Divorţ, stabilire locuinţă minor, exercitarea autorităţii părinteşti, pensie de întreţinere

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDETUL ARAD OPERATOR 2826

DOSAR NR.

 SENTINŢA CIVILĂ NR. 646/2018

Şedinţa publică din 26 noiembrie 2018

Instanţa constituită din:

Preşedinte :

Grefier:

S-a luat în pronunţare, cauza civilă formulată de reclamanta C.A. în contradictoriu cu pârâtul C.C., pentru divorţ, stabilire locuinţă minor, exercitarea autorităţii părinteşti, pensie de întreţinere.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de ..., acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, a amânat pronunţarea pentru data de 26.11.2018, având nevoie de timp pentru a delibera.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă, înregistrată pe rolul instanţei la data de ..., privind cererea formulată de reclamanta C.A., CNP: ..., cu domiciliul în ..., jud.Arad prin avocat M.M., care a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C.C., CNP:..., cu domiciliul în ..., jud. Arad, ca prin hotărârea  ce se va pronunţa să se dispună desfacerea căsătoriei încheiate între părţi conform Actului de căsătorie înregistrat sub nr. … din data de … la Serviciul de Stare civilă al primăriei ..., jud. Arad, urmând a pronunța divorțul din culpa exclusivă a pârâtului; să se dispună ca reclamanta să-şi reia numele avut anterior căsătoriei acela de „S.”; să se dispună stabilirea locuinței minorilor C.C.A., născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ..., la mama reclamantă; să se dispună ca autoritatea părintească privind pe minorii C.C.A., născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ..., să fie exercitată în comun de ambii părinţi; să fie obligat pârâtul  la plata pensiei de întreținere  pe seama minorilor, în cotă procentuală, în cuantumul prevăzut de dispozițiile art. 529 cod civil, respectiv în cotă de 1/3 din venitul lunar realizat, iar pentru perioada în care nu realizează venituri raportat la venitul minim pe economia națională, începând cu data introducerii acțiuni şi până la majoratul minorilor sau noi dispoziții ale instanței de tutelă.

A solicitat cheltuieli de judecată.

În fapt, a arătat că părţile s-au căsătorit la data de ..., stabilindu-și domiciliul comun în localitatea ..., iar din relaţie din care s-au născut minorii C.C.A., născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ....

Neînțelegerile dintre părţi au apărut în urma cu aproximativ un an, fiind generate de comportamentul pârâtului care, din cauza consumului de  băuturi alcoolice şi a relațiilor extraconjugale, a faptului că avea un comportament agresiv fizic şi verbal faţă de reclamantă, chiar în prezenţa minorilor, situaţie care a dus la despărțirea în fapt a părţilor.

Reclamanta arată că în prezent minorii se află în grija sa, ea este cea care se ocupă de creşterea şi educarea minorilor, la locuinţa acesteia având condiţii bune de creştere şi educare şi este în interesul superior al minorilor ca aceştia să locuiască în mod statornic la mama reclamantă.

Având în vedere că relaţiile de căsătorie sunt grav şi iremediabil vătămate, încât continuarea căsătoriei a devenit imposibilă, reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei şi pronunțarea divorțului din culpa exclusivă a pârâtului şi admiterea cererilor accesorii divorţului.

În drept a invocat dispoziţiile art. 915 şi urm., art.934 şi urm., c. pr. Civ., art. 373 lit.b, art. 379, art. 383, art. 397, art. 400, art. 401, art. 529 cod civil, şi încuviinţarea probei cu martorii  V.G. şi L.M.C..

Pentru soluţionarea cererii, reclamanta a depus în probaţiune următoarele înscrisuri: dovada plăţii taxei judiciare de timbru(f.4), împuternicire avocaţială  pentru reprezentare (f.5), carte identitate reclamantă (f.6), copii acte de stare civilă (f.7-9), adresa nr. ... eliberată de Postul de Poliţie ..., adeverinţa de venit pe anul 2018 (f.11).

Cererea este legal timbrată cu 100 lei conform art. 15 it. B din OUG nr,80/2013, prin chitanţa seria ... nr. ... (f.4).

La solicitarea instanţei s-a depus ancheta socială nr. ..., întocmită la domiciliul reclamantei de către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei ... (f.29-30).

Pârâtul C.C., la data de ... a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu desfacerea căsătoriei, ca reclamanta să-şi reia numele avut anterior căsătoriei acela de „S.”; cu stabilirea locuinţei minorilor C.C.A., născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ..., la mama reclamantă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamanta C.A. şi pârâtul C.C. s-au căsătorit la data de ..., astfel cum rezultă din certificatul de căsătorie nr. .../... emis de Primăria ... (fila 7), act de căsătorie nr. .../ .... Reclamanta a purtat anterior căsătoriei numele „S.”, iar prin căsătorie a dobândit numele soţului, „C.”.

Conform certificatelor de naştere nr.... şi nr.... (filele 8-9) din relaţia părţilor au rezultat minorii C.C.A. născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ....

Astfel cum rezultă din referatul de anchetă socială nr.... efecuat de Primăria ... (fila 30), minorii locuiesc cu mama lor, având condiţii bune pentru creşterea şi îngrijirea minorilor.

În declaraţiile prezentate martorii V.G. şi L.M.C. propuşi de reclamantă, au arătat că părţile s-au despărţit în fapt în urmă cu aproximativ un an, întrucât pârâtul a început o relaţie cu o altă femeie. Minorii locuiesc împreună cu reclamanta, fiind bine crescuţi şi îngrijiţi.

Aşadar, susţinerile reclamantei cu privire la faptul că relaţiile dintre părţi s-au deteriorat, în aşa măsură încât a devenit imposibilă continuarea căsătoriei lor, sunt confirmate în declaraţiile martorilor.

În drept, conform art. 373 lit. b Cod civ., desfacerea căsătoriei, prin divorţ, se poate dispune atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. Totodată, potrivit art. 933 alin.1 Cod proc.civ. instanţa va pronunţa divorţul din culpa soţului pârât atunci când, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, iar în temeiul art.933 alin.2 Cod proc.civ. instanţa poate pronunţa divorţul din culpa ambilor soţi, chiar atunci când numai unul dintre ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovaţi de destrămarea căsătoriei, aceste dispoziţii regăsindu-se şi în art. 379 alin.1 Cod civ.

În consecinţă, întrucât din materialul probator administrat, rezultă, că părţile s-au despărţit în fapt, întrucât pârâtul a început o altă relaţie, instanţa reţine că  raporturile dintre părţi sunt grav vătămate, acestea nemaiavând nimic în comun cu înţelegerea, încrederea, comunicarea, sprijinul reciproc şi afecţiunea reciprocă dintre soţi care trebuie să stea la baza unei căsătorii, şi nici cu convieţuirea soţilor, care este de natura unei căsnicii, iar vinovat de deteriorarea relaţiilor matrimoniale este pârâtul.

 Pentru aceste considerente, întrucât sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.373 lit.b Cod civ., instanţa constată că este întemeiată cererea de divorţ formulată de reclamantă şi, în consecinţă, în temeiul art.933 alin.2 Cod proc.civ., o va admite şi va desface căsătoria părţilor încheiată în data de ... în localitatea ..., act de căsătorie nr.11/... înregistrat la Primăria ..., din culpa exclusivă a pârâtului.

În temeiul art.383 alin 3 Cod civ., ca efect al desfacerii căsătoriei părţilor, instanţa va dispune ca după divorţ, reclamanta să reia numele purtat anterior căsătoriei, acela de „S.”.

Potrivit art. 396 C.civ., coroborat cu art. 264 C.civ., instanţa de tutelă hotărăşte  odată cu pronunţarea divorţului asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copii lor minori ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă. Conform art. 397 C.civ., după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel, iar potrivit art. 398 C.civ., instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, doar atunci când există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului.  Aşadar, regula este că exercitarea autorităţii părinteşti revine, după divorţ, în comun ambelor părţi, exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte reprezentând o situaţie de excepţie, ce poate fi dispusă numai atunci când exercitarea în comun a autorităţii părinteşti ar fi contrară interesului superior al copilului.

Autoritatea părintească nu este doar un drept al părintelui ci şi un drept al copilului, având ca obligaţii corelative îndatoririle părinteşti, astfel încât instanţa constată că în prezenta cauză, este în interesul superior al minorilor să fie exercitată autoritatea părintească în comun de către cei doi părinţi, pentru a nu fi lipsiţi minorii de ocrotirea părintească a unui părinte, fără a exista motive temeinice.

În consecinţă, având în vedere aspectele arătate şi concluziile raportului de anchetă socială, în baza art. 396 Cod civ., art. 397 Cod civ., art. 918 al.1 lit. a Cod proc.civ., va dispune ca autoritatea părintească cu privire la minorii C.C.A. născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ..., să fie exercitată de către ambii părinţi.

În temeiul art. 400 al. 1 C.civ., cu ocazia divorţului, părţile se pot înţelege cu privire la locuinţa viitoare a copilului lor minor, înţelegere pe care instanţa o poate încuviinţa numai dacă aceasta se circumscrie interesului superior al copilului, iar în lipsa unei înţelegeri, instanţa de tutelă va stabili locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic, totodată, în situaţia în care, până la divorţ, copilul a locuit cu ambii părinţi, art. 400 al.2 C.civ., prevede că instanţa va stabili locuinţa la unul dintre ei, ţinând seama de interesul superior al copilului, iar potrivit art. 400 al.3 C.civ., numai în mod excepţional, şi numai dacă interesul minorului o cere, instanţa poate stabili locuinţa copilului la o terţă persoană.

Întrucât, de la despărţirea în fapt a părinţilor minorii au locuit în mod statornic cu mama lor, luând în considerare reţinerile din ancheta socială, instanţa constată că interesul minorilor este mai bine protejat prin stabilirea locuinţei lor la reclamantă, astfel încât, în temeiul art. 396 Cod civ., art. 400 Cod civ., art. 918 al.1 lit. a Cod proc.civ., va stabili locuinţa minorilor C.C.A. născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ..., la reclamantă.

 Potrivit cu art. 402 Cod civ., cu ocazia soluţionării cererii de divorţ, instanţa este obligată să se pronunţe asupra contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, dispoziţiile Titlului V din Codul civil, cu privire la obligaţia de întreţinere aplicându-se în mod corespunzător. Art. 516 Cod civ. prevede că obligaţia de întreţinere există între rudele în linie dreaptă, pentru ca art. 406 Cod civ. să prevadă că rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană, şi că părinţii şi copiii sunt rude de gradul întâi.

În conformitate cu art. 525 alin. 1 Cod civ., părinţii datorează întreţinere minorului care se află în nevoie, dacă acesta nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri, iar conform art. 529 alin. 1 Cod civ., întreţinerea se datorează potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, art. 529 al.2 Cod civ. prevăzând că, atunci când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o treime din venitul său net lunar pentru doi copii, în timp ce conform art. 530 alin.3 C.civ. pensia de întreţinere, ca modalitate de executare a obligaţiei de întreţinere (art. 530 alin.2 Cod civ.), se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere, ea urmând să fie plătită, în lipsa acordului părţilor, la termenele stabilite prin hotărâre judecătorească, aşa cum prevede art. 533 alin. 1 Cod civ.

Potrivit art. 527 Cod civ., poate fi obligat la întreţinere numai acela care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinerea trebuind a se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora, urmând a fi avute în vedere şi celelalte obligaţii ale sale.

În cauză, nu s-a dovedit că pârâtul nu este apt de muncă, motiv pentru care instanţa prezumă că pârâtul ar putea realiza un venit net lunar cel puţin egal cu salariul minim net pe ţară în România pentru perioada în care nu ar realiza venituri dintr-un contract de muncă sau alte surse.

Pentru aceste considerente, ţinând seama şi de faptul că nu s-a dovedit că pârâtul ar avea şi alte obligaţii în afara celei de întreţinere faţă de minori, instanţa va obliga pârâtul să plătească, lunar, reclamantei, pentru minorii C.C.A. născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ..., o cotă de 1/3 din salariul minim net pe ţară, cu titlu de pensie de întreţinere, începând de la data introducerii acţiunii, ..., până la majoratul minorilor sau până la schimbarea împrejurărilor de fapt avute în vedere la pronunţarea prezentei sentinţe, plata pensiei urmând a se face în data de 10 a fiecărei luni, pentru luna în curs, în baza art.533 alin. 1 Cod civ., în lipsa unei învoieli a părţilor, reclamanta urmând să îşi execute, în continuare, obligaţia de întreţinere, faţă de minori, în natură, conform art. 530 alin.1 Cod civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta C.A., CNP ..., cu domiciliul în ..., jud.Arad,  în contradictoriu cu pârâtul C.C., CNP ..., cu domiciliul în ..., jud. Arad.

Desface căsătoria părţilor încheiată în data de ... în localitatea ..., act de căsătorie nr. /... înregistrat la Primăria ..., din culpa exclusivă a pârâtului.

Dispune ca după divorţ reclamanta să reia numele purtat anterior căsătoriei, acela de „S.”.

Dispune ca autoritatea părintească cu privire la minorii C.C.A. născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ..., să fie exercitată de către ambii părinţi.

Stabileşte locuinţa minorilor C.C.A. născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ..., la reclamantă.

Obligă pârâtul să plătească, lunar, reclamantei, pentru minorii C.C.A. născut la data de ... şi C.B.F. născut la data de ..., o cotă de 1/3 din salariul minim net pe ţară, cu titlu de pensie de întreţinere, începând de la data introducerii acţiunii, ..., până la majoratul minorilor sau până la schimbarea împrejurărilor de fapt avute în vedere la pronunţarea prezentei sentinţe, plata pensiei urmând a se face în data de 10 a fiecărei luni, pentru luna în curs.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

În caz de exercitare a căii de atac cererea se depune la Judecătoria Ineu.

Pronunţată în şedinţa publică din 26.11.2018.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare