (01.12.2015).

Nu aceeaşi a fost situaţia ca urmare a majorării cu 50% a salariilor de bază ale funcţionarilor publici parlamentari aflaţi în activitate, începând cu data de 28.11.2015, în temeiul ***care a pus în aplicare art. III din Legea nr. 293/2015. Pârâta nu s-a conformat procedurii stabilite de art. 15 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

De această dată pârâta nu a emis şi nu a comunicat, în scris, *** adeverinţa din care rezulta procentul de majorare de 50% a salariului de bază de care a beneficiat începând cu data de 28.11.2015, funcţionarul public parlamentar aflat în activitate şi care ocupa aceeaşi funcţie pe care reclamantul a ocupat-o la data pensionării, şi anume funcţia de Consilier parlamentar-Director.

Faţă de acest refuz nejustificat de îndeplinire a obligaţiilor legale, prin Notificarea nr.1447/21.09.2018 a solicitat *** să emită şi să comunice către *** adeverinţa care să ateste majorarea salariilor de bază cu 50%, începând cu data de 28.11.2015, în baza art. III din Legea nr. 293/2015.

Refuzul de emitere a adeverinţei solicitate este neîntemeiat şi nu are niciun temei legal.

Aşa cum a fost introdus prin Legea nr. 215/2015, art. 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că ..pensiile de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi se actualizează prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate în plată a procentului de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată."

Astfel, legiuitorul, prin prevederile art.73indice 1 din Legea nr. 7/2006, stabileşte două principii fundamentale pentru calcularea şi acordarea pensiei funcţionarilor publici parlamentari care nu se mai află în activitate:

a)pensia de serviciu să fie de 80% din media veniturilor din ultimele 12 luni înainte de data pensionării, reprezentate de salariu de bază şi sporuri (alin. 3 al art. 731). Variabilele sunt legate de vechimea realizată în structurile Parlamentului României: la procentul de 80% se adaugă câte 1% pentru  fiecare an ce depăşeşte vechimea de 14 ani. respectiv se scade câte 1% pentru fiecare an sub vechimea de 14 ani:

b)pensia de serviciu să află permanent în aceiaşi raport cu salariul de bază al funcţionarului public parlamentar aflat în activitate şi care deţine o funcţie similară cu cea deţinută de pensionar la data pensionării (alin. 5 al art. 731).

Art. 14 alin. 1 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar reiterează dispoziţiile legii şi prevede că: "pensia de seni cin se actualizează prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate in plată sau cuvenite, după caz, a procentului de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică, avute în luna anterioară celei în care se depune cererea pentru acordarea pensiei de serviciu în baza prevederilor Legii nr. 7/2006."

Din interpretarea sistematică şi gramaticală a normelor legale invocate, din exprimarea "de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate" se poate observa că legea are în vedere actualizarea pensiilor de serviciu atât în situaţia în care are loc o majorare colectivă a salariilor de bază ale funcţionarilor publici, cât şi o majorare individuală (pentru un anumit funcţionar, o anumită categorie de funcţionari sau pentru anumiţi funcţionari care ocupă o anume funcţie publică), iar majorarea avută în vedere poate fi una procentuală (aplicarea aceluiaşi procent pentru toţi funcţionarii publici parlamentari sau doar pentru o parte din aceştia) ori nominală (se stabileşte salarialul de bază pentru fiecare funcţie publică parlamentară.

Art. 17 alin. 2 din O.U.G. nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 293/2015, prevede că "Salarizarea personalului din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, serviciilor Parlamentului şi aparatului de lucru al Guvernului se stabileşte la nivelul de salarizare maxim aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului."

Interpretarea legală a art. 17 alin. 2 din OUG nr. 86/2014 este dată de prevederile de art. V din GUG nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016: "în cuprinsul art. 17 alin. 2 din O.U.G. nr. 86/2014”, prin sintagma "se stabileşte la nivelul de salarizare maxim aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului" se înţelege "aplicarea aceluiaşi procent de creştere salarială pentru toate funcţiile, corespunzător nivelului maxim aflat în plată în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică, inspector guvernamental, consilier pentru afaceri europene şi manager public".

Dispoziţiile art. 17 alin. 2 din O.U.G. nr. 86/2014 au fost transpuse şi implementate prin Ordinul Secretarului General al Camerei Deputaţilor nr. 1540/16.12.2015 privind stabilirea drepturilor salariale ale personalului din cadrul serviciilor *** şi statul de funcţii nominalizat (anexele nr. 1- 21, parte integrantă a Ordinului), prin care salariile de bază ale funcţionarilor publici parlamentari aflaţi în activitate în cadrul *** au fost majorate cu 50%, conform art. III din Legea nr. 293/2015.

Astfel, salariile de bază au fost stabilite prin raportare la nivelul de salarizare maxim aflat în plată pentru personalul din cadrul Corpului de Control al Primului Ministru, nivel rezultat, conform prevederilor art. I din O.G. nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 49/2005 privind Mazilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, prin majorarea cu 50% a salariilor de bază prevăzute în anexele la legile de salarizare anterioare Legii nr. 330/2009 corespunzătoare funcţiilor din aparatul de lucru al Guvernului, salarii menţinute în plată în temeiul actelor normative anuale de salarizare (2011-2015).

Acest lucru este întărit şi confirmat şi prin răspunsul Secretariatului General al Guvernului la adresele formulate de către ***, prin care se arată că "aplicarea dispoziţiilor art. 17 alin. 2 din O.U.G. nr. 86/2014 se face prin raportare la nivelul de salarizare stabilit pentru personalul din cadrul Corpului de Control al Primului Ministru, nivel rezultat, conform prevederilor O.U.G. nr. 49/2005, prin majorarea cu 50% a salariilor de bază prevăzute în anexele la legile de salarizare anterioare Legii nr. 330/2009 corespunzătoare funcţiilor din aparatul de lucru al Guvernului, salarii menţinute în plată în temeiul actelor normative anuale de salarizare (2011-2015) ”.

Astfel, invocarea de către pârâtă a motivului că în textul art. III din Legea nr. 293/2015 nu este prevăzut un anumit procent este neîntemeiată şi nu are nici o susţinere legală.

Majorarea salariului de bază de 50% de care au beneficiat funcţionarii publici parlamentari aflaţi in activitate şi-a produs efecte începând cu data de 28.11.2015. Această majorare a salariilor de bază ale funcţionarilor publici parlamentari aflaţi în activitate, în temeiul legii, are ca efect şi actualizarea pensiilor de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari care nu se mai află în activitate (sunt pensionari).

Potrivit art. 15 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, pârâta *** avea obligaţia de a comunica, în scris, *** o adeverinţă din care să rezulte procentul de majorare a salariilor de bază ale funcţionarilor publici parlamentari aflaţi în activitate, temeiul de drept al acestei majorări şi data de la care a avut loc majorarea salariilor de bază.

Obligarea pârâtei la plata de daune moratorii, reprezentând dobânda legală aplicată la diferenţa dintre pensia cuvenită şi pensia efectiv încasată, începând cu data punerii în întârziere, potrivit Notificării nr. 1447/21.09.2018.

Potrivit celor arătate, *** avea obligaţia legală de a emite şi comunica adeverinţa potrivit procedurii stabilite de art. 15 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute e Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

În  mod abuziv, pârâta a refuzat emiterea adeverinţei solicitate, fapt care a condus, începând cu luna decembrie 2015, la privarea de beneficiul pensiei de serviciu care ar fi trebuit actualizată prin majorarea cu procentul de 50%, potrivit art. 73 indice1 alin. 5 din Legea nr. 7/2006. coroborat cu art. 14 din Normele de aplicare ale acestei legi.

Art. 1530 din Codul civil consacră principiul răspunderii civile patrimoniale a debitorului obligaţiei de a face pentru neexecutarea obligaţiilor legale sau contractuale.

Potrivit art. 1536 din Codul civil, cu denumirea marginală "Daunele moratorii în cazul obligaţiilor de a face ' "în cazul altor obligaţii decât cele având ca obiect plata unei sume de bani, executarea cu întârziere dă întotdeauna dreptul la daune-interese egale cu dobânda legală, calculată de la dala la care debitorul este în întârziere asupra echivalentului în bani al obligaţiei, cu excepţia cazului în care s-a stipulat o clauză penală ori creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de întârzierea în executarea obligaţiei."

In drept au fost invocate disp. Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar; Legea nr. 293/2015 privind aprobarea O.U.G. nr. 35/2015 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; O.U.G. nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Legea nr. 287/2009 privind Codul civil; O.G. nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 49/2005 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale; O.U.G. nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.

În susţinere, a depus înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate (filele 13-28)

Legal citată, pârâtul  *** a formulat  întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Referitor la aplicarea dispoziţiilor art III alin. (2) din Legea nr.293/2015, a precizat că, întrucât în cuprinsul acestui articol nu este precizat nici un procent de creştere a drepturilor salariale şi nicio modalitate de determinare a unui asemenea procent, începând cu 28 noiembrie 2015 s-au stabilit drepturile salariale pentru personalul aflat în activitate prin raportare la aparatul de lucru al Guvernului.

A mai  faptul că la data de 15.09.2017 a intrat în vigoare OUG nr.59/2017 care, potrivit art.III, aduce modificări semnificative în cuprinsul art.73 indice 1 alin.5 din Legea nr.7/2006 cu privire la modalitatea de actualizare a pensiilor de serviciu, or acţiunea reclamantei este întemeiată pe dispoziţii legale forma în vigoare anterior adoptării OUG nr.59/2017, prin urmare acţiunea este lipsită de obiect.

În drept, a invocat prevederile art.205 Cpc şi ale OUG nr.59/2017.

În susţinere, a depus înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate (filele 40-74)

În cauză, Tribunalul a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, Tribunalul reţine următoarele:

Reclamanta este beneficiară a unei pensii de serviciu stabilită prin Decizia nr.256427/26.11.2015 (fila 14), în temeiul dispoziţiilor legii nr.7/2006 coroborate cu cele ale Legii nr.263/2010, începând cu data de 01.09.2015.

Demersul procesual de faţă are drept finalitate obţinerea de către reclamantă a unei adeverinţe în care pârâtul să menţioneze procentul de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică, în vederea actualizării pensiei de serviciu.

În această privinţă, Tribunalul reţine incidenţa dispoziţiilor art. 73^1 din Legea nr.7/2006,  introdus prin Legea 215/2015 la 21/08/2015, potrivit cărora „(1) Funcţionarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condiţiile legii.

(2) Funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani au dreptul la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii.

(3) La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate, după caz.

 (4) Pentru fiecare an ce depăşeşte vechimea de 14 ani în Parlament se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (3), fără a depăşi venitul brut avut la data pensionării.

 (5) Pensiile de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi se actualizează prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate în plată a procentului de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

 (6) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suportă din bugetul de stat.

 (7) Funcţionarii publici parlamentari care au un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea şi înainte de împlinirea vârstei de pensionare prevăzute la alin. (2), dar nu mai devreme de 60 de ani, dispoziţiile alin. (3)-(6) din prezenta lege aplicându-se în mod corespunzător.

(8) De drepturile prevăzute la alin. (3), (5), (6) şi (7) din prezenta lege beneficiază şi funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care în structurile Parlamentului între 4-14 ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (3) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani.

 (9) La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin. (1)-(8) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator.

(10) La îndeplinirea condiţiilor de pensionare prevăzute la alin. (1)-(9), funcţionarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condiţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(11) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (1)-(8), după caz, chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcţie sau au o altă ocupaţie, după caz. În această situaţie, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcţionar public parlamentar în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică.

(12) De prevederile alin. (11) pot beneficia numai persoanele al căror raport de serviciu a încetat în condiţiile art. 64 lit. a), b) şi e) din prezenta lege.

(13) Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor ai funcţionarului public parlamentar, în condiţiile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

 (14) Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege vor fi aprobate prin ordin comun al secretarilor generali ai celor două Camere ale Parlamentului şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. „

Totodată, art. 14 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar din 25.08.2015, prevede faptul că „ - (1) Pensia de serviciu se actualizează prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate în plată sau cuvenite, după caz, a procentului de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică, avute în luna anterioară celei în care se depune cererea pentru acordarea pensiei de serviciu în baza prevederilor Legii nr. 7/2006.

2) Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată sau cuvenită, după caz. „

Potrivit art. 15 din aceleaşi Norme – „ (1) În vederea actualizării pensiei de serviciu se procedează astfel:

a) Camera Deputaţilor, Senatul, Consiliul Legislativ sau Curtea Constituţională, după caz, comunică în scris Casei Naţionale de Pensii Publice şi caselor de pensii sectoriale procentul de majorare a salariilor de bază ale categoriilor de persoane prevăzute la art. 3, aflate în activitate, cu precizarea actului normativ aplicabil;

b) Casa Naţională de Pensii Publice/casele de pensii sectoriale transmit instituţiilor prevăzute la lit. a) listele cu titularii pensiilor de serviciu aflate în plată;

c) instituţiile prevăzute la lit. a) transmit Casei Naţionale de Pensii Publice/caselor de pensii sectoriale adeverinţe nominale, întocmite conform anexei nr. 3, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, după primirea listelor prevăzute la lit. b);

d) Casa Naţională de Pensii Publice comunică caselor teritoriale de pensii adeverinţele prevăzute la lit. c) în vederea actualizării pensiilor de serviciu.

(2) La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu, casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale emit o nouă decizie de pensie, pe baza adeverinţelor întocmite şi comunicate potrivit alin. (1).

(3) Noua decizie de pensie de serviciu, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, se comunică pensionarului de către casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale. „

În ceea ce priveşte drepturile salariale stabilite personalului din cadrul serviciilor ***, din înscrisul intitulat Memorandum Intern (filele 23-24) se poate constata faptul că pârâtul a pus în aplicare dispoziţiile art.III din Legea nr.293/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, potrivit cărora „ salarizarea personalului din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, serviciilor Parlamentului şi aparatului de lucru al Guvernului se stabileşte la nivelul de salarizare maxim aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Astfel, începând cu data de 28.11.2015, salariile pentru toate funcţiile din serviciile Parlamentului au fost stabilite prin raportare la nivelul maxim de salarizare aflat în plată, aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului României.

Astfel, potrivit memorandumului sus menţionat, salariile de bază din cadrul *** au fost majorate în două etape, începând cu 28.11.2015 şi, respectiv, cu 01.12.2015, în aplicarea dispoziţiilor art.I şi art.III din Legea nr.293/2015.

Tribunalul apreciază că şi majorarea rezultată din stabilirea salariilor funcţionarilor publici parlamentari la nivelul de salarizare maxim aflat în plată pentru funcţiile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului ar fi trebuit avută în vedere la actualizarea cuantumului pensiei reclamantei, chiar dacă această majorare nu a fost exprimată într-un procent concret aplicabil salariului de bază, intenţia legiuitorului fiind aceea de a corela nivelul pensiei de serviciu aflate în plată cu nivelul salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică, în aşa fel încât orice creştere a bazei de calcul să fie reflectată în cuantumul pensiei de serviciu a pensionarului, în considerarea calităţii sale de fost funcţionar public parlamentar.

În acest context, chiar dacă prin art.III din Legea nr.293/2015 nu a fost prevăzut un procent concret de majorare a salariului de bază a funcţionarului parlamentar aflat în activitate, noua modalitate de calcul a determinat o majorare substanţială a salariului de bază, rezultată prin raportarea lui la nivelul maxim de salarizare aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului iar această majorare trebuie corelată cu cuantumul pensiei de serviciu.

Pentru toate aceste considerente, câtă vreme prin art. III din Legea nr.293/2015 s-a produs o majorare a salariului de bază a funcţionarului public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică, avute de reclamantă în luna anterioară celei în care a depus cererea de pensionare, această majorare trebuie luată în considerare în vederea actualizării pensiei de serviciu a acesteia.

Împrejurarea că la momentul introducerii acţiunii dispoziţiile art.III din Legea nr.293/2015 nu mai erau în vigoare şi că art.73 indice 1 alin.5 din Legea nr.7/2006 a fost modificat nu este de natură să conducă la concluzia că reclamantul nu are dreptul la actualizarea pensiei de serviciu prin raportare la majorarea prevăzută prin Ordinul emis în aplicarea art.III din Legea nr.293/2015 întrucât dreptul reclamantei la actualizare s-a născut odată cu majorarea salariilor de bază ale funcţionarilor publici parlamentari aflaţi în activitate, respectiv la data de 28.11.2015 când textele de lege invocate erau în vigoare şi produceau efecte juridice.

Prin modificarea art.73 indice 1 alin.5 din Legea nr.7/2006, legiuitorul a schimbat pentru viitor procedura de actualizare a pensiei de serviciu, aceasta urmând a se realiza, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, ci nu prin aplicarea procentului de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar, cum se întâmpla anterior modificării. Aceasta înseamnă că orice majorare a salariilor de bază care va interveni ulterior acestei modificări nu va mai determina şi actualizarea pensiei de serviciu. Or, în cazul reclamantei, majorarea în funcţie de care solicită actualizarea pensiei de serviciu a survenit cu mult înainte de apariţia acestei modificări legislative, dreptul său la actualizare nefiind afectat în acest sens.

 Pentru toate aceste considerente, Tribunalul urmează a obliga pârâtul să elibereze şi să comunice *** o adeverinţă în vederea actualizării pensiei de serviciu, începând cu data de 28.11.2015, în care să fie menţionat procentul de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică avute de reclamant, procent determinat prin raportare la Ordinul nr.1986/18.12.2015 în aplicarea art.III din Legea nr.293/2015 (fila 195).

În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata daunelor cominatorii întemeiat pe dispoziţiile art.1536 Cod civil, Tribunalul urmează a-l respinge ca neîntemeiat având în vedere faptul că pârâtul este debitor al obligaţiei de a emite şi comunica adeverinţa nominală în baza căreia *** va calcula noile drepturi de pensie şi diferenţele băneşti dintre pensia cuvenită şi cea efectiv încasată. Or, nu se poate susţine că echivalentul bănesc al obligaţiei de a face, respectiv a obligaţiei de a emite şi comunica adeverinţa nominală, poate consta în diferenţele de drepturi de pensie pe care urmează a le calcula casa de pensii. Doar această din urmă entitate ar putea fi obligată la plata daunelor cominatorii în forma propusă de reclamant deoarece fiind obligată la actualizarea drepturilor de pensie (evident după transmiterea adeverinţei),  executarea cu întârziere a acestei obligaţii ar putea conduce la acordarea daunelor interese sub forma dobânzii legale al echivalentului bănesc al obligaţiei, mai exact dobânda legală asupra diferenţelor de drepturi de pensie. 

Totodată, având în vedere dispoziţiile art.453 alin.2 Ncpc, urmează a obliga pârâta  să plătească reclamantului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat acordat parţial, conform chitanţei nr.1614/21.09.2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta *** – CNP ***, ***, în contradictoriu cu pârâtul ***, cu sediul în Bucureşti, ***

Obliga pârâtul să elibereze şi să comunice *** o adeverinţă în vederea actualizării pensiei de serviciu, începând cu data de 28.11.2015, în care să fie menţionat procentul de majorare a salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică avute de reclamantă, procent determinat prin raportare la Ordinul nr.1986/18.12.2015 în aplicarea art.III din Legea nr.293/2015.

Respinge capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata daunelor cominatorii, ca neîntemeiat.

Obliga pârâtul  să plătească reclamantei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Bucureşti.

Pronunţată azi, ***, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,

Red. Jud. G. C. L.  ___/___/2019.

Com.  ___exemplare ___/___/2019.

Domenii speta

Spete similare