Pretentii

Sentinţă civilă 2251/2018 din 27.03.2018


SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr...../211/2017

SENTINŢA  CIVILĂ  Nr.2251/2018

Şedinţa publică din .....

Instanţa constituită din:

JUDECĂTOR: .....

GREFIER: ....

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii civile formulate de reclamantul CSA... in contradictoriu cu pârâţii MP Parchetul ...... , SR  prin MFP..., MPP ICCJ..., MPP CAC..., având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în cauză  se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă  după care, se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 13.03.2018, când părţile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de şedinţă de la acea dată şi când din lipsă de timp pentru deliberare, dar şi pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise, Instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 20.03.2018, respectiv 27.03.2018, încheierea de amânare a pronunţării făcând parte integrantă din prezenta sentinţă civilă.

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10.03.2017 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub dosar nr. ..../211/2017 și ulterior extinsă, reclamantul CSA...  în contradictoriu cu pârâţii MP Parchetul ...... , SR  prin MFP..., MPP ICCJ..., MPP CAC... a solicitat obligarea pârâţilor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată avansate în dosarul penal nr..../211/2016 în cuantum de 1450 lei, conform facturii seria .... nr..... și a chitanței de plată seria .... nr....., în temeiul art.543 C.pr.civilă, plata dobânzilor legale aferente sumei solicitate, începând cu data pronunțării hotărârii și până la data plății efective de către pârât.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în data de 25.08.2014 a formulat plângere penală sub aspectul comiterii infracțiunii de amenințare de către numiții PI.... și BD...., în calitate de instigatori. Urmărirea penală a început imediat după formularea plângerii, în luna septembrie 2014. Plângerea a fost soluționată prin Ordonanța de clasare nr.8434/P.2014, împotriva căreia reclamantul a formulat plângere care a fost admisă prin Ordonanța nr.105/II-2/2015 din 03.03.2015. În data de 11.03.2015a fost reluată urmărirea penală în dosarul penal nr...../P/2014, prin Încheierea penală nr.337/2015.După reluarea urmăririi penale au fost reaudiați, în calitate de martori, PI...., BD.... și BA.... După efectuarea acestor audieri, organele de cercetare penale nu au mai efectuat niciun act de umărire penală timp de 1 an și 5 luni. Împotriva modului de desfășurare a urmăririi penale, respectiv a duratei nerezonabile a urmăririi penale, reclamantul a formulat contestație privind durata procesului care a fost admisă prin Încheierea penală nr.91/16.09.2016 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în doar nr..../211/2016. Prin hotărârea respectivă au fost obligate organele de urmărire penală să finalizeze urmărirea penală până la data de 01.02.2017. De asemenea, s-a reținut că organele de urmărire penală sunt în culpă pentru durata îndelungată a procesului penal. În acel proces, reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată iar în considerentele și dispozitivul soluției enunțate nu se regăsesc concluzii referitoare la cheltuielile de judecată, astfel că a decis să se adreseze instanței competente cu o acțiune în pretenții care decurge din solicitările de natură civilă care decurg din cauza penală antemenționată.

În continuare, reclamantul a menționat că în ceea ce privește cheltuielile de judecată efectuate în cadrul litigiului penal, sunt aplicabile dispozițiile art.276 alin.6 C.pr.penală, care fac trimitere la disp art.453 alin.1 C.pr.civilă. Totodată, reclamantul a arătat că este îndreptățit la restituirea sumelor achitate cu titlu de cheltuieli de judecată, în dosarul penal nr..../211/2016 a Judecătoriei Cluj-Napoca, dat fiind că organele de urmărire penală au fost în culpă pentru modul de desfășurare a procesului penal, respectiv pentru admiterea contestației formulate. Temeiul dreptului de creanță în planul dreptului material este reprezentat de art.1349 și urm.Cod civil, privind răspunderea delictuală pentru fapta proprie, fiind îndeplinite toate condițiile: fapta ilicită, vinovăția organelor de urmărire penală, prejudiciul. Fapta ilicită este reprezentată de întârzierea soluționării procesului penal prin lăsarea în nelucrare a cauzei  pe perioade de timp nerezonabile. Vinovăția organelor de urmărire penală este conturată de culpa procesuală care a fundamentat admiterea contestației privind durata procesului penal. Lăsarea în nelucrare și lipsa efectuării oricărui act de urmărire penală pe o perioadă de 1 an și 4 luni atestă neglijența și dezinteresul organelor de urmărire penală pentru soluționarea cauzei. Prejudiciul pecuniar suferit de reclamant este în valoare de 1450 lei și este reprezentat de cheltuielile avansate pentru soluționarea cauzei în termen rezonabil, prin formularea contestației.

În drept: art.276 alin.6 C.pr.pen, art.453 C.pr.civ, art.1349 și urm., art.1357 și urm.Cod civil.

Cerere a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 106,5 lei (f.19)

La data de 24.04.2017 la dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare de către P CAC... în numele și pentru interesele Parchetul ......  (f.30-35) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Parchetul ...... , inadmisibilitatea acțiunii, iar pe fond respingerea acțiunii. În motivarea excepției lispei calității procesuale pasive a arătat că, Parchetul ......  este unitate fără personalitate juridică, potrivit art.89 alin.3 din Legea nr.304/2004 iar între unitățile de parchet și procurori nu există un raport de prepușenie. În susținerea excepției inadmisibilității, a susținut faptul că, cheltuielile de judecată ocazionate într-un dosar penal nu pot fi solicitate separat pe calea unei acțiuni civile în baza art.453 C.pr.civ.Capitolul intitulat „Contestația privind durata procesului penal” nu conține reglementări specifice în ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată, astfel că sunt aplicabile dispozițiile generale în materie, art.398 coroborat cu art.272-276 C.pr.pen. Potrivit art.276 alin.6 C.pr.pen, „în celelalte cazuri instanța stabilește obligația de restituire potrivit legii civile”, cu alte cuvinte instanța penală este ținută să sepronunțe asupra cheltuielilor de judecată. Prin exprimarea „stabilește obligația de restituire a cheltuielilor de judecată”, legiuitorul nu a înțeles să lase posibilitatea formulării unei acțiuni în răspundere civilă delictuală în baza disp. art.453 C.pr.civ, astfel că un melanj între normele procesual penale și cele procesual civile nu este posibil. Pe de altă parte, la baza obligației de restituire a cheltuielilor de judecată se află culpa procesuală dedusă din expresia „partea care cade în pretenții”, or Parchetul ......  nu are calitate procesuală pasivă. Un alt motiv de inadmisibilitate îl reprezintă în opinia pârâtei, inexistența unui raport de prepușenie între unitatea de parchet și procurorul care a instrumentat dosarul nr...../P/2014 al Parchetul ...... . S-a mai menționat că, răspunderea civilă a procurorilor operează numai în raport cu statul, care are ulterior posibilitatea să formuleze acțiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului care a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență. Statul nu are obligația să formuleze acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului, fiind la latitudinea MFP... să aprecieze asupra oportunității formulării acțiunii. Prin urmare, potrivit art.96 alin.6 din Legea nr.303/2004, răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului este subsidiară și indirectă, iar justițiabilii nu pot formula acțiune civilă în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului. Pe fond, pârâtul a arătat că nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale insistând în ideea că procurorul nu răspunde în fața unității de parchet iar unitatea de parchet nu răspunde pentru activitatea desfășurată de procuror. Procurorul poate avea calitatea de prepus al unității de parchet doar în acele situații în care este pusă în discuție îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu de natură administrativă.

La data de 27.04.2017, pârâtul SR  prin MFP... a formulat întâmpinare (f.36-37) prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al MFP... pentru SR... și excepția lipsei calității procesuale pasive a SR... pentru MFP..., excepția inadmisibilității iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru atragerea răspunderii civile delictuale.

La data de 5.10.2017 pârâtul P CAC... a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Parchetul ...... , P CAC... și a MPP ICCJ..., excepția inadmisibilității acțiunii iar pe fondul cauzei respingerea cererii, motivele fiind expuse pe larg la filele 106-111.

La data de 05.10.2017, pârâtul MP ICCJ... a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității procesuale a pârâtului Parchetul ...... , excepția lipsei calității procesuale pasive a MPP ICCJ... și a P CAC.... Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată ca despăgubire materială este neîntemeiată. A arătat că nu se poate susține existența unui raport de tip comitent-prepus între MP ..., pe de o parte și procurori, pe de altă parte, întrucât în situația dată este incidentă disocierea raportului de prepușenie care decurge din natura specifică a exercitării unei profesii și din modalitățile specifice de exercitare a acesteia. MPP ICCJ... nu poate fi ținut, să răspundă pentru faptele procurorilor în instrumentarea cauzelor penale, întrucât acești magistrați compun autoritatea judecătorească ce reprezintă interesele generale ale societății și apără ordine de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Reclamantul a formulat deopotrivă răspuns la întâmpinare și concluzii scrise (f.129-131) prin care a arătat, în esență, că nu a invocat răspunderea pentru existența unei erori judiciare și nu a invocat nici răspunderea procurorului din cadrul Parchetul ......  iar răspunderea unităților de parchet pentru cheltuielile avansate de acesta este consacrată de art.276 C.pr.pen. Răspunderea delictuală civilă exclusivă a statului pentru avansarea cheltuielilor judiciare suplimentare avansate datorită perioadei lungi de inactivitate este recunoscută inclusiv în literatura de specialitate, unde se arată că „în funcție de soluția pronunțată asupra laturii penale sau asupra laturii civile, cheltuielile făcute de către persoana vătămată sau partea civilă vor fi suportate după cum urmează:d) de către stat, atunci când instanța identifică o culpă procesuală în sarcina acestuia, conform dispozițiilor generale prevăzute de legea civilă în materia cheltuielilor de judecată conform art.451-455 C.pr.civ (spre exemplu, din cauza unor lungi perioade de inactivitate în desfășurarea procesului penal, imputabile organelor judiciare, intervine prescripția răspunderii penale”.

Instanţa a administrat în soluţionarea cererii proba cu înscrisuri.

Prin Încheierea de şedinţă din data de 07.12.2017 (f.133-134), instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Parchetul ...... , a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii de reprezentant a MFPC..., a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a MFP..., a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a P CAC..., a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a P ICCJ ....

Analizând actele şi materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Prin Încheierea penală nr.91/2016 pronunțată în dosar penal nr..../211/2016, a fost admisă contestația privind durata procesului formulată de contestatorul-persoana vătămată CSA... în dosarul nr. ..../P/2014 al Parchetul ......  și s-a stabilit termen pentru finalizarea urmăririi penale data de 01.02.2017.

În faţa instanţei, reclamantul a fost reprezentată de d-na av. CAM ..., în temeiul contractului de asistenţă juridică seria ....nr..... din 19.08.2016, în care s-a prevăzut onorariul pentru reprezentarea, asistarea, redatarea, formularea contestației privind durata procesului în materie penală, în fața Judecătoriei Cluj Napoca, în sumă de 1450 lei (f.8).Potrivit Statutului profesiei de avocat (art. 132-135), pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său. Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului, precum şi în conformitate cu criteriile enumerate la art. 132 alin. 3 din Statut. Onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia, înainte de începerea asistenţei şi/sau reprezentării clientului.

Plata onorariului s-a făcut la data de 02.09.2016 cu chitanţa nr.008 (f.6).

Reclamantul a precizat că răspunderea unităților de parchet pentru cheltuielile avansate de acesta este consacrată de art.276 C.pr.pen. Prin urmare, statului i se poate reține o culpă procesuală conform prevederilor art.451 și urm.C.pr.civ iar obligația de plată de către partea în culpă își are sorgintea în răspunderea civilă delictuală reglementată de art.1349 Cod civil. Totodată, a menționat că nu a invocat răspunderea procurorului din cadrul Parchetul ......  precum și că nu a invocat răspunderea pentru existența unei erori judiciare.

Potrivit art. 453 alin. 1 Cod proc. civ., aplicabil la data promovării litigiului în dosar nr..../211/2016, partea care cade in pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Fundamentul acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa (vinovăţia) procesuală. Prin urmare partea care a pierdut procesul suportă atât cheltuielile făcute de ea, cât şi cheltuielile făcute de partea care a câştigat irevocabil procesul, deoarece este în culpă procesuală, determinând prin atitudinea sa în proces aceste cheltuieli.Potrivit art. 1357 alin.1 și 2 Cod civil „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, iar autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”.Raportat la părțile împrocesuate de către reclamant și la textele legale pe care reclamantul și-a întemeiat acțiunea, și anume art.453 C.pr.civ și art.1357 Cod civil, instanța va respinge cererea de chemare în judecată, ca nefondată, nefiind incidentă în esență răspunderea delictuală a persoanei juridice pentru fapta proprie, în speță a Parchetul ...... .

Astfel, elementele particulare care vizează exclusiv răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie a persoanelor juridice sunt cuprinse în dispozițiile art.219 Cod civil care prevede "faptele licite sau ilicite săvârșite de organele persoanei juridice obligă însăși persoana juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atribuțiile sau scopul funcțiilor încredințate". În ceea ce privește elementele de specificitate ale persoanelor juridice de drept public, art.221 C.civ prevede că "dacă prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organelor lor, în aceleași condiții ca persoanele juridic de drept privat".

Din dispozițiile legale enunțare rezultă concluzia potrivit căreia pentru a se putea angaja răspunderea unei persoane juridice pentru fapta proprie, este necesar ca fapta ilicită cauzatoare de prejudicii să fi fost săvârșită de organele de conducere ale acesteia, cu prilejul exercitării funcției ce le revine.

Prin urmare, pentru a se putea angaja răspunderea persoanei juridice pentru fapta proprie una dintre condiții ce trebuie a fi îndeplinită este aceea ca fapta să fie săvârșită de către organele persoanei juridice, și nu de un reprezentant al acesteia. Această primă condiție nu este îndeplinită în cauză, în condițiile în care din art.64 alin.2 din Legea nr.304/2004 rezultă că " În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege."

Parchetul ...... .... ... este o structură organizatorică în cadrul căreia procurorul își desfășoară activitatea, fără ca între procuror și unitatea de parchet să se aplice regulile mandatului, corespunzătoare raporturilor dintre persoana juridică și cei care alcătuiesc organele sale.

Dispozițiile art.62 alin.2 din Legea nr.304.2002 sunt în sensul că "2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii." Iar la art.63 din aceeași lege se arară că "MP ... exercită, prin procurori, atribuţiile prevăzute la a)-k).

Prin urmare, nu este îndeplinită condiția ca procurorii să poată fi consideraţi ca fiind organe de conducere ale unităților de parchet, necesară pentru angajarea răspunderii unității de parchet pentru fapta proprie. De asemenea, nu este îndeplinită nici condiția ca fapta ilicită să fi fost săvârșită de organele persoanei juridice cu prilejul exercitării funcției lor. 

Așa cum deja s-a arătat, procurorul care a instrumentat cauza penală nu este organ al persoanei juridice, pe de o parte, iar pe de altă parte, activitatea de urmărire penală desfășurată de acesta nu constituie o însărcinare primită din partea Parchetul ...... , ci este o atribuție ce-i revine în temeiul legii.

Intrucat nu sunt întrunite condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale în persoana pârâtului Parchetul ...... , instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul CSA..., domiciliat în ..... în contradictoriu cu pârâtul Parchetul ...... ,  ca nefondată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Apelul şi motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-Napoca.

Pusă la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi data de 27.03.2018.