Acţiune în anulare hotărâre aga

Sentinţă civilă 312/C din 26.04.2016


Şedinţa camerei de consiliu din data de 26 aprilie 2016

Complet constituit din:

PREŞEDINTE  - ATV

GREFIER - AP

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra litigiului cu profesionişti intervenit între reclamantul AI şi pârâta SC RT SRL având ca obiect „acţiune în anulare hotărâre AGA”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este  legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra cererii de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 18 aprilie 2016, în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa pentru a da posibilitatea  părţilor să depună concluzii scrise, în temeiul  art. 394 alin. 2 Cod procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 25 aprilie 2016 iar apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispoziţiilor art. 396  alin. 1 Cod procedură civilă, pentru data de azi, 26 aprilie 2016.

TRIBUNALUL

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 31.10.2014, sub nr. 5921/62/2014, reclamantul AI a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC RT SRL, să se dispună constatarea nulităţii  absolute parţiale a Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor S.C. RT S.R.L. din data de 15.10.2014, în ceea ce priveşte  punctele  3, 4, 6, 8, 9, 10, 11 şi 14, adoptate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 192 alin (1) din Legea 31/1990 şi ale art. 5.1. din actul constitutiv, respectiv cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale art.195 alin (3), coroborat cu art.117, 117 indice 1 şi 129 alin. (7) din Legea 31/1990, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că S.C. RT S.R.L. este o societate cu răspundere limitata, care funcţionează la acest moment cu doi asociaţi: reclamantul, deţinând un procent de 25% din capitalul social (2.500 de părţi sociale, cu o valoare de 250.000 de lei), iar dna. SA – asociat majoritar, deţinând un procent de 75% din capitalul social (7.500 de parţi sociale, cu o valoare de 750.000 de lei).

Oricare dintre administratori poate convoca adunarea generală ordinară a asociaţilor, atât convocarea, cât şi desfăşurarea  adunării generale şi adoptarea hotărârilor AGA  trebuie să se realizeze în condiţii depline de legalitate, cu respectarea prevederilor şi exigenţelor actului constitutiv şi ale dispoziţiilor Legii 31/1990, sub sancţiunea nulităţii ori anularii hotărârilor, după caz.

În acest context, la data de 15.10.2014 reclamantul, în calitate de asociat al societăţii pârâte, a participat la adunarea generala a asociaţilor,  convocată de către asociatul majoritar SA, pentru data de 15.10.2014, ora 14.00 la sediul societăţii şi a votat împotriva punctelor  3,4,6,8,9,10,11 si 14 de pe ordinea de zi.

Votul împotriva acordat de reclamant a fost consemnat atât într-un punct de vedere scris, formulat şi înregistrat sub nr. 144/15.10.2014, cât şi în cuprinsul procesului verbal de şedinţa şi totodată în cuprinsul Hotărârii AGA din data de 15.10.2014.

Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei, sunt hotărâri lovite de nulitate absolută hotărârile care au fost luate cu un cvorum şi majoritate mai mică decât cea prevăzută de legea societăţilor comerciale şi de actul constitutiv – punctele 3, 4, 6, 8, 9, 10, 11 şi 14  şi hotărârile ce au fost luate fără ca, în prealabil, discutarea şi votarea acestora, să fi fost menţionata pe ordinea de zi a adunării – punctul 14.

Arată că punctele 3, 4, 6, 8, 9, 10, 11 şi 14 au fost adoptate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 192 alin (1) din LSC şi cu nesocotirea prevederilor art. 5.1. din actul constitutiv.

Potrivit art. 191 şi art.192 din legea societăţilor comerciale, hotărârile asociaţilor se iau în adunarea generală, care decide, în cazul societăţilor cu răspundere limitată, prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale, în afara de situaţia în care actul constitutiv prevede altfel.

Aşadar, legea reglementează regula dublei majorităţi, respectiv a majorităţii absolute a capitalului, dublat de majoritatea absolută a asociaţilor, majoritate ce poate fi înlăturata numai prin dispoziţii speciale în actul constitutiv.

În cazul de faţă, actul constitutiv nu cuprinde reglementari care elimină regula dublei majorităţi la art.5.1 din act consemnându-se în mod expres faptul că: ” Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a parţilor sociale.”

Astfel, pentru a putea fi adoptate hotărâri în cadrul adunărilor generale ale asociaţilor SC RT SRL, este necesara întrunirea majorităţii absolute a capitalului, condiţie îndeplinită la data de 15.10.2014 şi totodată majoritatea absoluta a asociaţilor, în speţă aceasta transformându-se în unanimitate raportat la numărul de asociaţi. Or, aceasta ultima condiţie nu a fost îndeplinită  la data de 15.10.2014, hotărârea asociatului majoritar, privitoare la punctele sus menţionate,  încălcând astfel dispoziţiile legale de ordine publică, care reglementează formarea voinţei generale în cadrul adunărilor generale, dispoziţii ce protejează asociaţii şi creditul societăţii.

Concret, condiţia dublei majorităţi a fost îndeplinita doar în ceea ce priveşte punctele 1, 2, 5, 7, 12 si 13 adoptate în data de 15.10.2014 cu votul “pentru” acordat atât de asociata SA cât şi de către reclamant. Nu aceeaşi este situaţia în ceea ce priveşte punctele 3,4,6,8,9,10,11 si 14, adoptate de către asociata SA cu încălcarea prevederilor imperative ale art. 192 alin (1) din Legea 31/1990.

Având în vedere că, asupra punctelor 3, 4, 6, 8, 9, 10, 11 şi 14 de pe ordinea de zi, reclamantul a votat împotriva, la prima Adunare Generala a Asociaţilor nu s-a întrunit dubla majoritate a asociaţilor şi a parţilor  sociale pentru a fi în prezenţa unei hotărâri AGA legal adoptate.

Cu privire la nulitatea absolută a Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor  privind punctul 14, arată că a fost adoptat atât cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 192 alin. (1) din LSC, cât şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 195 alin. (3), coroborat cu prevederile art. 117 şi 117 indice 1  şi art. 129 alin. (7) din LSC.

Problemele înscrise în ordinea de zi trebuie să fie precise şi determinate. Or, la  pct. 14 de pe ordinea de zi, astfel cum apare  în cuprinsul convocatorului, s-a stabilit că în cadrul adunării să se discute “diverse”probleme.

Însă, obiectul unei asemenea deliberări nu este nici precis şi nici determinat şi  echivalează cu posibilitatea ca adunarea să ia în discuţie orice problema, fapt interzis de lege.

Interdicţia de a lua în discuţie în cadrul adunării generale a unor probleme nemenţionate în mod expres pe ordinea de zi, cât şi indicarea generică pe ordinea de zi a faptului că se vor discuta diverse probleme în cadrul adunării este recunoscută atât în doctrina cât şi în practica judiciară.

În practică s-a statuat în sensul că „hotărârea adoptată cu privire la o problema ce nu a fost menţionată în convocator, prin introducerea acesteia pe ordinea de zi, este nulă, decizia luată de acţionari nefăcând obiectul unei prealabile informări impuse de lege. Ordinea de zi menţionată în convocare determină competenţa adunării generale, neputându-se lua o hotărâre asupra altor probleme decât cele inserate în cuprinsul ordinii de zi publicate, scopul menţionării în convocare a ordinii de zi constând în asigurarea dreptului la informare a acţionarilor şi asigurarea posibilităţii acestora să se pregătească pentru luarea deciziilor în cunoştinţa de cauza.”

Potrivit art. 129 alin. (7) din Legea 31/1990, aplicabil şi societăţilor comerciale cu răspundere limitată: “Nu pot fi adoptate hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate în conformitate cu dispoziţiile art. 117 şi 117 indice 1, cu excepţia cazului în care toţi acţionarii au fost prezenţi sau reprezentaţi şi niciunul dintre aceştia nu s-a opus sau nu a contestat aceasta hotărâre”.

Aşadar, pentru a fi posibilă discutarea unor probleme ce nu au fost în mod expres enunţata în cuprinsul convocatorului este necesară îndeplinirea cumulativă a doua condiţii şi anume: toţi asociaţii să participe la adunare, direct sau prin reprezentare, condiţie îndeplinita în situaţia de faţă şi, totodată, niciun asociat să nu se opună dezbaterii şi votării acestei chestiuni, condiţie neîndeplinita în situaţia de faţă. 

După cum rezultă din cuprinsul procesului  verbal de şedinţa şi din conţinutul Hotărârii AGA, reclamantul a votat împotriva “ supunerii la vot a acestui punct”.

Cu toate acestea, asociata SA, în mod nelegal a procedat la dezbaterea şi votarea unei probleme ce nu a fost în mod expres enunţata în cuprinsul convocatorului, motiv pentru care hotărârea astfel adoptată la punctul 14 este nulă absolut, fiind luată cu încălcarea  dreptului la informare al asociaţilor, respectiv cu încălcarea prevederilor art. 195 alin. (3) coroborate cu dispoziţiile art. 129 alin. (7), art. 117 şi 117 indice 1 din Legea 31/1990, acestea din urmă fiind aplicabile şi societăţilor cu răspundere limitată.

În drept invocă dispoziţiile art. 132 şi urm, art. 192 alin. (1), art. 196, art. 195 alin. (3), art. 117, art. 117 indice 1 din Legea 31/1990.

În probaţiune, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 2.02.2015, instanţa  a admis cererea  pârâtei şi a dispus repunerea acesteia în termenul de  a formula întâmpinare în cauză.

Prin  întâmpinare, pârâta a invocat excepţia lipsei de interes a reclamantului, arătând că, interesul trebuie să fie  determinat, legitim, născut şi actual atât la momentul formulării cererii cât şi la momentul judecării acesteia.

În fapt, societatea are doi asociaţi, reclamantul cu o participare de 25 % din capitalul social şi asociatul SA, asociat cu o participare de 75 % din capitalul social al S.C. RT S.R.L., precum şi calitatea de administrator al acestei societăţi.

Societatea a fost înfiinţată la iniţiativa asociatei SA, care deţinea un capital aproximativ în  valoare de 100.000 lei la nivelul anului 2006 care deşi a acceptat încă de la întocmirea actelor ca asociaţii să aibă o cotă egală de participare la capitalul social (50%-50%) , în realitate, tot capitalul social a fost vărsat în întregime de asociata SA.

Ulterior, de câte ori a fost necesar, acest asociat a creditat societatea, din fondurile proprii pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.

Activitatea societăţii este una conexă activităţilor de construcţii, deoarece este constituită în principal de comerţul cu ridicata a unor scule şi aparaturi utilizate în industrie (în principal vânzarea cu ridicata a sculelor ), iar în cursul anului 2008, datorită faptului că piaţa materialelor de construcţii dar şi a dezvoltărilor imobiliare era în plin avânt, societatea având o cifră de afaceri satisfăcătoare, asociaţii, de comun acord, au decis achiziţionarea unui imobil, cu destinaţia de sediu social. Astfel, pentru achiziţionarea imobilului s-a contractat un credit bancar, în valoare totală de 250.000 de mii de euro, pentru o perioadă de 180 de luni.

Imobilul achiziţionat era un imobil destul de vechi (casă de locuit), astfel că au fost necesare efectuarea unor amenajări ample, care au constat în recompartimentări, schimbarea acoperişului, consolidarea pereţilor, construcţia unei băi, soclul la casă, montaj gresie faianţă la băi şi bucătărie, schimbarea geamurilor termopan, în vederea schimbării funcţionalităţii în sediu social specific activităţii desfăşurate . Aceste lucrări s-au efectuat în cursul anului 2008 şi o parte în anul 2009.

Deoarece societatea a fost grevată şi de creditul imobiliar, având de achitat rate lunare iar în paralel, a avut de achiziţionat material de construcţie pentru toate lucrările enumerate mai sus, dar pe de altă parte dorea să termine cât mai repede lucrările, pentru a muta activitatea societăţii în sediul nou, asociaţii au decis ca lucrările să fie efectuate cu firme şi muncitori din Moldova, deoarece mâna de lucru era mai ieftină la momentul respectiv decât ar fi fost în Braşov .

Arată că societatea desfăşura activitatea în paralel la un sediu închiriat care o costa la vremea respectivă 700 de euro /lună doar chiria.

Datorită relaţiilor de prietenie cu cei care au efectuat lucrările de construcţie, dar şi datorită faptului că nu deţinea toate fondurile necesare achitării lucrărilor de amenajare, s-au înţeles ca la momentul la care societatea va avea fonduri să achite lucrările efectuate.

Banii s-au alocat ulterior, o parte în cursul anul 2012 şi o parte abia în cursul anului 2013, astfel că serviciul contabilitatea i-a sfătuit să refacă contractele cu data facturării şi a plăţii efective, pentru a nu avea discuţii inutile cu organele de control.

Asociatul reclamant a cunoscut aceste aspecte, mai mult pentru anul 2012 a votat aprobarea bilanţului, iar în cursul anului 2013, pe măsură ce facturile s-au achitat, au fost cuprinse în balanţele lunare, nu a efectuat nici o notificare sau refuz în legătură cu contractele de execuţie şi plata acestora .

La analiza bilanţului şi a profitului, în cursul anului 2012, ambii asociaţi au analizat şi cuantificat cheltuielile cu construcţia şi  au analizat dacă o pot achita.

În cursul anului 2013, asociatul SA a mai reporşat anumite chestiuni asociatului reclamant, respectiv s-a decis restructurarea activităţii în luna decembrie 2013, iar de aici s-au născut o serie de conflicte.

Acestea au culminat când, la o verificare, asociatul SA a observat că existau firme la care se furniza marfă cu un adaos foarte mic, deşi pârâta beneficiază de o marjă de discount mare, că s-au înmulţit o serie de achiziţii care nu erau explicitate, că nu se încheiau contracte comerciale cu clienţii, deşi, societatea nu vinde la bucată ci cu ridicata, în general către firme de construcţii. A mai observat că nu se mai făceau plăţi şi încasări prin bancă ci eminamente prin casă, coroborat cu scăderea încasărilor dar şi cu lipsa în gestiune.

Mai mult s-au semnalat asociatului toate aceste nereguli care a negat toate acuzaţiile.

Au mai fost discuţii întrucât nu s-a dorit efectuarea unui inventar, iar când acesta s-a efectuat s-au găsit şi lipsuri iar reclamantul a refuzat să-şi asume responsabilitatea.

Astfel, deşi în cursul anilor asociaţii se înţelegeam asupra problemelor de administrare a societăţii în cursul anului 2014, din luna aprilie 2014, nu s-au mai înţeles.

Apreciază că adunarea  din data de 15.10.2014 a fost necesară, iar convocatorul a fost transmis asociatului în termenul legal. Chiar dacă există procese pe rol, societatea trebuie administrată şi sunt necesare măsuri ce sunt de competenţa adunării generale iar nu a administratorilor societăţii.

Mai mult, participarea asociaţilor la adunarea general a fost legală, iar asociaţii au fost asistaţi de avocaţi, aşa cum s-a şi consemnat în procesul verbal al adunării.

Arată că asociatul reclamant  a participat la dezbaterile adunării, a formulat şi un punct de vedere scris, prin care şi-a exprimat votul.

Toate observaţiile reclamantului au fost incluse în hotărârea AGA nr. 1 din data de 15.10.2014 .

Astfel, anumite măsuri, chiar vizează chestiuni care ţin de administrarea societăţii, astfel că măsurile puteau fi luate de oricare administrator.

Arată că nu există o motivare în acţiune, cum ar fi prejudiciat reclamantul de măsurile luate în cadrul AGA, astfel că, sub acest aspect, acţiunea nu are un scop clar. Astfel, acţiunea pare formulată de reclamant, doar ca să nu fie de acord cu d-na SA, dar vine să întărească faptul că asociaţii nu se mai înţeleg, ceea ce conduce la ideea că măsura dizolvării societăţii solicitată de către d-na SA, pe cale judecătorească, este o măsură corectă.

Mai mult, mare parte din cele votate, s-au şi îndeplinit, astfel că acţiunea poate părea, cel puţin în parte, lipsită de obiect sau lipsită de interes.

Legat de punctul 3, arată că societatea avea încheiat un contract cu o firmă de contabilitate şi acesta era cerinţa expertului contabil.

În legătură cu susţinerile din acţiune, cu privire la modul în care au fost întocmite actele cu ocazia Adunării general, arată că acestea s-au întocmit corect.

În drept invocă art. 205 Cod procedură civilă.

În probaţiune au fost depuse la dosar înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 6.04.2015, instanţa a admis cererea formulată de pârâtă, şi în  temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, a dispus suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarelor nr. 5873/62/2014 şi 4373/62/2014 ale Tribunalului Braşov, cu motivarea indicată în încheierea de şedinţă.

Cauza a fost repusă pe rol, la cererea reclamantului, la data de 4.04.2016, termen la care  instanţa a respins şi excepţia  lipsei de interes, invocată de pârâtă, cu motivarea indicată în încheierea de şedinţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Hotărârea AGA pârâtei nr. 1 din data de 15.10.2014 nu a fost adoptată cu respectarea regulii dublei majorităţi, respectiv prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi părţilor sociale, asociatul reclamant votând împotrivă.

Faptul că trebuia respectată regula dublei majorităţi rezultă din cuprinsul sentinţei civile nr. 448/C/25.06.2015 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. 5873/62/2014 (filele 13-20 vol. II din dosar), menţinută prin decizia nr. 1706/15.12.2015 a Curţii de Apel Braşov (filele 2-4 vol. II din dosar), precum şi din decizia nr. 59/Ap/20.01.2016 a Curţii de Apel Braşov pronunţată în dosarul nr. 4373/62/2014 (filele 30-34 vol. II din dosar).

Din cuprinsul acestor hotărâri judecătoreşti rezultă că, la data de 15.10.2014 erau în vigoare prevederile actului constitutiv al pârâtei din forma sa iniţială din data de 08.06.2006, care prevedeau regula unanimităţii de voturi (a se vedea filele 18-19 vol. II din dosar), respectiv regula dublei majorităţi prevăzută de art. 192 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 (a se vedea fila 34 vol. II din dosar).

Având în vedere argumentele menţionate, instanţa va admite cererea reclamantului, cu aplicarea art. 453 NCPC referitor la cheltuielile de judecată făcute în proces de acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamantul AI, cu  domiciliul ales în contradictoriu cu pârâta Societatea RT S.R.L., cu sediul ales  în Braşov, str. Pieţii, nr. 1, ap. 7.

Constată nulitatea absolută a punctelor 3, 4 referitor la organigrama socităţii, 6, 8, 9, 10, 11 şi 14 din Hotărârea AGA pârâtei nr. 1 din data de 15.10.2014.

Dispune comunicarea din oficiu a prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, către ORC de pe lângă Tribunalul Braşov, în vederea menţionării în registrul comerţului.

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1100 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Braşov.

Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică azi, 26.04.2016.

PREŞEDINTE,   GREFIER ,

ATV AP

Red. A.T.V./27.04.2016

Dact. A.P./03.05.2016

- 4 ex. -