Anulare act administrativ faţă de lipsa motivării

În lipsa arătării motivelor în baza cărora a fost emis certificatul de încadrare în grad de handicap, se impune admiterea acţiunii, anularea actului administrativ şi obligarea la emiterea unui certificat cu respectarea dispoziţiilor legale.

Reclamantul ……a chemat în judecată pe pârâtul C J N -Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr……. prin care s a stabilit că reclamantul se încadrează în grad de handicap accentuat şi obligarea pârâtului la emiterea unui alt certificat cu încadrarea în grad de handicap conform documentaţiei depuse.

În motivarea cererii, reclamantul a invocat netemeinicia actului administrativ contestat susţinând că îndeplineşte criteriile medico psihologice pentru a fi încadrat într un grad de handicap mai grav, aşa cum rezultă din documentaţia depusă la dosar. A arătat că în anul 2017, urmare a amputării piciorului stâng, a fost încadrat în grad de handicap grav, cu asistent personal, iar în prezent, deşi are ambele picioare amputate, a fost încadrat în gradul de handicap accentuat.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul C J N-Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a solicitat respingerea cererii.

În motivare, a arătat că reclamantul a solicitat încadrarea în grad de handicap şi a depus documente medicale din care rezultă următoarele afecţiuni:

- diabet zaharat tip I, care se încadrează în funcţie de consecinţele sale asupra capacităţii funcţionale, apreciate prin indicii şi scalele specifice bolilor determinate de diabet şi dacă este dobândit până la vârsta de 26 ani, în acest caz arteriopatie diabetică

- amputaţie membre inferioare gambe 1/3 medie amputaţia gambei care s ar încadra în grad mediu de handicap, însă, ţinând cont că este bilaterală, s a acordat gradul de handicap accentuat.

Fiind analizată cererea reclamantului prin prisma criteriilor medico psihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/1992/2007, pârâtul apreciază că certificatul contestat a fost corect eliberat, reclamantul încadrându se în gradul de handicap accentuat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi susţinerile părţilor, instanţa a reţinut următoarele:

În conformitate cu art. 46 şi art. 47 din H.G. nr. 268/2007, evaluarea persoanelor adulte cu handicap este un proces complex ce presupune colectarea de informaţii cât mai complete şi interpretarea acestora în scopul orientării asupra deciziei şi intervenţiei. Astfel, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 48 din H.G. nr. 268/2007, persoana ce se adresează în vederea încadrării în grad de handicap va fi supusă evaluării sociale, medicale, psihologice, vocaţionale, a nivelului de educaţie, a abilităţilor şi a nivelului de integrare socială.

În speţă sunt relevante dispoziţiile Ordinului nr. 762/1992/2007, precum şi dispoziţiile art. 85 alin. 3 şi 10 din Legea nr. 448/2006, potrivit cărora „(3) Încadrarea în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare. [. ..] (10) Criteriile medico psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii”.

În cauză, s a reţinut că prin certificatul nr…. ., reclamantul a fost încadrat în grad de handicap grav cu asistent personal, cu termen de revizuire în luna septembrie 2018.

În vederea revizuirii, a fost supus procedurii de evaluare prevăzută de lege, în final fiind încadrat în gradul de handicap accentuat, conform certificatului nr…. ..

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul şi a manifestat nemulţumirea faţă de noua încadrare în grad de handicap arătând că starea sa de sănătate nu s a îmbunătăţit, ci dimpotrivă, în prezent, are ambele picioare amputate.

Examinând documentaţiile în baza cărora au fost emise certificatele de încadrare în grad de handicap nr…. . şi nr…. , instanţa a reţinut că atât în anul 2017, cât şi în anul 2018, au fost evaluate trei diagnostice, respectiv, E10-diabet mellitus tip I, I77-alte afecţiuni ale arterelor şi arteriolelor, Z89.7-absenţa dobândită a celor două membre inferioare, iar ancheta socială efectuată în anul 2018 nu a evidenţiat o îmbunătăţire semnificativă a autonomiei şi statutului funcţional al reclamantului faţă de evaluarea efectuată în anul 2017, astfel încât se impune a se cunoaşte în mod detaliat considerentele care au dus la eliberarea a două certificate cu încadrări în grad de handicap diferite, la un interval de un an, perioadă în care, reclamantul a mai suferit o amputaţie, iar pe lista problemelor medicale s au adăugat altele noi.

În aceste condiţii, se impunea ca motivarea certificatului contestat să fie efectivă şi completă, prin indicarea acelor elemente care au determinat autoritatea să încadreze reclamantul într un grad de handicap mai puţin grav.

Este adevărat că prin întâmpinare, pârâtul a arătat considerentele pentru care s a stabilit gradul de handicap accentuat, însă, instanţa apreciază pe de o parte, că motivarea din întâmpinare este lacunară, iar pe de alta, că obligaţia de motivare a actului nu intervine ulterior, în cursul soluţionării acţiunii în anularea actului contestat.

Actul administrativ trebuie motivat în momentul emiterii, pentru a da posibilitatea destinatarului unui asemenea act să cunoască temeiurile de fapt şi de. drept şi să aprecieze asupra oportunităţii formulării unei acţiuni în anulare.

Nemotivarea sau insuficienţa motivării atrag nulitatea actului administrativ. Unul dintre principiile dreptului la o bună administraţie este cel al motivării actului administrativ unilateral individual emis de o autoritate publică. Pentru a putea exercita controlul legalităţii unui act administrativ este necesar ca instanţa să cunoască raţiunile pentru care emitentul actului a ales soluţia contestată.

Motivarea unei decizii administrative nu poate fi limitată la considerente legate de competenţa emitentului, ci trebuie să conţină şi elementele de fapt şi de drept care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască şi să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altă parte, sa facă posibilă exercitarea controlului de legalitate, numai aşa existând posibilitatea de a verifica elementele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ.

Acestea se impun cu atât mai mult cu cât, în materie, prin O.U.G. 51/2017, legiuitorul a dat posibilitatea contestării directe a certificatului în justiţie, fără etapa reanalizării acestuia de comisia formată din specialişti în domeniu.

Faţă de considerentele reţinute în speţă, instanţa a apreciat că se impune admiterea acţiunii şi anularea actului administrativ contestat urmând ca pârâtul să fie obligat la emiterea unui nou certificat în condiţiile reglementate de H.G. nr. 430/2008.

Domenii speta

Spete similare