Prejudicii

Sentinţă civilă 1407 din 01.10.2019


Prin cererea înregistrată la data de 02.11.2011 pe rolul Judecătoriei M.sub nr. de dosar …, reclamanta D. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta BCR SA ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 3900 USD, a dobânzii aferente fiecărui tip de depozit şi a cheltuielilor de judecată.

A arătat reclamanta că a deschis la sucursala M. a pârâtei mai multe conturi de depozit la date diferite, iar pârâta s-a angajat să plătească o anumită dobândă.

A deschis următoarele conturi:

- un cont de depozit la termen de 1 an nr. … în sumă de 1900 USD, cont golit prin eliberare de numerar la data de 07.09.2002;

- un cont de depozit cu termen la un an nr. … în sumă de 2000 USD, cont golit la data de 23.08.2005 prin retragere de numerar, după ce în prealabil a fost transferat în contul curent nr. ….

Aceste conturi se prelungeau automat la scadenţă, astfel că nu trebuia să se prezinte la bancă pentru a prelungi ori încheia un alt contract de depozit.

Nu s-a prezentat la bancă pentru a desfiinţa conturile şi nici nu a ridicat vreo sumă de bani din acestea.

Astfel, a depus la bancă suma de 3900 USD, iar când a verificat situaţia conturilor a observat că nu mai are nici o sumă de bani în conturi.

Cererea nu a fost motivată în drept şi s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi expertiză contabilă.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 852 lei şi timbru judiciar de 3 lei.

Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare, dar a solicitat să se dispună suspendarea soluţionării cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. … aflat pe rolul DIICOT- Serviciul teritorial B. deoarece funcţionari ai băncii erau cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni în legătură cu conturile mai multor clienţi ai băncii.

În susţinerea cererii au fost depuse înscrisuri.

Pe parcursul soluţionării cauzei a decedat reclamanta şi au fost introduşi în cauză în calitate de reclamanţi moştenitorii acesteia, respectiv D. P. şi T. Ş..

Soluţionarea cauzei a fost suspendată la data de 07.11.2013 şi la data de 21.11.2017 a fost repusă pe rol.

Raportat la sentinţa penală nr. 468/2014 pronunţată de Tribunalul B. în dosarul nr. … a fost invocată excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Prin sentința civilă nr. 608/10.04.2018 pronunțată de Judecătoria M. a fost admisă excepția și respinsă cererea ca inadmisibilă.

Prin decizia civilă nr. 2/21.01.2019 Tribunalul B. a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza pentru soluționarea fondului.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei M. la data de 15.02.2019 și s/a administrat proba cu înscrisuri.

Raportat la noile înscrisuri depuse a fost invocată de către instanță prezumția de lucru judecat.

Din actele şi lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea ce face obiectul prezentului dosar s-a solicitat de către reclamanta iniţială obligarea pârâtei la plata sumei de 3900 USD reprezentând suma pe care o depusese în două conturi deschise la sucursala din Moineşti a pârâtei, conturi din care au fost retrase neautorizat sumele de bani.

La data de 28.08.2012 numitul T. P. C. a dat o declaraţie în cadrul dosarului penal nr. … al DIICOT- Serviciul teritorial B.. Prin aceasta s-a precizat că „în luna ianuarie am fost informat că la BCR M. s-au descoperit operaţiuni frauduloase constând în retragerea neautorizată a banilor din conturile clienţilor. În aceste condiţii, m-am prezentat la sediul Băncii solicitând o stare financiară a conturilor de depozit deschise de mine la banca respectivă, precum şi pe ale M. E., D. P., D. M., T. Ş. şi T. I. R., faţă de care am calitatea de împuternicit. Cu această ocazie am constatat că toate conturile au fost golite”.

În cadrul aceleiaşi declaraţii se menţionează că prejudiciul total cauzat este de 171972 lei şi 25869 USD, defalcat pe titularii de cont, iar expertiza efectuată este greşită, prin aceasta stabilindu-se în mod eronat că nu au fost cauzate prejudicii.

Instanţa constată astfel că numitul T. P. C.a acţionat în calitate de împuternicit al numiţilor M. E., D. P., D. M., T. Ş. şi T. I. R. atât în faţa băncii, cât şi în faţa organelor de cercetare penală, lucru care reiese cu claritate din declaraţiile sale, dar şi din suma totală pe care o menţionează în declaraţia citată parţial.

Prin rechizitoriul nr. … din data de 17.10.2013 s-a dispus trimiterea în judecată a mai multor funcţionari ai sucursalei M. a pârâtei pentru săvârşirea mai multor infracţiuni constând în aceea că „în perioada 2008-2010 în calitate de director executiv retail, în cadrul BCR Sucursala C., respectiv Sucursala M., în asociere cu alte persoane (angajaţi ai BCR M. sau terţi) a prejudiciat atât unitatea bancară, cât şi clienţii acesteia, însuşindu-şi sume de bani din gestiunea băncii, prin  mai multe modalităţi de săvârşire, respectiv prin efectuarea de operaţiuni neautorizate de retrageri numerar şi transfer, prin modificarea datelor din sistemul informatic al băncii cu privire la conturile clienţilor – prin numirea unor împuterniciţi fără autorizarea titularului de cont şi prin efectuarea de operaţiuni în numele acestora şi chiar prin efectuarea de depuneri neautorizate de sume de bani în conturile clienţilor păgubiţi, pentru a evita descoperirea faptelor, în conturile a 34 clienţi ai BCR Sucursala M., prejudiciul efectiv cauzat  fiind în sumă de fiind în sumă de 1.105.932,65 lei, 104.963,79 euro şi 35.059,94 USD  - calculat urmare a expertizei contabile efectuate în cauză , din care unitatea bancară BCR a recunoscut doar suma de 35.826,34 euro şi 654.358 lei”.

Prin sentinţa penală nr. 468/2014 pronunţată de Tribunalul B. în dosarul nr. … au fost condamnaţi funcţionarii bancari pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată şi s-a reţinut la fila 44 că „Fiind audiat la data de 28-08-2012, partea vătămată T. P. C. a precizat că se constituie parte civilă cu suma 171.972 lei şi 25.869 USD plus dobânzile aferente la zi, reprezentând prejudiciul suferit, atât în nume personal cât şi în calitate de împuternicit pe conturile numiţilor D. M., D. P., M. E., T.I.R. şi T.Ş..

Fiind audiată  în instanţă la data de 22.05.2014  partea vătămată a precizat că  are pretenţii civile în cauză  în sumă de 33.830 lei şi 4.800 dolari , însă având în vedere concluziile raportului de expertiză instanţa va respinge aceste pretenţii „.

Astfel cum se reține și prin decizia de casare, prin același rechizitoriu s/a dispus disjungerea pentru operațiunile efectuate în perioada 2001-2003,2006, fiind format dosarul nr. … al DIICOT.

Prin ordonanța din data de 18.07.2017 emisă în dosarul nr. … clasarea cauzei în care au fost efectuate cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de acces neautorizat la un sistem informatic, clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii de delapidare în ce privește faptele sesizate de |T. P. C.privind efectuarea unor operațiuni neautorizate în conturile deținute de persoanele menționate mai sus, între care și reclamanta inițială, și, printre altele, disjungerea cauzei în ce privește săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv în ce privește înscrisurile care atestă operațiuni care au fost efectuate în conturile deținute de T. P.C., T. Ș., T. I.R. și D. M., și s/a declinat competența de soluționare a acesteia în favoarea Judecătoriei M..

Pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria M. a fost înregistrată declinarea de competență sub nr. … și în cadrul acestuia a fost emisă ordonanța de clasare din data de 06.03.2018.

Ambele soluții au devenit definitive prin neatacare.

În cadrul ordonanței DIICOT nr. 205/P/2013 s/a reținut că a fost audiat T. P.C.care a arătat că în perioada 2001-2007 a deschis mai multe conturi în nume personal și a avut calitatea  de împuternicit în cazul celorlalte persoane menționate mai sus.

Se mai reține la pagina a 5/a a ordonanței că din cercetările efectuate a reieșit că T. P.C. a încheiat convenții de depozit nu doar în nume propriu, dar și în numele altor persoane, semnând la rubrica „titular”, deși avea doar calitatea de împuternicit. De asemenea, sunt descrise și modalitățile de colaborare ale acestuia cu reprezentanta pârâtei ce a fost trimisă în judecată, respectiv faptul că de multe ori operațiunile erau efectuate ca urmare a convorbirilor telefonice.

La pag. 16-17 din ordonanță sunt enumerate conturile deținute de numita D. M. și operațiunile derulate, iar la pagina 20 se reține că nu se poate stabili dincolo de orice dubiu dacă operațiunile de închidere a conturilor de depozit, urmate de retragerile/transferurile de numerar reclamate de numitul T.P. C.operațiuni care ar fi fost efectuate în conturile deținute de acesta și de numiții D. M., D. P., M. E., T. I. R. și T.Ș. la BCR M. au fost efectuate fără acordul sau consimțământul titularilor și împuterniciților de cont.

Astfel cum s/a menționat și mai sus, atât ultima ordonanță analizată, cât și cea a Parchetului de pe lângă Judecătoria M.au devenit definitive.

Din toate cele menționate mai sus, pentru sumele solicitate prin prezenta cererea de chemare în judecată, s/a analizat de către DIICOT/ Serviciul Teritorial B. și de Parchetul de pe lângă Judecătoria M. dacă operațiunile de retrage numerar și închidere depozite au fost efectuate nelegal și prin falsificarea semnăturilor titularilor de cont sau ale împuterniciților acestora, aspecte reclamate și în dosarul de față.

Astfel, instanța nu mai poate analiza din nou aceleași chestiuni ce au fost deja reclamante și analizate de organele de cercetare penală, iar nici una din părțile interesate nu a contestat.

Mai precis, a proceda la o nou analiză și la adoptarea unei alte soluții decât cea la care s/a ajuns prin ordonanța de clasare nu ar fi de natură decât să producă o stare de nesiguranță juridică.

În concluzie, din moment ce DIICOT și Parchetul de pe lângă Judecătoria M. au analizat și au dispus cu privire la natura operațiunilor efectuate în conturile reclamantei și falsificarea semnăturilor, instanța nu mai poate reveni asupra acestor concluzii.

Pentru aceste considerente, va fi respinsă cererea de chemare în judecată, urmând a fi respinsă și prezumția de lucru judecat deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, analiza detaliată mai sus nefiind făcută în cadrul unei sentințe judecătorești.

Referitor la excepția perimării, instanța constată că prezenta cauză a fost repusă pe rol la data de 21.11.2017 astfel că nu se mai poate constata în acest moment o eventuală perimare a cauzei.