Cerere privind exercitarea autoritatii judecatoresti in situatia in care casatoria parintilor nu a fost desfacuta

Data publicare portal: 09.10.2019

Prin sentinţa civilă nr…, Judecătoria … a admis în parte cererea formulată de reclamantul … , domiciliat în com. …, sat …, str. …., nr. …, jud. … în contradictoriu cu pârâta …, domiciliată în com. …, sat …, str. …, nr. …, jud. ...

Stabileşte locuinţa minorilor …., născută la data de …. si …, născut la data de …, la tatăl reclamant.

Obligă pe mama pârâtă la plata lunară a unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor …, născută la data de … şi …, născut la data de …, în procent de 33% din venitul minim net pe economie, cu începere de la data formulării cererii (…) şi până la majoratul minorilor.

Respinge capătul de cerere referitor la exercitarea autorităţii părinteşti, ca inadmisibil.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria …. 

 Pronunţată în şedinţa publică din data de ….

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei … sub nr. …, la data de …., reclamantul … a chemat în judecată pe pârâta …, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va da să se dispună exercitarea autorităţii părinteşti de ambii părinţi ai minorilor …, născută la data de … şi …, născut la data de … şi să fie stabilit domiciliul minorilor la tatăl reclamant.

A mai solicitat obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere pentru minori raportat la venitul pe care îl realizează în Spania şi cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că este căsătorit cu pârâta din …, din relaţia lor rezultând minorii …, născută la data de … şi …., născut la data de ... a mai arătat că pârâta a plecat la muncă în Spania la începutul anului …, după câteva luni contactându-l să-i spună că nu se mai întoarce în ţară şi să se ocupe singur de minori.

În drept, cererea a fost întemeiata pe dispoz. art. 89 şi următ. Cod civil.

În scop probatoriu, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu şi martori.

A depus în xerocopie acte de stare civilă, un set de înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată.

Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare şi nu a solicitat probe în apărare.

În scop probatoriu s-a dispus efectuarea anchetei sociale la domiciliul părţilor, fiind depuse la dosar referatele de anchetă socială nr. … şi nr. …. efectuate de Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei ….

Tot în scop probatoriu, a fost încuviinţată proba testimoniala, fiind audiată martora …., propusă de reclamant, declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosar şi a fost ascultată minora …., în camera de consiliu.

Analizând întregul material probator aflat la dosarul cauzei, instanţa  va reţine următoarele:

Art. 400 alin. 1 din Codul civil, modificând dispoziţiile referitoare la încredinţarea copilului minor, prevede că instanţa stabileşte locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic, motiv pentru care instanţa va admite acest capăt al cererii şi va stabili locuinţa minorilor …., născută la data de ….. şi …., născut la data de …., la tatăl reclamant.

Pentru a stabili astfel, instanţa a avut în vedere situaţia de fapt, reclamantul fiind cel care se ocupă în prezent de creşterea şi educarea minorilor; unul din principiile prin care se realizează respectarea şi garantarea drepturilor copilului fiind asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copiilor.

În vederea asigurării unei continuităţi în mediul familial şi a unui climat familial stabil, instanţa apreciază că se impune ca minorii să locuiască în continuare cu tatăl, acesta ocupându-se foarte bine de creşterea şi educarea lor si manifestă deschidere pentru a permite relaţia cu celalalt părinte (metoda californiană), măsura venind în întâmpinarea principiilor stabilite în legislaţia privind protecţia minorilor.

În acest sens sunt şi concluziile anchetei sociale realizată la domiciliul părţilor, care a evidenţiat faptul că pârâta a plecat la muncă în străinătate şi intenţionează să divorţeze, minorii rămânând în îngrijirea tatălui ajutat de bunica maternă.

Martora audiată în cauză a precizat că pârâta a plecat să muncească în Spania încă din ….., dată de la care nu s-a mai întors în domiciliul comun.

În baza rolului activ, instanţa va da recomandări părţilor în ceea ce priveşte relaţia pe care o au pentru creşterea şi educarea minorilor, pe care trebuie să-i crească împreună, aceştia nu trebuie să resimtă despărţirea părinţilor ca pe o experienţă traumatizantă.

Condiţia determinantă în funcţie de care se va dispune stabilirea locuinţei este aceea de a fi asigurate interesele minorului, ce urmează a fi stabilite cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de apreciere. Corelativ, potrivit art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: „Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie …”, iar exercitarea drepturilor părinteşti reprezintă un element al vieţi de familie (cauza Nielsen c. Danemarcei).

În concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar şi cu prevederile noului Cod civil, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

Art. 397 din Codul civil dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti revine în comun ambilor părinţi; în completare, art. 398 Cod civil dispune că, numai pentru motive întemeiate, având in vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată doar de către unul dintre părinţi.

„Autoritatea părintească” este o instituţie juridică nouă şi nu poate fi asemănată sau echivalată cu “încredinţarea minorului” care opera în vechiul Cod al Familiei. Autoritatea părintească este un drept şi o responsabilitate a părinţilor, iar regula generală (adică 99% din cazuri) este de păstrare a autorităţii părinteşti neştirbite în urma divorţului (cu excepţii legate strict de eventuale riscuri asupra minorului care ar apărea dacă nu s-ar retrage autoritatea părintească unuia dintre părinţi – părinte violent, drogat, abuzator etc.). 

În speţă, instanţa va reţine că dispoziţiile art. 397 Cod civil sunt aplicabile în situaţia divorţului părinţilor, fiind inclus în secţiunea ”Efectele divorţului cu privire la raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori”; în situaţia în care căsătoria părinţilor nu a fost desfăcută, aceştia exercită drepturile şi obligaţiile părinteşti în calitate de reprezentanţi legali, în temeiul art. 5 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 (răspunderea pentru creşterea si asigurarea dezvoltării copilului revine in primul rând parinţilor, acestia avand obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile fata de copil tinand seama cu prioritate de interesul superior al acestuia), fără a fi necesară o hotărâre judecătorească în acest sens.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge capătul de cerere referitor la exercitarea autorităţii părinţeşti ca inadmisibil.

 Potrivit. disp. art. 499 alin. 1 din Cod civil, tatăl şi mama sunt obligaţi, in solidar, să dea întreţinere copiilor lor minori, asigurându-le cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională. 

În ceea ce priveşte cuantumul obligaţiei de întreţinere, instanţa are în vedere prevederile art. 529 alin. 2 din Codul civil, potrivit cărora, când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o treime din venitul realizat pentru doi copii.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite în parte cererea, pe cale de consecinţă, va stabili domiciliul minorilor la tată şi va obliga pe pârâtă la plata lunară a unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor în procent de 33% din venitul minim net pe economie din România (având în vedere că nu s-a dovedit că aceasta realizează venituri permanente, foaia de lichidare a pârâtei depusă la fila 28 din dosar nu face dovada unui contract pe perioadă nedeterminată, aceasta fiind încadrată ca muncitor sezonier), cu începere de la data formulării cererii (…) şi până la majoratul minorilor, instanţa acordând pensia în procent şi nu în sumă fixă pentru a putea fi calculată şi indexată periodic fără a fi nevoie de a solicita majorarea pensiei în instanţă.

Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare