Infracţiuni la regimul silvic

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi din data de 09.01.2017, au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii: C.E. pentru săvârşirea infracţiunilor de: instigare la săvârşirea infracţiunii de tăiere ilegală de arbori prev. de art. 47 C.p., rap. la art. 107 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 46/2008 şi sustragere de material lemnos prev. de art. 109 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 46/2008, în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p. şi G.I.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de  tăiere ilegală de arbori prev. de art. 107 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 46/2008 şi sustragere de material lemnos prev. de art. 109 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 46/2008, în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că, la data de 28.10.2014 G.V. din comuna Greceşti, sat Greceşti, judeţul Dolj, a sesizat organele de poliţie cu privire  la faptul că, la data de 24.10.2014 numiţii V. G. şi D. I. au transportat la domiciliul numitei G.L. (nume sub care este cunoscută inculpata C.E.) lemne tăiate ilegal din pădurea proprietatea persoanei vătămate, situate pe raza comunei Greceşti, judeţul Dolj, în punctul Valea Şumendrei.

S-a mai reţinut că, la data primirii sesizării organele de poliţie s-au deplasat în pădurea proprietatea persoanei vătămate şi au constatat că fuseseră tăiaţi şi sustraşi opt arbori din speciile salcâm şi frasin, cu diametre la cioată cuprinse între 12 şi 46 cm, arbori ce nu au fost marcaţi corespunzător, conform procesului – verbal de cercetare la faţa locului.

În actul de sesizare a instanţei s-a precizat că, din materialul probator administrat a rezultat în fapt că inculpata C. E., care deţinea în proprietate o suprafaţă de pădure în punctul Valea Şumendrei învecinată cu cea a persoanei vătămate G. V., s-a deplasat în data de 24.10.2014 în pădure, împreună cu fiul său, G. I. M. şi i-a solicitat acestuia din urmă să taie cu drujba mai mulţi arbori nemarcaţi. G. I. a tăiat arborii indicaţi de mama sa şi amândoi i-au transportat la locuinţa inculpatei C., folosindu-se în acest scop de atelajele aparţinând martorilor V.G. şi D.I.M.

În rechizitoriu s-a mai precizat că, din declaraţiile martorilor V. G. şi D.I.M. a rezultat că au fost solicitaţi de inculpata C.E. să se deplaseze cu atelajele pe care le deţineau în pădurea situată în punctul Valea Şumendrei de pe raza comunei Greceşti, pentru a transporta materialul lemnos rezultat în urma tăierii. Au găsit în pădure pe inculpată şi pe fiul acesteia, G. I. M., au încărcat lemnele tăiate de aceştia şi le-au transportat la domiciliul inculpatei C. E.din aceeaşi comună.

În rechizitoriu s-a arătat că, fiind audiată, inculpata C. E. a declarat că este moştenitoarea unei suprafeţe de pădure care se învecinează cu cea a persoanei vătămate. În luna octombrie 2014, i-a solicitat fiului său, G. I. M., să o ajute la tăierea şi transportul de lemne de foc  din pădurea sa. În acest scop, ambii s-au deplasat în pădure, iar C.E. i-a indicat fiului său cea arbori să taie. G.I.M. a tăiat cu o drujbă arborii indicaţi de mama sa. După aproximativ două săptămâni, G.V. i-a comunicat că arborii tăiaţi şi transportaţi la locuinţa inculpatei au fost luaţi din pădurea persoanei vătămate. Inculpata a recunoscut  că a tăiat din pădure arbori nemarcaţi în conformitate cu dispoziţiile legale, arătând că a avut reprezentarea că, în calitate de proprietar al pădurii, poate tăia şi transporta la domiciliul materialul lemnos fără aprobarea Ocolului Silvic. O declaraţie similară a dat şi inculpatul G.I.M., arătând în plus că drujba folosită la săvârşirea faptei a fost împrumutată de la un prieten din municipiul căruia i-a comunicat că o foloseşte în gospodărie.

A precizat procurorul în actul de sesizare al instanţei că, potrivit declaraţiilor inculpaţilor, lemnele sustrase din pădurea persoanei vătămate au fost folosite pentru încălzirea locuinţei inculpatei C. E., până în prezent niciunul dintre inculpaţi nu a restituit persoanei vătămate, total sau parţial, materialul lemnos sustras şi nici nu au acoperit prin echivalent prejudiciul creat acesteia. Conforma adresei nr. 10041/14.01.2015 a Ocolului Silvic Filiaşi, arborii sustraşi au un volum la cioată de 6,411 mc şi o valoare totală de 1972,54 lei, de depăşeşte de 21,09 ori preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data săvârşirii faptei.

Cu privire la latura civilă, s-a arătat în rechizitoriu că, prejudiciul calculat de Ocolul Silvic Filiaşi este de 1972,54 lei, sumă cu care persoana vătămată G. V. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal. Inculpaţii neefectuând nici un demers pentru repararea prejudiciului creat persoanei vătămate. Ocolul Silvic Filiaşi a comunicat cu adresa nr. 11331/21.12.2016 că nu se constituie parte civilă în cauză

Situaţia de fapt mai sus menţionată s-a reţinut pe baza următoarelor mijloace de probă: plângerea persoanei vătămate G.V., fotocopia Titlului de Proprietate nr. X din 20.02.2003 şi a Titlului de Proprietate nr. X/17.12.2002, proces verbal de cercetare la faţa locului întocmit la data de 28 noiembrie 2014 de organele de cercetare penală din cadrul Postului de Poliţie al comunei Greceşti, adresa nr .10041/14.01.2016 a Ocolului Silvic Filiaşi şi fişa de calcul a valorii prejudiciului întocmită de Ocolul Silvic Filiaşi; declaraţiile martorilor:  C.C., D. I. – M., V.G., C. E.; procesele – verbale de aducere la cunoştinţă a schimbării încadrării juridice, declaraţia persoanei vătămate G.V. şi declaraţiile de suspecţi şi de inculpaţi ale numiţilor C. E. şi G.I.M.

În procedura camerei preliminare, fază procesuală distinctă de faza judecăţii, la termenul din data de 29 martie 2017, în Camera de Consiliu, judecătorul de cameră preliminară a constatat că, sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege cu privire la competenţa organelor judiciare, iar rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj numărul din data de 09.01.2017 cuprinde menţiunile prevăzute de art. 328 alin. 1 şi alin. 2 raportat la art. 285 alin. 2, ambele din Codul de procedură penală republicat, indicându-se denumirea parchetului şi data emiterii, numele, prenumele şi calitatea celui care l-a întocmit, semnătura celui care l-a întocmit, fapta şi identitatea persoanei pentru care s-a efectuat urmărirea penală, încadrarea juridică a acesteia, motivele de fapt şi de drept, probele şi mijloacele de probă, dispoziţia de trimitere în judecată, cheltuielile judiciare, precum şi numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea calităţii lor în proces şi locul unde urmează a fi citate.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj din data de 09.01.2017 este verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de Prim – procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Totodată, judecătorul de cameră preliminară a constatat că, în cauză au fost respectate normele procesual penale care guvernează faza urmăririi penale, neimpunându-se excluderea vreunui mijloc de probă sau anularea vreunui act de urmărire penală.

Judecătorul de cameră preliminară a mai constatat că nu au fost formulate cereri şi excepţii de către inculpaţii C. E.şi G. I. M. şi de persoanele vătămate G.V. şi Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Dolj şi nici din oficiu nu se impun a fi invocate.

În raport cu cele mai sus menţionate, în temeiul art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală republicat, judecătorul de cameră preliminară a constatat ca fiind întrunite condiţiile prevăzute de lege cu privire la competenţa organelor judiciare; legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriului Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj numărul 693/P/2016 din data de 09.01.2017, fiind respectate dispoziţiile art. 328 alin. 1 şi alin. 2, raportate la prevederile art. 285 alineatul 2, ambele din Codul de procedură penală republicat; constată legalitatea administrării probelor şi a mijloacelor de probă, respectiv: plângerea persoanei vătămate G. V., fotocopia Titlului de Proprietate nr. X din 20.02.2003 şi a Titlului de Proprietate nr. X/17.12.2002, proces verbal de cercetare la faţa locului întocmit la data de 28 noiembrie 2014 de organele de cercetare penală din cadrul Postului de Poliţie al comunei Greceşti, adresa nr .10041/14.01.2016 a Ocolului Silvic Filiaşi şi fişa de calcul a valorii prejudiciului întocmită de Ocolul Silvic Filiaşi; declaraţiile martorilor:  C.C., D. I.– M., V.G., C.E.; procesele – verbale de aducere la cunoştinţă a schimbării încadrării juridice, declaraţia persoanei vătămate G.V. şi declaraţiile de suspecţi şi de inculpaţi ale numiţilor C.E. şi G. I.M., neimpunându-se excluderea vreunui mijloc de probă, precum şi legalitatea actelor de urmărire penală, neimpunându-se anularea vreunui act de urmărire penală.

În consecinţă, la termenul din data de 29 martie 2017, în Camera de Consiliu, judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii cauzei înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi la data de 17.01.2017, sub numărul X/230/2017, privind pe inculpaţii: C. E. şi G. I.M.

La solicitarea instanţei, s-au înaintat la dosar fişele de cazier judiciar privindu-i pe inculpaţii  C. E. (fila nr. 17 din dosar) şi G. I.– M.(fila nr. 18 din dosar).

La termenul de judecată din data de 07 iunie 2017, la interpelarea instanţei, inculpaţii: C. E. şi G.I.M., având pe rând cuvântul, au arătat că nu doresc să se prevaleze de procedura simplificată a recunoaşterii şi că doresc să dea declaraţii în prezentul proces penal.

Instanţa, constatând cauza în stare de judecată, a dispus începerea efectuării cercetării judecătoreşti în ordinea prevăzută de dispoziţiile art. 376 din Codul de procedură penală republicat şi, potrivit dispoziţiilor art. 378 din Codul de procedură penală republicat, instanţa a procedat la audierea inculpaţilor: C. E. (declaraţii filele nr. 25, 26 şi 29 din dosar) şi G.I. M.( declaraţii filele nr. 27 şi 28 din dosar).

La interpelarea instanţei, persoana vătămată G.V. a arătat că nu doreşte să dea o declaraţie în cauză.

Instanţa a dispus reaudierea martorilor audiaţi în faza de urmărire penală şi conceptaţi în rechizitoriu, respectiv: D.I. M.(depoziţie fila nr. 36 din dosar) şi V.G.(depoziţie fila nr. 37 din dosar). De asemenea, instanţa a încuviinţat cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public şi a dispus audierea numitului C.C., având funcţia de pădurar (depoziţie fila nr. 45 din dosar).

Apreciind util pentru soluţionarea cauzei, instanţa a încuviinţat pentru inculpaţi proba cu expertiza tehnică în specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind întocmit în cauză de dnul expert N.C.şi depus la dosar la filele nr. 75 – nr. 106 din dosar, iar răspunsul la obiecţiuni întocmit de acelaşi expert fiind depus la filele nr. 119 – 122 din dosar.

La solicitarea instanţei, Ocolul Silvic Filiaşi a comunicat cu adresa nr. 11029/EG/22.11.2017 că valoarea celor doi metri cub la speciile frasin şi salcâm sunt: specia salcâm – 2 mc X 260 lei/mc lemn foc = 529 lei şi specia frasin / 2 mc X 260 lei/mc lemn foc = 520 lei.  S-a ataşat copia Deciziei nr. 199/21.07.2017 privind preţurile de valorificare a materialului lemnos fasonat în platforma primară ( filele nr. 54 şi 55 din dosar). De asemenea, cu adresa nr. 1008/EG/22.01.2018  a comunicat faptul că valorile comunicate sunt valabile până la data de 22.11.2017, iar la data de 24 octombrie 2014 valoarea a doi metri cubi de lemn de foc,, sunt următoarele: specia frasin 2 mc X 150 lei/mc cu TVA lemn foc = 300 lei  şi specia salcâm 2 mc X 150 lei/mc cu TVA  lemn foc = 300 lei, preţul pe metru cub lemn de foc specia frasin şi salcâm valabil la data de 24.10.2014 fiind de 1500 lei cu TVA (fila nr. 61 şi 62 din dosar).

Instanţa a încuviinţat pentru inculpaţi proba cu înscrisuri în circumstanţiere, sens în care au fost depuse  următoarele înscrisuri: contract individual de muncă  al inculpatului G.I.M. şi caracterizări ale celor doi inculpaţi( filele nr. 126-129 din dosar).

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 28.10.2014 persoana vătămată G.V. din comuna Greceşti, sat Greceşti, judeţul Dolj, a sesizat organele de poliţie cu privire la faptul că, la data de 24.10.2014 numiţii V. G. şi D. I. au transportat la domiciliul inculpatei C. E.lemne tăiate ilegal din pădurea proprietatea persoanei vătămate, situată pe raza comunei Greceşti, judeţul Dolj, în punctul Valea Şumendrei.

Din declaraţiile inculpaţilor date în faza de urmărire penală rezultă că în data de 24.10.2014 inculpaţii C. E. şi G. I. s-au deplasat la pădurea aparţinând inculpatei C.E., unde, la solicitarea acesteia, inculpatul G.I. a tăiat cu o drujbă mai mulţi arbori care nu poartă marcă silvică, arbori ce au fost depozitaţi la marginea pădurii. Din declaraţia inculpatului G. I.din faza judecăţii rezultă că, la indicaţiile inculpatei C. E., acesta a tăiat aproximativ 3 sau 4 arbori, fără a fi sigur cu privire la număr, precum şi mai multe crengi, care erau căzute. Instanţa va înlătura ca nesinceră declaraţia inculpatei C. E. din faza judecăţii, deoarece nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Din declaraţiile martorilor D. I. M. şi V.G. din faza de urmărire penală, menţinute în faza judecăţii, rezultă că în data de 24.10.2014, la solicitarea inculpatei C. E., aceştia s-au deplasat, fiecare cu câte o căruţă, la locul unde au fost depozitaţi arborii, i-au încărcat în cele două căruţe, acestea fiind pline, şi i-au transportat la locuinţa inculpatei C.E.. Instanţa va da eficienţă declaraţiilor data în faza de urmărire penală, având în vedere că acestea au fost date la scurt timp după data faptelor şi au fost menţinute în faza judecăţii.

Din procesul-verbal de cercetare la faţa locului din data de 28.11.2014 rezultă că în aceeaşi zi, organele de poliţie, împreună cu reprezentanţi ai Primăriei, pădurarul C.C., persoana vătămată G.V.şi inculpata C.E., s-au deplasat la terenul de unde au fost tăiaţi arborii, constatându-se că au fost tăiaţi 8 arbori de diferite dimensiuni, 7 de esenţă frasin şi unul de esenţă salcâm. Conform adresei nr. 10041/14.01.2015 a Ocolului Silvic Filiaşi, arborii sustraşi au un volum la cioată de 6,411 mc şi o valoare totală de 1792,54 lei, de depăşeşte de 21,09 ori preţul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data săvârşirii faptei. S-a consemnat faptul că persoanele de faţă nu au avut de făcut obiecţiuni.

Situaţia de fapt reţinută s-a dovedit cu următoarele mijloacele de probă: declaraţia persoanei vătămate G.V., fotocopia Titlului de Proprietate nr. X din 20.02.2003 şi a Titlului de Proprietate nr. X/17.12.2002, proces verbal de cercetare la faţa locului întocmit la data de 28 noiembrie 2014 de organele de cercetare penală din cadrul Postului de Poliţie al comunei Greceşti, adresa nr .10041/14.01.2016 a Ocolului Silvic Filiaşi şi fişa de calcul a valorii prejudiciului întocmită de Ocolul Silvic Filiaşi; declaraţiile martorilor:  C. C., D.I. – M., V.G.; declaraţiile de suspecţi şi de inculpaţi ale numiţilor C. E. şi G.I.M., răspunsurile din partea Ocolului Silvic Filiaşi, raportul de expertiză topografică întocmit în faza judecăţii, împreună cu înscrisurile anexate.

În drept, fapta inculpatei C. E., de a-l determina pe fiul acesteia, G.I.M. să taie ilegal în data de 24 octombrie 2014, un număr de 8 arbori  cu un volum la cioată de 6,411 mc şi o valoare totală de 1792,54 lei, ce depăşeşte de 21,09 ori preţul unui mc masa lemnoasă pe picior la data săvârşirii faptei, întruneşte elementele constitutive ale instigării la săvârşirea infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, prev. de art. 47 C.p. rap. la art. 107 alin. 1 lit. c din Legea 46/2008.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Pentru aceste motive, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei inculpatei pentru o perioadă determinată, în condiţiile art. 83 Cod pen.

Prin urmare, instanţa, în baza art. 47 Cod pen. rap. la art. 107 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008, va stabili în sarcina inculpatei C. E., pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 83 alin. (1) din Codul penal republicat, va amâna aplicarea pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 din Codul penal, de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. 

În baza art. 85 alin. (1) din Codul penal republicat, pe durata termenului de supraveghere, inculpata C. E.va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 85 alin. 2 lit. lit. c) C. pen., va impune inculpatei să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 86 alin. (1) din Codul penal republicat, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probaţiune Dolj.

În baza art. 404 alin. (3) din Codul de procedură penală republicat, raportat la art. 83 alin. (4) din Codul penal republicat, va atrage atenţia inculpatei C. E. asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere în cursul termenului de supraveghere, consecinţe prevăzute de dispoziţiile art. 88 din Codul penal republicat care reglementează revocarea amânării aplicării pedepsei.

În drept, fapta inculpatului G.I.M., de a tăia ilegal în ziua de 24 octombrie 2014, un număr de 8 arbori  cu un volum la cioată de 6,411 mc şi o valoare totală de 1792,54 lei, ce depăşeşte de 21,09 ori preţul unui mc masa lemnoasă pe picior la data săvârşirii faptei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăiere ilegală de arbori, prev. de art. 107 alin. 1 lit. c din Legea 46/2008.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Pentru aceste motive, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei inculpatului pentru o perioadă determinată, în condiţiile art. 83 Cod pen.

Prin urmare, în baza art. 107 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008, instanţa va stabili în sarcina inculpatului G. I. M., pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare. 

În baza art. 83 alin. (1) din Codul penal republicat, va amâna aplicarea pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 din Codul penal, de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. 

În baza art. 85 alin. (1) din Codul penal republicat, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul G.I.M. va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 85 alin. 2 lit. lit. c) C. pen. va impune inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 86 alin. (1) din Codul penal republicat, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probaţiune Dolj.

În baza art. 404 alin. (3) din Codul de procedură penală republicat, raportat la art. 83 alin. (4) din Codul penal republicat, va atrage atenţia inculpatului G.I.M. asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere în cursul termenului de supraveghere, consecinţe prevăzute de dispoziţiile art. 88 din Codul penal republicat care reglementează revocarea amânării aplicării pedepsei.

În ceea ce priveşte infracţiunea de sustragere de material lemnos prev. de art. 109 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008 reţinută în sarcina inculpaţilor, instanţa constată că aceştia au susţinut că arborii tăiaţi s-au aflat pe terenul aparţinând inculpatei C.E., iar nu pe terenul aparţinând persoanei vătămate. Având în vedere aceste susţineri, în cauză s-a efectuat un raport de expertiză topografică din care a rezultat că inculpata C.E. deţine un titlu de proprietate şi un certificat de moştenitor pentru terenul aflat în litigiu, iar persoana vătămată deţine, de asemenea, un titlu de proprietate. Din măsurătorile efectuate la faţa locului a rezultat o suprafaţă de teren mult mai mare decât cea pusă în posesie. Acest fapt duce la imposibilitatea concluzionării dacă amplasamentul indicat de inculpată este corect sau dacă cel indicat de persoana vătămată este corect, având în vedere că aceste amplasamente indicate la faţa locului se suprapun. S-a menţionat că expertiza tehnică nu poate preciza, pe baza datelor avute la dispoziţie, dacă terenurile indicate la faţa locului de părţi au amplasamentele corecte conform titlurilor de proprietate. De asemenea, astfel cum rezultă şi din schiţa ataşată, arborii tăiaţi se regăsesc atât pe terenul indicat de inculpată ca fiind proprietatea sa, cât şi pe terenul indicat de persoana vătămată ca fiind proprietatea sa. Cele două terenuri se învecinează conform vecinătăţilor din titlurile de proprietate din care provin, dar în realitate, cele două terenuri se suprapun pe o suprafaţă de 682 mp, ce reprezintă un procent de 94% din suprafaţa măsurată a inculpatei. S-a mai arătat că între terenul indicat de inculpată şi cel indicat de persoana vătămată nu există semne vizibile de hotar. De asemenea, din răspunsul la obiecţiuni rezultă că, întrucât există această diferenţă majoră între datele prezentate de părţi în teren şi datele cu punerile în posesie primite de la primărie, expertiza nu poate preciza care dintre amplasamentele de teren indicate de părţi sunt corecte. Pentru a se putea face precizări suplimentare sunt necesare planuri parcelare întocmite la scară, cu dimensiunile, suprafeţele numerotările de parcele şi proprietarii puşi în posesie pentru întreg trupul de pădure în care se află şi terenurile în litigiu, incluzând în aceste planuri şi în tabelele de evidenţă aferente şi suprafeţele care constituie rezerve ale primăriei, cu indicarea ca atare a acestora. S-a mai arătat că nu se pot stabili amplasamentele corecte, conform parcelărilor efectuate la punerile în posesie, şi implicit conform titlurilor de proprietate, ale celor două parcele de teren. Suprapunerea terenurilor rezultă din analiza amplasamentelor de la faţa locului, aşa cum acestea au fost indicate de cele două părţi, iar nu conform punerilor în posesie şi titlurilor, întrucât acest lucru nu este posibil.

Astfel, instanţa reţine că inculpaţii au avut convingerea că arborii care au fost tăiaţi erau situaţi pe terenul aparţinând inculpatei C. E.. Din moment ce raportul de expertiză a concluzionat că terenurile celor două părţi se suprapun pe 94% din suprafaţa măsurată, iar cele două terenuri nu erau delimitate în niciun fel, neexistând semne vizibile de hotar, rezultă că inculpaţii s-au aflat în eroare cu privire la amplasamentul arborilor. Mai mult decât atât, nu se poate susţine că inculpaţii ştiau că arborii sunt situaţi pe terenul persoanei vătămate, din moment ce nici măcar expertul în specializarea topografie, care deţine cunoştinţe de specialitate, şi a avut la dispoziţie o serie de înscrisuri şi schiţe cu privire la terenuri, nu a putut concluziona că terenul de pe care au fost tăiaţi arborii aparţine persoanei vătămate, arătând că pentru a ajunge la o astfel de concluzie sunt necesare planuri parcelare întocmite la scară, cu dimensiunile, suprafeţele numerotările de parcele şi proprietarii puşi în posesie pentru întreg trupul de pădure în care se află şi terenurile în litigiu, incluzând în aceste planuri şi în tabelele de evidenţă aferente şi suprafeţele care constituie rezerve ale primăriei, cu indicarea ca atare a acestora.

Potrivit art. 30 alin. 1 Cod pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoştea existenţa unei stări, situaţii ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei. Eroarea de fapt este definită, în general, ca fiind  reprezentarea greşită de către cel ce săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală a realităţii din momentul săvârşirii faptei, reprezentare determinată de necunoaşterea sau cunoaşterea greşita a unor date ale realităţii.

Având în vedere argumentele de mai sus, instanţa reţine că inculpaţii s-au aflat în eroare cu privire la amplasamentul arborilor care au fost tăiaţi, aceştia având convingerea că arborii erau situaţi pe terenul inculpatei C. E., iar nu pe terenul persoanei vătămate, astfel încât nu se poate reţine că aceştia au sustras arborii care au fost tăiaţi.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 396 alin. 1 şi alin. 5 din Codul de procedură penală republicat, raportat la art. 16 alineatul 1 lit. d) din Codul de procedură penală republicat şi art. 30 Cod pen., instanţa va achita inculpata C. E. pentru săvârşirea infracţiunii  prev. de art. 109 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008, iar în baza art. 396 alin. 1 şi alin. 5 din Codul de procedură penală republicat, raportat la art. 16 alineatul 1 lit. d) din Codul de procedură penală republicat şi art. 30 Cod pen., va achita inculpatul G. I. M. pentru săvârşirea infracţiunii  prev. de art. 109 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008. 

Instanţa va lua act de faptul că Direcţia Silvică Dolj – Ocolul Silvic Filiaşi nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 19 alin. 1 şi 2 Cod pr. pen. rap. la art. 397 alin. 1 Cod pr. pen., cu aplic art. 1357 Cod civ., va respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă G.V., având în vedere că din probele administrate în cauză nu rezultă că aceasta este proprietara terenului, şi, implicit, a arborilor tăiaţi.

 În baza art. 276 Cod pr. pen. va respinge cererea părţii civile G.V. de obligare a inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare efectuate de aceasta.

În baza art. 274 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală republicat, va obliga inculpaţii C. E. şi G.I.M. la plata sumei de câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. 

Domenii speta

Spete similare