Plângere contravenţională

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 03.05.2018, petentul BM în contradictoriu cu intimaţii IS şi IJ a formulat plângere contravenţională prin care a solicitat anularea procesului verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor seria C nr. 1006108, încheiat la data de 17.04.2018, de către IS , prin inspector in construcţii NH.

În motivarea cererii, arată petentul că, la data de 17.04.2018, IS a încheiat PV de constatare si sancţionare a contravenţiilor prin care a fost aplicata o amenda de 30.000 lei, conform art. 36, alin. 1, lit. f, din Legea 10/1995, constatându-se eronat in sarcina sa încălcarea prevederilor art. 23, lit. b si d, din Lege,, după cum urmează:

In calitate de proiectant, specialitatea structura, a elaborat proiectul faza detalii execuţie (DE), status final cu un conţinut incomplet, fără caiete de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, fără sa conţină calculele de dimensionare. Se constata lipsa precizării poziţionării cotei +/- 0,00 fata de cotele absolute din suportul topo al terenului.

In noaptea de 28-29 03.2018, pe strada Aurel Vlaicu, in oraşul Buşteni s-a produs o alunecare de teren care a produs daune imobilului situat pe aceasta strada, la numărul ..., deţinut in proprietate de către soţii PDsi dna PA ca si casa de vacanta.

Potrivit sesizării adresata IS, aceştia afirma ca, fiind sâmbăta, au venit de la Bucureşti la locuinţa lor si vazând ca se excavează pana la zidul proprietăţii lor, construit tocmai pentru a asigura protecţia împotriva alunecării de teren, acesta a atras atenţia vecinului PM asupra pericolului afectării zidului de protecţie si implicit al creării condiţiilor alunecării terenului, cu toate consecinţele ce ar fi putut decurge din aceasta calamitate.

Mai spune petentul ca deşi atenţionat cu privire la riscurile si pericolul alunecării terenului, dl Popa a răspuns ca totul este legal, exista proiect si are autorizaţii.

Potrivit sesizării, fenomenul alunecării terenului continua încă la data sesizării, fapt confirmat si de inspectorul IS, NH, casa rămânând fără canalizare si apa prin ruperea ţevilor, de asemenea alunecarea de teren a dus la apariţia de gropi in curtea casei, aleea care duce la casa a fost distrusa etc.

Petenţii au sesizat insa IS împrejurarea de o maxima gravitate, ca beneficiarul PM a extins săpăturile si excavarea dincolo de limitele propriului teren, fiind excavata inclusiv fasia de 3 metri care serveşte de drum de servitute, excavarea cu utilaje grele ajungând pana la baza zidului construit împotriva alunecării terenului.

Ca urmare a petiţiei înregistrata la IJ  cu nr.15502/29.02.2018 de soţii P la data de 5.04. 2018, IS, prin inspector NH încheie procesul verbal de control 17003/5.04. 2018 care, prin omisiunile si erorile sale creează o adevărata ficţiune juridica cu scopul de ascundere a vinovaţilor iar întreaga răspundere pentru alunecarea terenului, inclusiv plata de despăgubiri, sa cada in sarcina petentului.

Întrucât procesul verbal de control constituie baza procesul verbal de sancţionare, fapt menţionat in PV de sancţionare (acelaşi inspector, aceeaşi perioada de control, aceleaşi constatări), va arata considerentele sprijinite pe dovezi, care conturează abuzul IS prin inspector NH, reflectat prin afirmaţiile false din cuprinsul PV de control întocmit de acesta.

Astfel, încă de la începutul PV de control, dl. NH face afirmaţia falsa, de o importanta si gravitate deosebita, ca lucrările de construire de la adresa str. Zamora Noua nr. .... Buşteni, aflate in vecinătatea terenului pe care s-a produs calamitatea, sunt realizate in baza unei autorizaţii de construire.

Acesta este un neadevăr, exprimat prin ascunderea realităţii ca pe terenul pe care se construieşte cu beneficiar PM exista si lucrări neautorizate, in afara autorizaţiei de construire, iar pe de alta parte este trecut sub tăcere faptul de o maxima gravitate ca excavarea terenului s-a executat si pe proprietatea vecina, cu nr cadastral 531, care serveşte de drum de servitute si care in mod evident nu poate forma obiectul autorizaţiei de construire deţinuta de dl PM, întrucât drumul de servitute nu este in proprietatea acestuia.

In realitate, excavaţia realizata de firma L pana la limita proprietăţii cu terenul soţilor P cuprinde trei săpături distincte, din punct de vedere al funcţionalităţii si autorizaţiilor deţinute:

1.Săpătura executata pe terenul aflat in proprietatea beneficiarului PM pentru fundaţia casei cu înălţime P. Pentru aceasta exista autorizaţia de construire nr 21/2018, certificat de urbanism 263/2017. Aceasta săpătura nu este insa executata pana la baza zidului de sprijin cu proprietari soţii Popescu, intre cele doua proprietăţi fiind interpus drumul de servitute.

2.Săpătura executata pe terenul aflat in proprietatea beneficiarului PM pentru fundaţia la zidul care împrejmuieşte proprietatea acestuia. Pentru aceasta excavaţie exista doar certificatul de urbanism 39/2018, nu exista autorizaţie de construire obţinută, nu exista documentaţie tehnica etc.

3.Săpătura executata de firma L pe drumul de servitute, acesta fiind excavat integral, fără autorizaţie si fără drept, drumul de servitute aparţinând altor persoane. Problema este ca drumul de servitute fiind aflat in vecinătatea imediata a zidului de sprijin al soţilor P, excavarea drumului de servitute a condus la excavarea cu 4 metri in adâncime la baza zidului de sprijin. Acesta este faptul grav ascuns cu ştiinţa de către IS  prin inspectorul NH.

Fata de sesizarea soţilor P, cu privire la excavarea executata pe drumul de servitute de la baza zidului lor, in primul rând trebuia verificat daca este reala sesizarea conform căreia a fost excavat drumul de servitute.

Afirma faptul grav ca in mod intenţionat in cursul controlului au fost stabilite concluzii in scopul diminuării importantei acestei excavaţii, controlul fiind deturnat de la obiectivul acestuia.

Astfel, in Procesul Verbal se face afirmaţia falsa ca excavaţia de la baza zidului soţilor P si care a provocat alunecarea terenului ar fi autorizata, fiind realizata in baza autorizaţiei de construire pentru locuinţa P si a certificatului de urbanism aferent.

In realitate, săpătura realizata in cadrul autorizaţiei de construire a fost executata intr-un cu totul alt perimetru, la o distanta de peste 4 metri de zidul soţilor P si nu la baza acestuia.

Prin urmare, excavaţia de la baza zidului este neautorizata, nu face parte din lucrările autorizate pentru locuinţa P, întrucât a fost realizata pe drumul de servitute, pe un teren aflat in proprietatea altei persoane.

Deşi controlul realizat de Inspectorul N a fost generat, aşa cum recunoaşte chiar dansul, de Petiţia prin care este reclamata excavaţia de la baza zidului, in mod absolut inexplicabil, Domnul Inspector HN nu vorbeşte nimic despre excavarea ilegala a drumului de servitute din imediata vecinătate a zidului de sprijin a soţilor P, aceasta fiind menţionata in fals ca săpătura de fundaţie pentru imobilul aflat in construcţie P.

Omisiunea grava din Procesul Verbal de Control a excavării drumului de servitute pana la baza zidului soţilor P este prin ea însăşi un fapt deosebit de grav.

Cu toate acestea, insa, consecinţele grave ale afirmaţiilor false din Procesul Verbal de control încep odată cu susţinerile dlui NH conform cărora excavarea drumului de servitute a fost executata in baza autorizaţiei de construire.

Se face astfel afirmaţia ca: a fost obţinută autorizaţia de construire nr. 21/2018 eliberata de Primăria oraşului Buşteni, in baza documentaţiei tehnice de autorizare, proiect nr. 10/2017, elaborate de BIA Arhitect BV.

Este o afirmaţie falsa, lucrările de excavare de pe drumul de servitute , nu sunt cuprinse in autorizaţia de construire, ori aceste lucrări prezintă cea mai mare importanta întrucât sunt executate la baza zidului de sprijin.

Pentru a fi si mai elocvent in afirmarea faptului ca excavarea drumului de servitute este autorizata dl. N dispune ca măsura in cadrul controlului: urmare a controlului, s-a dispus oprirea execuţiei lucrărilor de pe proprietatea dl. PM  de către firma L.

Ori, prin aceasta măsura s-a dispus in special cu privire la oprirea excavării drumului de servitute de la baza zidului, oprirea excavării de la baza zidului fiind esenţiala pentru a limita dezastrul. Ori drumul de servitute este in proprietatea dlui P doar in procesul verbal de control, in realitate al fiind in proprietatea a cu totul altor persoane.

Aceste susţineri false conform cărora excavarea drumului de servitute a fost executata in baza autorizaţiei de construire, au semnificaţia transformării prin actul de control a unui fapt ilicit generator de prejudicii, executarea de construcţii neautorizate chiar la limita proprietăţii soţilor P , intr-un fapt licit prin constatările făcute de dl NH, agent constatator aflat in exerciţiul funcţiunii ale cărui constatări se bucura de prezumţia de legalitate.

Întrucât este vorba despre o calamitate - alunecarea de teren este o calamitate - încercarea de legitimare a unui fapt ilicit aflat in legătura directa de cauzalitate cu respectiva calamitate, cu scopul vădit de acoperire a adevăraţilor vinovaţi este prin sine însuşi un fapt de o gravitate excepţionala.

Pe lângă ascunderea vinovaţilor, autori ai săpăturii neautorizate ,prin afirmaţia falsa ca excavarea de la baza zidului de sprijin ar fi executata in baza autorizaţiei de construire, dl inspector NH si-a creat premisele pentru stabilirea răspunderii pentru faptul cauzator de prejudicii in sarcina unor persoane nevinovate, acestea neavând nici o legătura cu faptul respectiv, vina acestora fiind doar aceea a existentei unei tangente cu autorizaţia de construire si lucrările începute in baza acesteia.

Creându-si astfel premisele pentru ascunderea vinovaţilor, dl inspector NH stabileşte răspunderea pentru alunecarea terenului in sarcina mea, printr-o întreaga ţesătura de afirmaţii false eu fiind considerat autor al calamităţii si prejudiciilor suferite de către fam P.

Se susţine astfel in mod fals ca proiectantul lucrării in curs de execuţie, beneficiar PAl este BM, reclamant in plângerea ce constituie obiectul prezentei acţiuni.

In realitate intre petent si beneficiarul PM nu exista nici un raport juridic, potrivit contractului încheiat, proiectantul lucrărilor de construcţie de pe proprietatea acestuia fiind BIA BV. Acest lucru este si normal întrucât tot BIA BV este autor si al documentaţiei anexa la autorizaţia de construire. La rândul sau BIA BV i-a încredinţat prin contract realizarea proiectului in ceea ce priveşte structura de rezistenta.

In aceste condiţii petentul nu avea nici o obligaţie fata de beneficiarul PM, nefiind proiectant aşa cum menţionează in fals dl inspector N.

Menţionează ca beneficiarul PM a început lucrările de construire fără sa aştepte predarea proiectului de către BIA BV, care astfel nu are nici o răspundere nefiind cu nimic vinovat, proiectul la data începerii lucrărilor nefiind definitivat iar acesta nu fusese predat.

De asemenea nici proiectul sau pentru structura de rezistenta nu era finalizat, încă nu predase proiectul către contractantul BIA BV.

Nu exista nici o dovada a predării proiectului către beneficiar de către BIA BV, nu exista de asemenea nici o dovada a predării proiectului de structura de către II BM către proiectantul general BIA BV.

Realitatea este ca beneficiarul deşi avea contract cu proiectantul general nu a aşteptat terminarea proiectului si a început lucrările fără proiect. Sunt evidente astfel afirmaţiile false conform cărora eu as fi proiectant in cadrul lucrărilor.

Inspectorul ISC face afirmaţia ca partea de proiect tehnic de rezistenta este elaborata de II MB, proiect tehnic de execuţie, faza DDE nr. 1801/2018 dar fără o minima verificare a faptului ca acesta nu fusese predat oficial si ca lucrările fuseseră începute fără proiect. Fiind un proiect nepredat oficial, proiectul de structura de detaliu nefiind inserat in cadrul proiectului general realizat de proiectantul BIA BV era astfel strict orientativ - doar in scopul de a certifica pe beneficiar cu privire la listele de materiale ce trebuiesc achiziţionate. Nu constituie proiect, nici general si nici de rezistenta a materialelor, nu poate constitui o baza care sa dea dreptul pentru începerea lucrărilor si cel mai important nu poate constitui temei pentru angajarea răspunderii juridice.

Partea de proiect tehnic de rezistenta angajează răspunderea autorului doar in condiţiile in care acesta capătă caracter oficial prin inserarea ca parte din proiectul general, in cadrul acestuia. Ori in cazul de fata exista doar un contract de proiectare, beneficiarul a început lucrările pe răspunderea sa, fără sa aştepte predarea proiectului de către proiectantul general BIA BV. Astfel lucrarea nu are proiect si prin urmare nu exista răspunderea proiectantului întrucât acesta nu a înaintat proiectul către beneficiar.

De astfel chiar agentul constatator recunoaşte ca beneficiarul a început lucrările fără sa anunţe la ISC începerea execuţiei lucrărilor, ori proiectul general, care include ca parte integranta proiectul pe structura, alături de alte doua proiecte, pe arhitectura si instalaţii nu era la data aceea finalizat si prin urmare acesta este motivul pentru care beneficiarul nu a înştiinţat ISC. Aşa cum a arătat, beneficiarul a început lucrările fără proiect si prin urmare pe răspunderea sa, răspunderea neputând fi transferata către autorii de proiect, acesta nefiind finalizat.

 Fata de faptul ca proiectul tehnic pentru partea de rezistenta nu era finalizat de II Bădilă Mihai Ioan, acesta nefiind predat către beneficiar BIA BV si prin urmare nu putea avea drept efect asumarea răspunderii autorului acestuia, apare astfel greşita afirmaţia ISC ca ing. MB, nu si-a îndeplinit, la elaborarea proiectului tehnic nr. 1801/2018, următoarele obligaţii ce-l revin potrivit legii 10/1995:

1.Nu a elaborate caietele de sarcini pe specialităţi

2.Nu conţine nici in partea scrisa, si nici in partea desenata, precizări cu privire la poziţionarea cotei +/- 0/00 fata de cotele absolute, situaţie in care nu este explicit precizata cota de fundare la care trebuie sa fie executata săpătura necesara pentru fundarea clădirii

3.Proiectul elaborat este incomplet si nu respecta prevederile impuse prin documentaţia geotehnica elaborate de SC HT in cuprinsul căreia se menţionează ca "...săpăturile se vor face in baza unui proiect tehnic de execuţie/detalii de execuţie "... orice taluz rezultat in săpătura pentru amenajarea terenului in vederea construirii va fi susţinut cu zid de sprijin (provizoriu sau definitive) zid ce va fi dimensionat (daca va fi definitiv) in cadrul proiectului de execuţie"

Aceste acuzaţii total nefondate servesc insa pentru agentul constatator, consecvent in efortul sau de protejare a executantului SC LC, cu ajutorul dlui inspector autorul săpăturii pe terenul de servitute având doar vina ca si-a asumat un proiect incomplet elaborate de alta persoana. Spune dl agent constatator de la ISC: L a efectuat săpături pentru obiectivul de investiţie "Construire locuinţa P", oraş Buşteni, str. ......, din jud. Prahova, in baza unui proiect tehnic incomplet, care nu conţine detalii cu privire la cota absoluta la care se fundează clădirea si fără instrucţiuni tehnice de execuţie a săpăturii, in baza unui proiect tehnic incomplet (art. 25, lit. c si e, din Legea 10). Deci chiar si pentru săpătura pe drumul de servitute vinovat este tot proiectantul, o veritabila tehnica a găsirii unui ţap ispăşitor, conform zicalei populare.

Agentul constatator omite cu buna ştiinţa fapte aflate in legătura directa de cauzalitate cu alunecarea de teren. Cu intenţia de a-l proteja pe executant, este ascuns faptul excavării de la baza zidului de sprijin, excavare cu o adâncime de 4 metri realizata fără autorizaţie pe drumul de servitute.

Acest fapt fusese sesizat de către soţii P, vecini afectaţi de alunecarea de teren iar controlul a omis cu buna ştiinţa cu privire la cele sesizate privind excavarea drumului de servitute. In opinia agentului constatator lucrarea este autorizata iar răspunzător se face proiectantul II BM.

Si investitorii P sunt vinovaţi in opinia dlui N ca nu au acţionat in vederea soluţionării deficientelor proiectului tehnic de execuţie (art. 43 si 22, lit. d si e, din Legea 10, art. 30 din Legea 50/1991). Deci nu exista vina beneficiarului decât pentru ca si-a asumat un proiect tehnic incomplet al altei persoane.

Cu buna ştiinţa se omite excavarea fără autorizaţie si fără proiect de la baza zidului soţilor Popescu, realizata de către dl P si L pe drumul de servitute si care constituia obiectul controlului fiind sesizata oficial de victimele calamităţii. DlP este vinovat doar pentru ca si-a asumat un proiect tehnic de structura elaborat de alta persoana, un mod evident de stabilire a răspunderii in sarcina unei persoane nevinovate.

Nu se spune nimic de faptul ca însăşi lucrarea autorizata pentru locuinţa P nu are proiect tehnic iar aşa zisul proiect tehnic de execuţie realizat de mine nu era o lucrare terminata, nefiind predata către beneficiarul acesteia BIA BV. Nu se spune nimic de faptul ca nefiind predat proiectul tehnic general către beneficiarul P de către BIA BV, proiectantul nu isi asuma răspunderea, lucrările fiind începute de acesta fara proiect si pe răspunderea proprie.

Masuri dispuse de ISC prin PV de control sunt corecte: expertizarea din punct de vedere hidrogeologic a zonei afectate de fenomenul de alunecare, in vederea constatării cauzelor care au generat producerea fenomenului de alunecare; constatările gradului de afectare a terenului in care sunt fundate locuinţa din vecinătatea terenului pe care construieşte investitorul PM.

O astfel de expertiza a cauzelor calamităţii poate conduce insa cu uşurinţa la identificarea adevăraţilor vinovaţi, fapt care ar da peste cap planurile dlui agent constatator.

El insa nu-si poate permite sa aştepte raportul de expertiza si stabileşte, consecvent cu ficţiunea juridica proprie, fără nici un temei in realitate, ca întreaga răspundere cade in sarcina mea, ba si mai mult ca eu trebuie sa plătesc si despăgubiri: orice cheltuieli generate de efectuarea unor lucrări suplimentare, ca urmare a unor erori de proiectare, sa fie suportate de proiectant, la sesizarea justificata a investitorului sau a beneficiarului, in baza unui raport de expertiza tehnica.

Astfel, in baza unor afirmaţii false făcute de agentul constatator, cu ajutorul acestui proces verbal ale căror constatări sunt prezumate a fi temeinice si legale, in baza acestei afirmaţii cu privire la despăgubiri in sarcina petentului,  chiar daca precizează că este nevinovat, sa achite orice daune pentru consecinţele alunecării de teren.

Prin notificările si contestaţia adresate ISC la 10.04.2018, proiectantul a susţinut temeinicia sesizării soţilor Popescu si totodată alterarea grava a realităţii din cuprinsul PV de control realizata de către inspectorul NH.

In contestaţia înregistrata sub nr. 17288 din 10.04.2018 la procesul verbal de control se arata ca inspectorul NH a făcut mai multe omisiuni in PVC întocmit de el. Aceste omisiuni sunt foarte importante si modifica in mod major concluziile procesului verbal. Omisiunile sunt:

1.Excavarea împrejmuirii de teren si zid de sprijin in baza certificatului de urbanism, fără a avea proiect tehnic întocmit si autorizaţie de construcţie.

2.A fost excavata proprietatea cu număr cadastral 531, ce nu se afla in proprietatea beneficiarului.

3.Lucrările de execuţie au fost efectuate fără PV de trasare, locuinţa pare a fi amplasata greşit cu aprox. 0,6m către est.

In acest mod, lucrările de săpătura sunt legate in mod eronat doar de proiectul de rezistenta pentru proiectul construirii de locuinţa parter. Mai mult dl inspector se ante pronunţa si cere ca eventualele cheltuieli generate de efectuarea unor lucrări suplimentare sa fie suportate de către proiectant.

Astfel, in viziunea dl. Inspector, proiectantul de rezistenta pentru proiectul de construire locuinţa parter, prin faptul ca nu are caiet de sarcini si plan de săpătura in cadrul acestui proiect, poate fi găsit vinovat pentru alunecarea terenului cauzata de săpăturile neautorizate ale executantului pana la baza zidului proprietăţii vecine.

Reluând susţinerile din PV de control, la data de 17.04.2018, ISC Prahova a încheiat PV de constatare si sancţionare a contravenţiilor prin care a fost aplicata o amenda de 30.000 lei, conform art. 36, alin. 1, lit. f, din Legea 10/1995, constatându-se in sarcina petentului încălcarea prevederilor art. 23, lit. b si d, din Lege,, după cum urmează:

In calitate de proiectant, specialitatea structura, am elaborat proiectul faza detalii execuţie (DE), status final cu un conţinut incomplet, fără caiete de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, fără sa conţină calculele de dimensionare. Se constata lipsa precizării poziţionării cotei +/- 0,00 fata de cotele absolute din suportul topo al terenului. Aceste constatări sunt atât nelegale cat si netemeinice.

Aşa cum a arătat deja, intre petent si beneficiarul PM nu exista nici un raport juridic proiectantul lucrărilor de construcţie de pe proprietatea acestuia fiind BIA BV care este totodată si autor al documentaţiei anexa la autorizaţia de construire. La rândul sau BIA BV i-a încredinţat prin contract realizarea proiectului in ceea ce priveşte structura de rezistenta.

Menţionează ca beneficiarul PM a început lucrările de construire fără sa aştepte predarea proiectului de către BIA BV, care astfel nu are nici o răspundere nefiind cu nimic vinovat, proiectul la data începerii lucrărilor nefiind definitivat iar acesta nu fusese predat.

De asemenea nici proiectul pentru structura de rezistenta nu era finalizat, încă nu predase proiectul către contractantul BIA BV. Prin urmare lucrarea a fost începută fără proiect.

Inspectorul ISC face afirmaţia ca partea de proiect tehnic de rezistenta este elaborata de II MB, proiect tehnic de execuţie, faza DDE nr. 1801/2018 fără o minima verificare a faptului ca acesta nu fusese predat oficial si ca lucrările fuseseră începute fără proiect. Fiind un proiect nepredat oficial, proiectul meu de structura de detaliu nefiind inserat in cadrul proiectului general realizat de proiectantul BIA BV era astfel strict orientativ - doar in scopul de a certifica pe beneficiar cu privire la listele de materiale ce trebuiesc achiziţionate. Nu constituie proiect, nici general si nici de rezistenta a materialelor, nu poate constitui o baza care sa dea dreptul pentru începerea lucrărilor si cel mai important nu poate constitui temei pentru angajarea răspunderii juridice.

Partea de proiect tehnic de rezistenta angajează răspunderea autorului doar in condiţiile in care acesta capătă caracter oficial prin inserarea ca parte din proiectul general, in cadrul acestuia. Fata de faptul ca proiectul tehnic pentru partea de rezistenta nu fusese finalizat si nici predat către beneficiarul BIA BVsi prin urmare nu putea avea drept efect asumarea răspunderii autorului acestuia, apare astfel greşita afirmaţia ISC ca ing. MB, nu si-a îndeplinit, la elaborarea proiectului tehnic nr. 1801/2018, obligaţiile ce-l revin potrivit legii 10/1995.

Chiar si in situaţia in care prin absurd, proiectul de structura, in stare nefinalizata, ar fi fost predat către BIA BV iar lucrările ar fi început in mod legal, prin predarea proiectului general către ISC si înştiinţarea începerii lucrărilor, vom vedea ca faptele reţinute in sarcina mea nu sunt prevăzute de lege ca si contravenţii ori încadrarea acestora este greşita.

Deşi lucrarea începuse fără proiect, iar aşa zisul proiect de rezistenta era doar o ciorna cu valoare doar in ceea ce priveşte achiziţia de material de construcţii, nefiind predat către BIA BV, In sarcina sa au fost reţinute trei fapte: 1. încălcarea obligaţiei de a emite caiete de sarcini; 2. nu este menţionata cota +/- 0,00 in cota absoluta (fata de nivelul marii)"3. Lipsa calcule de dimensionare.

Cu privire la primul fapt, încălcarea obligaţiei de a emite caiete de sarcini, aceasta obligaţie este menţionata in Legea 10, art. 23 lit. d dar fără ca încălcarea acestei obligaţii sa fie considerate prin lege ca si contravenţie.

Nu a predat PTH pe structura pentru ca acesta conţine si elemente suplimentare - caiete de sarcini, note de calcul - care nu erau făcute, constatarea fiind astfel netemeinica in sensul ca dumnealui îi  sunt reţinute in sarcina lipsuri care in mod legal sunt reţinute doar in cadrul proiectelor pe structura predate către beneficiar si care fac parte din Proiectul tehnic general.

Chiar si in aceste condiţii, lipsa caietelor de sarcini, obligaţie in cadrul proiectelor pe structura potrivit art. 23 lit. d, încălcarea acestei obligaţii nu este stabilita de lege ca si contravenţie.

Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, sancţionarea contravenţională a unei persoane este asimilată unei acuzaţii în materie penală, contravenientul bucurându-se astfel de toate garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie în materie penală.

Tot sub acest aspect, s-a arătat in doctrina si practica judecătoreasca că în raport de dispoziţiile art. 20 din Constituţia României, textul Convenţiei şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern.

În acest context, instanţele au mai subliniat că această calificare dată materiei contravenţionale atrage, în mod firesc, şi aplicarea art. 7 din Convenţie, care impune principiul legalităţii faptei contravenţionale, ceea ce presupune că nu se poate aplica o sancţiune unei persoane decât dacă aceasta este prevăzută de lege.

Cu privire la al doilea fapt, acela ca nu este menţionata cota +/- 0,00 in cota absoluta (fata de nivelul marii) agentul nu retine insa aspectul ca in proiect exista cota +/- 0,00 in toate detaliile de fundaţie.

Întrucât fapta a fost sancţionată potrivit art. 36 lit. f), legea 10/1995 pentru elaborarea de proiecte incomplete, care prezintă soluţii neconforme sau care conţin neconcordanţe între diferitele secţiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile rezulta ca trebuie îndeplinita condiţia prevăzuta de legiuitor ca nemenţionarea cotei absolute in proiect trebuie sa conducă la nerealizarea nivelului de calitate conform cerinţelor fundamentale.

In ce măsura faptul ca in proiect - admiţând prin absurd existenta proiectului, deşi lucrarea nu are proiect - lipsa menţionării cotei 0 la nivel absolut, in condiţiile menţionării cotelor in proiect pentru fundaţie, constituie o încălcare a cerinţelor de calitate fundamentale de natura sa conducă la riscuri in ceea ce priveşte rezistenta si stabilitatea construcţiilor, consideram ca este o problema tehnica la care va fi chemat sa răspundă un expert tehnic in specialitatea structura.

Cu privire la al treilea fapt reţinut de asemenea abuziv in sarcina mea si anume ca in proiect lipsesc calculele de dimensionare doresc sa menţionez ca aceste calcule exista, dar nu este elaborat un document desfăşurător in cadrul proiectului. Aceasta întrucât, aşa cum am afirmat proiectul nu fusese predat către BIA BVsi nu făcea parte din proiectul tehnic, lucrarea fiind începută aşa cum arătat fără proiect.

Conform legii 50/1991, nu exista obligaţia de a întocmi note de calcul, acestea sunt opţionale, prezenta sau absenta lor neavând nici o influenta asupra cerinţelor fundamentale. Mai mult in procedura de control definite pin lege nu se solicita note de calcul.

Prin urmare constatarea lipsei notelor de calcul este încadrata in mod greşit ca si contravenţie iar sintagma proiect incomplet este folosita de agentul NH pentru a servi scopului sau lipsit de obiectivitate, pentru încadrarea faptei conform art. 36 pct.  1 lit. f din lege.

Considera ca in raport cu cele mai sus explicitate, atât procesul verbal de constatare, cat si procesul verbal de control apar cu evidenta ca fiind abuziv întocmite si se abat de la linia de obiectivitate si echidistanta pe care trebuie sa se desfăşoare activitatea de control si sancţionare a unui agent constatator.

In acest caz PV de constatare si PV de control sunt doar instrumente prin care agentul constatator încearcă sa abată atenţia de la fapte grave si adevăraţii vinovaţi in scopul protejării acestora prin stabilirea unei răspunderi fictive in sarcina altei persoane.

În drept, art. 23 lit. b si d si art. 36 pct. 1 lit. f din Legea 10/1995, art. 34 si urm din OG 2/2001 privind sancţionarea contravenţiilor.

Intimata a formulat întâmpinare intitulată note scrise  prin care  a arătat că, în fapt, ca urmare a unei petiţii transmisă spre soluţionare Inspectoratului Judeţean în Construcţii Prahova, înregistrată sub nr. 15502/29.03.2018 , în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, precum şi cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I..S.C, aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările şi completările ulterioare, inspectorul în construcţii a efectuat, în data de 05.04.2018, un control la obiectivul de investiţie aflat în execuţie " Construire locuinţă P", situat în localitatea Buşteni, str. ....., judeţul Prahova.

Controlul s-a materializat prin Procesul verbal de control nr. 17009/05.04.2018, în care s-au consemnat elementele fişei de verificare şi neconformităţile constatate cu ocazia desfăşurării acestuia pe şantierul investiţiei.

Astfel, se menţionează că stadiul fizic al execuţiei lucrărilor, pentru obiectivul mai sus menţionat, la data controlului, este următorul:

- este executată săpătură generală, realizată mecanizat, până la limita cu proprietăţile vecine, limitrofe pe latura de vest a terenului, ce aparţine familiei P

- este executată în totalitate săpătura tranşeei fundaţiei continue şi este turnat betonul din fundaţie»

- sunt în execuţie lucrări de cofrare şi armare a grinzii fundaţiei continue

- diferenţa de nivel, de la săpătura generală executată, este realizată vertical fără taluzuri, fapt ce contravine normativului indicativ NP 120/2014.

Totodată, inspectorul în construcţii, constată că avut loc o alunecare de teren, ce a afectat imobilul fam. P, situat în oraşul Buşteni, str. ...., care se învecinează cu imobilul/teren pe care se executau lucrări de construcţii de către investitorii PM şi PF, situat în oraşul Buşteni, ........ judeţul Prahova. Efectele vizibile ale acestei alunecări de teren fiind menţionate în procesul verbal de control, depus la dosarul cauzei.

Asupra fenomenului, alunecare teren, reprezentantul instituţiei noastre a dispus, efectuarea în regim de urgenţă a următoarelor demersuri :

-contactarea, în regim de urgenţă de urgenţă, unui expert atestat pentru domeniul AF, în vederea dispunerii măsurilor necesare stopării fenomenului de alunecare a masivului de pământ.

-monitorizarea efectelor acestui fenomen asupra construcţiilor aflate în zona de influenţă

- oprirea execuţiei lucrărilor, după execuţia cuzinetului armat al fundaţiei, la construcţia aflată în curs de construire.

Totodată, in conformitate cu prevederile Cap. II, art.15 lit. a) din Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, aprobat prin HGR nr.925/1995, inspectorul în construcţii a dispus: -expertizarea din punct de vedere hidro/geologic, a zonei afectate de fenomenul de alunecare produs, de către un expert tehnic atestat pentru domeniul AF, în vederea constatării cauzelor care au generat fenomenul de alunecare, constatării gradului de afectare a terenului în care sunt fundate locuinţa şi celelalte elemente de construcţii aflate pe terenul ce aparţine fam. P, situat în oraşul Buşteni,....

-expertizarea calităţii lucrărilor, la stadiul fizic al execuţiei constatat şi consemnat în prezentul act de control, executate cu încălcarea prevederilor art.22 lit. d) şi e) din Legea nr.10/1995 privind calitatea lucrărilor de construcţii, de către un expert tehnic atestat pentru domeniul A1, pentru cerinţele rezistenţă mecanică şi stabilitate, respectiv siguranţă şi accesibilitate în exploatare.

Cu ocazia controlului a fost verificat conţinutul cărţii tehnice a construcţiei, aferentă obiectivului supus controlului "Construire locuinţă P", constatându-se următoarele:

-este obţinută autorizaţia de construire nr.21/23.02.2018 eliberată de primăria oraşului Buşteni, în baza documentaţiei tehnice de autorizare, proiect nr.10/10.2017,

-partea de proiect tehnic de rezistenţă este elaborată de LI MB, proiect tehnic de execuţie faza D.D.E. nr. 1801/01.2018,

-există studiu geotehnic F.N./12.2017 elaborat de SC HT

-nu este constituit Cap .B al cărţii tehnice, respectiv nu sunt ataşate, corespunzător stadiului fizic al execuţiei, la data prezentului control, documentele care certifică calitatea lucrărilor efectuate(anunţ începere execuţie lucrări, P.V predare-primi re amplasament, P.V trasare, P.V. de recepţie a cotei şi naturii terenului de fundare, etc.) şi documentele care certifică calitatea materialelor aprovizionate şi introduse în lucrare(betonul proaspăt turnat, oţelul beton fasonat, etc.).

-nu este asigurată de către investitor, pe parcursul execuţiei lucrărilor, verificarea calităţii lucrărilor prin diriginţi de şantier autorizaţi I..S.C. sau operatori economici de consultanţă pentru domeniul construcţiilor.

- executantul SC L nu are sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu cu responsabili tehnici cu execuţia.

în ceea ce priveşte proiectul tehnic nr. 1801/01.2018, partea de rezistenţă, elaborat de petentul din prezenta cauză, se reţine:

- nu a elaborat caietele de sarcini pe specialităţi, inclusiv caietul de sarcini pentru execuţia lucrărilor de săpătură

- nu conţine, nici în partea scrisă nici în cea desenată, precizări cu privire la poziţionarea cotei +/-0,00 faţă de cotele absolute ale suportului topo al terenului, situaţie în care nu este explicit precizată cota de fundare la care trebuie sa fie executata săpătura pentru fundarea clădirii.

- proiectul nu respectă prevederile impuse prin documentaţia geotehnică unde se menţionează că " săpăturile se vor face în baza unui proiect tehnic de execuţie/detalii de execuţie", " orice taluz rezultat în săpătură pentru amenajarea terenului în vederea construirii va fi susţinut cu zid de sprijin (provizoriu sau definitiv), zid care va fi dimensionat(dacă va fi definitiv) în cadrul proiectului de execuţie.

Neconformităţile constate, cu ocazia controlului mai sus menţionat, cu referire aici la proiectul tehnic, specialitatea structură, sunt:

- elaborarea proiectului tehnic nr.1801/01.2018, faza D.D.E. cu conţinut incomplet, respectiv nu sunt elaborate caietele de sarcini pe specialităţi, inclusiv pentru precizarea condiţiilor care trebuie îndeplinite la execuţia lucrărilor de săpătură, ţinând cont de şi de faptul că urmau să fie executate săpături la baza unui versant pe care sunt existente alte imobile,

- nu sunt elaborate instrucţiunile tehnice privind execuţia lucrărilor

încălcând astfel, prevederile art.23 lit. b) şi d) din Legea nr.10/1995, cap. II art.9 şi 11 din Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică aprobat cu H.G.925/1995, pct.2.2 cap.l.5.1 din Normativul privind proiectarea fundaţiilor de suprafaţă, indicativ NP 112-2014.

Fapta descrisă mai sus constituie contravenţie potrivit prevederilor art.36 alin 1 lit.  f) din Legea nr.10/1995, " elaborarea de proiecte incomplete, care prezintă soluţii neconforme sau care conţin neconcordanţe între diferitele secţiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile." pentru care dl BM, în calitatea sa de proiectant specialitatea structură, a fost sancţionat contravenţional conform PVCSC seria C nr. 1006108.

Împotriva PVCSC, dl BM a formulat plângere contravenţională prin care invocă faptul că a fost sancţionat nelegal, întrucât nu poartă răspunderea pentru alunecarea de teren produsă, că s-a stabilit persoana vinovată înainte de aflarea rezultatelor raportului de expertiză, că s-a dispus oprirea execuţiei lucrărilor de pe proprietatea d-lui PM întrucât se excava drumul de servitute, că proiectul tehnic pentru partea de rezistenţă nu era predat către beneficiar.

De la început precizează pârâta că petentul a notificat instituţiei, în data de 17.07.2018, că si-a îndeplinit măsurile dispuse în sarcina sa la pct.6 din PVCSC contestat.

Cu privire la afirmaţia petentului, că a fost sancţionat nelegal, că nu el este răspunzător de alunecarea de teren produsă, arătă că acesta se află in eroare şi solicită respingerea ei.

Astfel, referitor la fenomenul de alunecare teren, aşa cum rezultă şi din procesul verbal de control nr. 17009/05.04.2018 dar şi din PVCSC contestat, reprezentantul instituţiei noastre nu a făcut nici un fel de aprecieri, nu a indicat nici un vinovat, nu a reţinut vreo faptă culpabilă care să fi determinat apariţia fenomenului.

Acesta a recomandat măsuri urgente pentru stoparea fenomenului şi contactarea în acest sens a unui expert atestat, monitorizarea efectelor asupra construcţiilor din zonă şi oprirea lucrărilor aflate în execuţie şi efectuarea unei expertize hidro/geologice în vederea constatării cauzelor care au generat producerea fenomenului.

Având în vedere cele mai sus menţionate solicită respingerea şi afirmaţiei potrivit căreia, inspectorul în construcţii a stabilit persoana vinovată înainte de rezultatele raportului de expertiză.

Arătă, de asemenea, că petentul face afirmaţii netemeinice şi nefondate, când susţine că execuţia lucrărilor a fost oprită întrucât se desfăşura pe drumul de servitute şi solicită a fi respinse.

Astfel, în conformitate cu prevederile art.33 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii " Inspectoratul de Stat în Construcţii – I..S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, constată contravenţiile, aplică sancţiunile şi măsurile prevăzute de lege şi dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător". Prin urmare odată cu constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, inspectorul în construcţii a dispus şi oprirea lucrărilor, întrucât erau realizate necorespunzător, respectiv, aşa cum am arătat mai sus, cărţii tehnice a construcţiei îi lipseşte Cap. B.

Referitor la susţinerea petentului că nu exista proiect tehnic de rezistenţă o apreciază ca fiind nefondată.

Potrivit prevederilor art.82 alin 8 din norme metodologice ale Legii nr.50/1991, aprobate prin Ordinul nr.839/2009 existenţa proiectului tehnic pe şantier este obligatorie " După emiterea autorizaţiei de construire, documentaţia tehnică - D.T. vizată spre neschimbare se dezvoltă prin proiectul tehnic - P. Th. şi constituie parte integrantă a acestuia, respectiv a detaliilor de execuţie - D.E., fiind interzisă modificarea prevederilor acesteia, sub sancţiunea nulităţii autorizaţiei de construire. Investitorul împreună cu executantul au obligaţia de a executa lucrările autorizate numai în baza proiectului tehnic - P. Th., a cărui existenţă pe şantier este obligatorie pe toată durata executării lucrărilor". Că proiectul tehnic se afla pe şantier este confirmat de inspectorul în construcţii, care menţionează în procesului verbal de control nr. 17009/05.04.2018, în partea referitoare la conţinutul cărţii tehnice, că a analizat proiectul tehnic de rezistenţă, faza D.D.E nr.1801/01.2018, că acesta era verificat de verificator tehnic de proiect pentru domeniile A1 şi A2, ing. Popa Oliviu.

Prin urmare nu se poate reţine că nu exista proiect tehnic, că acesta nu a fost predat, atâta timp cât a fost prezentat la controlul desfăşurat în teren.

Faţă de cele de mai sus şi luând în considerare că petentul a recunoscut faptele săvârşite, prin îndeplinirea măsurilor impuse prin PVCSC contestat, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată, cu menţinerea Procesului Verbal de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiilor seria C nr. 1006108/17.04.2018 ca legal şi temeinic.

La termenul de judecată din data de 19 iunie 2019 petentul  BM, a invocat excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construire nr. 21 emisă la data de 23.02.2018 de către Primăria oraşului Buşteni, care este un act administrativ unilateral  individual, excepţie pe care instanţa a unit-o cu fondul cauzei cu respectarea disp. art. 4 alin. 1,2 din Legea nr. 50/1991 modificată , text legal care îi se permite să se pronunţe pe excepţie odată cu fondul cauzei, dacă are legătură cu acesta.

La termenul de judecată din data de 19 iunie 2019 petentul  BM a renunţat la excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construire nr. 21 emisă la data de 23.02.2018 instanţa urmând  a lua act de această manifestare de voinţă conform principiului disponibilităţii părţilor., art.406 Cod pr. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Respectându-se prevederile Ordonanţei nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, precum şi cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I..S.C, aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările şi completările ulterioare, inspectorul în construcţii a efectuat, în data de 05.04.2018, un control la obiectivul de investiţie aflat în execuţie " Construire locuinţă P", situat în localitatea Buşteni, ....., judeţul Prahova.

Controlul s-a materializat prin încheierea  Procesului  verbal de control nr. 17009 la data de 05.04.2018, în care s-au consemnat elementele fişei de verificare şi neconformităţile constatate cu ocazia desfăşurării acestuia pe şantierul investiţiei.

La acel moment agentul constatator a constatat  că avut loc o alunecare de teren, ce a afectat imobilul familiei  P, situat în oraşul Buşteni, ...., care se învecinează cu imobilul/teren pe care se executau lucrări de construcţii de către investitorii PM şi PF, situat în oraşul Buşteni, ....., judeţul Prahova. Efectele vizibile ale acestei alunecări de teren fiind menţionate, de asemenea în procesul verbal de control.

Asupra fenomenului, alunecare teren, reprezentantul intimatei la acel moment a dispus, efectuarea în regim de urgenţă a următoarelor demersuri :- contactarea, în regim de urgenţă de urgenţă, unui expert atestat pentru domeniul AF, în vederea dispunerii măsurilor necesare stopării fenomenului de alunecare a masivului de pământ.:- monitorizarea efectelor acestui fenomen asupra construcţiilor aflate în zona de influenţă;- oprirea execuţiei lucrărilor, după execuţia cuzinetului armat al fundaţiei, la construcţia aflată în curs de construire

In spiritul prevederilor  Cap. II, art.15 tit (a) din Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, aprobat prin HGR nr.925/1995, inspectorul în construcţii a dispus:- expertizarea din punct de vedere hidro/geologic, a zonei afectate de fenomenul de alunecare produs, de către un expert tehnic atestat pentru domeniul AF, în vederea constatării cauzelor care au generat fenomenul de alunecare, constatării gradului de afectare a. terenului în care sunt fundate locuinţa şi celelalte elemente de construcţii aflate pe terenul ce aparţine familiei P, situat în oraşul Buşteni,.....; - expertizarea calităţii lucrărilor, la stadiul fizic al execuţiei constatat şi consemnat în prezentul act de control, executate cu încălcarea prevederilor art.22 Ut (d) şi (e) din Legea nr.10/1991 privind calitatea lucrărilor de construcţii, de către un expert tehnic atestat pentru domeniul A1, pentru cerinţele rezistenţă mecanică şi stabilitate, respectiv siguranţă şi accesibilitate în exploatare.

Cu ocazia controlului a fost verificat conţinutul cărţii tehnice a construcţiei, aferentă obiectivului supus controlului "Construire locuinţa P" , constându-se  următoarele :-este obţinută autorizaţia de construire nr.21/23.02.2018 eliberată de primăria oraşului Buşteni, în baza documentaţiei tehnice de autorizare, proiect nr.10710.2017,-partea de proiect tehnic de rezistenţă este elaborată de II BM, proiect tehnic de execuţie faza D. D. E. nr. 1801 /01.2018,- există studiu geotehnic F.N./12.2017 elaborat de SCHT,- nu este constituit Cap. B al cărţii tehnice, respectiv nu sunt ataşate, corespunzător stadiului fizic al execuţiei, la data prezentului control, documentele care certifică calitatea lucrărilor efectuate(anunţ începere execuţie lucrări, P.V predare-primire amplasament, P.V trasare, P.V. de recepţie a cotei şi naturii terenului de fundare, etc.) şi documentele care certifică calitatea materialelor aprovizionate şi introduse în lucrare(betonul proaspăt turnat, oţelul beton fasonat, etc.).,- nu este asigurată de către investitor, pe parcursul execuţiei lucrărilor, verificarea calităţii lucrărilor prin diriginţi de şantier autorizaţi J.S.C. sau operatori economici de consultanţă pentru domeniul construcţiilor, . - executantul L nu are sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu cu responsabili tehnici cu execuţia..

 Cu privire la proiectul tehnic nr. 1801/01.2018, partea de rezistenţă, elaborat de petentul din prezenta cauză, s-a reţinut că : - nu a elaborat caietele de sarcini pe specialităţi, inclusiv caietul de sarcini pentru execuţia lucrărilor de săpătură;-nu conţine, nici în partea scrisa nici în cea desenată, precizări cu privire la poziţionarea cotei +/-0,00 faţă de cotele absolute ale suportului topo al terenului, situaţie în care nu este explicit precizată cota de fundare la care trebuie sa fie executata săpătura pentru fundarea clădirii.;--proiectul nu respectă prevederile impuse prin documentaţia geotehnică unde se menţionează că " săpăturile se vor face în baza unui proiect tehnic de execuţie/detalii de execuţie", " orice taluz rezultat în săpătură pentru amenajarea terenului în vederea construirii va fi susţinut cu zid de sprijin (provizoriu sau definitiv), zid care va fi dimensionat(dacă va fi definitiv) în cadrul proiectului de execuţie.

Neconformităţile constate, cu ocazia controlului mai sus menţionat, cu referire aici la proiectul tehnic, specialitatea structură, sunt:- elaborarea proiectului tehnic nr.1801/01.2018, faza D.D.E. cu conţinut (incomplet, respectiv nu sunt elaborate caietele de sarcini pe specialităţi, inclusiv pentru precizarea condiţiilor care trebuie îndeplinite la execuţia lucrărilor de săpătură, ţinând cont de şi de faptul că urmau să fie executate săpături la baza unui versant pe care sunt existente alte Imobile, - nu sunt elaborate instrucţiunile tehnice privind execuţia lucrărilor încălcând astfel, prevederile art.23 lit. b şi d din Legea nr., 1071991, cap .II art.9 şi 11 din Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică aprobat cu H.G.925/1995, pct.2.2 cap.l.5.1 din normativul privind proiectarea fundaţiilor de suprafaţă; indicativ NP 112-2014.

Fapta descrisă mai sus constituie contravenţie potrivit prevederilor art.36 alin 1 lit. f) din Legea nr.10/1995, "elaborarea de proiecte incomplete, care prezintă soluţii neconforme sau care conţin neconcordanţe între diferitele secţiuni ale acestora, care conduc la nereatizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile." motiv  pentru care petentul BM, în calitatea sa de proiectant specialitatea structură, a fost sancţionat contravenţional conform procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria C  nr. 10061 din data de 17.04.2018

Petiţionarul BM invoca în plângerea sa  faptul că a fost sancţionat nelegal, întrucât nu poartă răspunderea pentru alunecarea de teren produsă, că s-a stabilit persoana vinovată înainte de aflarea rezultatelor raportului de expertiză, că s-a dispus oprirea execuţiei lucrărilor de pe proprietatea d-lui PM întrucât se excava drumul de servitute, că proiectul tehnic pentru partea de rezistenţă nu era predat către beneficiar.

De la început petentul a BM a notificat instituţiei intimate faptul că în data de 17.07.2018, că si-a îndeplinit măsurile dispuse în sarcina sa la pct.6 din procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria C  nr. 10061 din data de 17.04.2018 contestat.

Astfel, referitor la fenomenul de alunecare teren, aşa cum rezultă şi din procesul verbal de-control nr.,17009/05.04.2018 dar şi din  cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria C  nr. 10061 din data de 17.04.2018 contestat, reprezentantul instituţiei intimate nu a făcut nici un. fel de aprecieri, nu a indicat nici un vinovat, nu a reţinut vreo faptă culpabilă care să fi determinat apariţia fenomenului.

Acesta a recomandat măsuri urgente pentru stoparea fenomenului şi contactarea în acest sens a unui expert atestat, monitorizarea efectelor asupra construcţiilor din zonă şi oprirea lucrărilor aflate în execuţie şi efectuarea unei expertize hidro/geologice în vederea constatării cauzelor care au generat producerea fenomenului.

Având în vedere cele mai sus menţionate, se  respingeţi apărarea subiectivă a petentului potrivit căreia, inspectorul în construcţii a stabilit persoana vinovată înainte de rezultatele raportului de expertiză.

Petentul face afirmaţii netemeinice şi nefondate, când susţine că execuţia lucrărilor a fost oprită întrucât se desfăşura pe drumul de servitute care vor fi respinse ca subiective şi nedovedite.

Astfel, în conformitate cu prevederile art.33 din Legea nr.10/1991 privind calitatea în construcţii " IS exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legate în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, constată contravenţiile, aplică sancţiunile şi măsurile prevăzute de lege şi dispune oprirea lucrărilor realizate necorespumător". Prin urmare, odată cu constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, s-a dispus şi oprirea lucrărilor, întrucât erau realizate necorespunzător, cărţii tehnice a construcţiei îi lipseşte Cap. B şi nu pentru că lucrările se aflau pe drumul de servitute

Referitor la susţinerea petentului că nu exista proiect tehnic de rezistenţă se apreciază ca fiind nefondată.

Potrivit prevederilor art..82 alin 8 din norme metodologice ale Legii nr.50/1991, aprobate prin Ordinul nr. 839/2009 existenţa proiectului tehnic pe şantier este obligatorie " După emiterea autorizaţiei de construire, documentaţia tehnică - D.T. vizată spre neschimbare se dezvoltă prin proiectul tehnic P.Jh. şi constituie parte integrantă a acestuia, respectiv a detaliilor de execuţie - DX, fiind interzisă modificarea prevederilor acesteia, sub sancţiunea nulităţii autorizaţiei de construire, investitorul împreuna cu executantul au obligaţia  de a executa lucrările autorizate numai în baza proiectului tehnic - P.Th., a cărui existenţa pe şantier este obligatorie pe toată durata executării lucrărilor". Că proiectul tehnic se afla pe şantier este confirmat de inspectorul în construcţii, care menţionează în procesului verbal de control nr. 17009/05.04.2018, în partea referitoare la conţinutul cărţii tehnice, că a analizat proiectul tehnic de rezistenţă, faza D.D.E nr.1801/01.2018, că acesta era verificat de verificator tehnic de proiect pentru domeniile A1 şi A2, ing. PO.

Prin urmare nu se poate reţine că nu exista proiect tehnic, că acesta nu a fost predat, atâta timp cât a fost prezentat la controlul desfăşurat în teren.

Referitor la expertiza efectuată în cauză, aşa cum rezultă şi din obiecţiunile formulate de intimată , concluziile expertului de la pct.3 cap 5.1.2 exced obiectivelor stabilite de instanţă, întrucât concluziile vin în contradicţie cu conţinutul raportului de expertiza şi cu definiţia legiuitorului prezentată chiar de expert, care spune că detaliile de execuţie sunt documentaţii tehnice care cuprind " reprezentări grafice(„.) elaborate în baza proiectului tehnic şi cu respectarea strictă a prevederilor acestuia"

Rezultă, astfel, că documentaţia de execuţie reprezintă o etapă superioară, ulterioară a Proiectului tehnic, cu respectarea stricta a prevederilor acestuia, prin care se detaliază soluţiile tehnice prevăzute în proiect, reprezentând o extensie care nu poate exista independent de Proiectul tehnic..

Faţă de cele de mai sus rezultă că este nefondată apărarea petentului potrivit căreia nu ar fi predat proiectul tehnic, deoarece detaliile de execuţie tocmai proiectul tehnic îl detaliază.

Totodată, în răspunsul la obiecţiunile formulate de petent, expertul concluzionează, caietele de sarcini sunt părţi integrante ale proiectului tehnic de execuţie, ca atare, concluziile acestuia sunt în concordanţă motivele pentru care a fost aplicată sancţiunea contravenţională.

Faţă de cele de mai sus şi luând în considerare inclusiv faptul că petentul a recunoscut faptele săvârşite, prin îndeplinirea măsurilor impuse prin cuprinsul  procesului-verbal de constatare a contravenţiei urmează a se respinge  prezenta plângere contravenţională  ca neîntemeiată, cu consecinţa menţinerii Procesului Verbal de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiilor seria C nr. 1006108/17.04.2018 ca legal şi temeinic.

Domenii speta

Spete similare