Lovirea sau alte violenţe (art.193 ncp)

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CÂMPULUNG*

JUDEŢUL ARGEŞ

SENTINŢA PENALĂ Nr. ..../2019

Şedinţa publică de la .... aprilie 2019

Completul constituit din:

PREŞEDINTE E.A.A......

Grefier M.B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung a fost reprezentat de procuror D.G.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul M.  M. C.  G.  şi părţile civile M.  C. C., M.  I., SPITALUL .................., având ca obiect lovirea sau alte violenţe (art.193 NCP).

Potrivit art. 369 al. 1 Cod procedură penală, s-a procedat la înregistrarea şedinţei de judecată cu mijloace tehnice audio.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în fond asupra cauzei de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 21.03.2019, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 27.03.2019, respectiv 03.04.2019, când a dat următoarea hotărâre:

INSTANŢA

Asupra cauzei penale de faţă, deliberând constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung având numărul ....../P/2017 din data de 26 septembrie 2018 şi înregistrat la această instanţă sub numărul ..../205/2018 la data de 23 octombrie 2018 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.  C.  G.  în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi distrugere, în concurs real prevăzute şi pedepsite de art. 193 alin. 2 şi art. 253 alin. 1, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei, formarea unui nou dosar şi înaintarea acestuia la Secţia de Poliţie Rurală ...... pentru continuarea cercetărilor sub aspectul infracţiunilor de ameninţare, violare de domiciliu lovire  sau alte violenţe, comise de M.  C.  G. , în dauna părţilor vătămate M.  I. şi M.  D. .

În actul de sesizare a instanţei se reţine că la data de 29 iunie 2017 M. C. C. şi  M.  D. , cu domiciliul în ......, au sesizat organele de poliţie cu privire la comiterea infracţiunilor de ameninţare, lovire sau alte violenţe şi distrugere, prevăzute şi pedepsite de art. 193 alin. 2 şi art. 253 alin. 1, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, de către M.  C.  G. , constând în aceea că la data de 29 iunie 2017, inculpatul a ameninţat cu acte de violenţă şi a lovit cele două persoane vătămate, provocând totodată şi distrugeri la imobilul din comuna ........, aparţinând părţii vătămate M.  I..

În continuare, s-a reţinut în actul de sesizare că la data de 18 iulie 2017 persoana vătămată M.  I., în calitate de proprietar al imobilului sus-menţionat, a formulat  plângere penală cu privire la comiterea infracţiunilor de violare de domiciliu şi distrugere de  către M.  C.  G. , în data de 29 iunie 2017.

Urmare a sesizărilor formulate de persoanele vătămate s-a format dosarul penal înregistrat sub numărul ....../P/2017 la Parchetul de pe lângă Judecătoria....., judeţul Argeş, la data de 04 iulie 2017 s-a înregistrat sub numărul dosarul ...../P/2017, sub aspectul comiterii infracţiunii de  ameninţare de către M.  C.  G. , faţă de soţia sa M.  I..

Prin Ordonanţa din data de 15 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria ....., judeţul Argeş, a dispus declinarea  competenţei soluţionării cauzei nr. ...../P/2017 în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung, judeţul Argeş, cauza fiind  înregistrată pe rolul acestui din urmă parchet sub numărul ...../P/2018.

Dosarul înregistrat sub numărul ...../P/2018 a fost reunit la data de 13 februarie 2018 la dosarul nr. ...../P/2017 în vederea unei mai bune înfăptuiri a justiţiei.

Totodată, se reţine şi faptul că persoana vătămată M.  I., în anul 2014 s-a căsătorit cu inculpatul M.  C.  G. , cei doi soţi locuind în Municipiul ......, strada.......

Reţine procurorul că  relaţiile dintre cei doi soţi M.  s-au deteriorat pe parcursul anului 2017, între ei au apărut discuţii, motiv pentru care la data de 22 iunie 2017 M.  I. a părăsit domiciliul conjugal din Municipiul ......., judeţul ...... şi s-a mutat în comuna ......, judeţul ...., unde posedă o locuinţă dobândită anterior încheierii căsătoriei, de la bunica sa maternă. Acest imobil este folosit periodic şi de persoanele vătămate M.  C. C. şi M.  D. , părinţii proprietarei M.  I..

Se mai reţine prin rechizitoriu că în data de 25 iunie 2017, inculpatul M.  C.  G.  a fost anunţat telefonic de  către M.  I. că intenţionează să divorţeze şi să introducă pe rolul instanţei şi acţiune de  partaj, la aflarea acestei veşti acesta reacţionând într-un mod necorespunzător, trimiţându-i acesteia mai multe mesaje de ameninţare, pe fondul solicitării  unor sume de bani obţinute de inculpat din activitatea de transport rutier şi încasate de soţia sa.

Totodată, se mai arată în rechizitoriu că în data de 29 iunie 2017 inculpatul s-a deplasat la proprietatea soţiei sale din ......, cu scopul declarat de a primi de la aceasta unele documente cât şi sume de bani, locaţie la care în acel moment se afla numai soacra sa M. D.  După ce a pătruns în locuinţă, pe poartă, inculpatul a încercat să intre în casă, a constatat însă că uşa era încuiată, acesta a lovit uşa cu unul din cele două topoare pe care le avea asupra sa, a spart geamurile de la uşa de intrare în imobil, apoi a intrat în imobil, şi cu acelaşi corp dur a lovit  scările, pereţii din rigips, discutând în contradictoriu cu M.  D. .

În continuare, arată procurorul în rechizitoriu că, pe fondul acestor tensiuni, la revenirea în domiciliu şi a părţii vătămate M. I., inculpatul M.  C.  G.  a lovit-o pe M.  D. , iar pe M.  C. C. l-a lovit cu toporul iar la circa 30 minute s-a prezentat şi echipajul de politie.

Arată procurorul că pentru vindecarea leziunilor suferite de M.  C. C. acesta a  avut nevoie de  5 - 6 zile de îngrijiri medicale aşa cum rezultă din raportul de expertiză medico – legală  nr. .../11  din data de 07 iulie 2017 întocmit de Serviciul Medico - Legal ..... Cabinetul de  Medicină Legală C......, judeţul .......

În raport de cele mai sus arătate, în sarcina inculpatului M.  C.  G.  prin rechizitoriu  s-au reţinut infracţiunile de lovire sau alte violenţe, comise faţă de persoana vătămată M. C. C., şi distrugere, comise în dauna persoanei vătămate M. I., fapte prevăzute şi pedepsite de art. 193 alin. 2 şi art. 253 alin. 1 Cod penal.

Pe parcursul cercetărilor penale M. C. C. a declarat că se constituie parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 30.000 lei, reprezentând prejudiciul material şi moral suferit, iar M.  I. a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 1500 lei reprezentând prejudiciul material şi moral suferit.

Se reţine de către procuror că pe parcursul urmăririi penale inculpatul M. C. G.  a recunoscut parţial faptele comise precizând că a distrus numai geamurile uşii de acces în locuinţă, nu şi celelalte bunuri, iar în ceea ce priveşte agresiunea comisă asupra socrului său M.  C. C., inculpatul a declarat că acesta a  încercat să-l lovească, el s-a apărat şi l-a împins cu piciorul în zona abdominală.

Inculpatului i-a fost comunicată o copie certificată a rechizitoriului întocmit în cauză şi i s-a adus la cunoştinţă obiectul procedurii de cameră preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător ales şi termenul fixat de judecătorul de cameră preliminară, până la care poate formula cerere şi excepţii cu privire la legalitatea urmăririi penale.

La termenul de judecată din 13 decembrie 2018 judecătorul de cameră preliminară a  constatat că nici inculpatul, nici apărătorul ales al acestuia nu au formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară analizând din oficiu actele întocmite în faza de urmărire penală, a constatat că au fost respectate toate prevederile legale în materie, respectiv prevederile Codului de procedură penală în vigoare.

Astfel, s-a reţinut  de către judecătorul de cameră preliminară că prin ordonanţa organelor de cercetare penală din data de 29 iunie 2018 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, violare de domiciliu şi distrugere, constând în aceea că la data de 29 iunie 2017, inculpatul M.  C.  G.  a pătruns fără drept în locuinţa soţiei sale M.  I., situată pe raza comunei ............, unde a distrus mai multe bunuri şi l-a lovit pe socrul său M.  C. C..

De asemenea s-a mai reţinut de către judecătorul de cameră preliminară că prin ordonanţa procurorului din data de 05 octombrie 2017 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de M.  C.  G. , pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de şi pedepsite de art. 193 alin. 2 şi art. 253 alin. 1 Cod penal măsură ce a fost confirmată prin ordonanţa procurorului din aceeaşi zi, iar prin ordonanţa din data de 08 martie 2018 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi distrugere, în concurs real, prevăzute şi pedepsite de art. 193 alin. 2 şi art. 253 alin. 1, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

A mai reţinut judecătorul de cameră preliminară că la data de 22 februarie 2018 şi respectiv la 19 martie 2018 i-au fost aduse la cunoştinţă numitului M.  C.  G.  calitatea de suspect precum şi drepturile şi obligaţiile procesuale, fiind totodată audiat în calitate de suspect, sens în care s-au întocmit procesele verbale la datele mai sus arătate (filele  81, 83-85 şi declaraţia din data  de 22 martie 2018  filele 86 - 88 dosar de urmărire penală), iar prin Ordonanţa din data de 08 martie 2018 s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului M.  C.  G. , pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, prevăzute şi pedepsite de art. 193 alin. 2 Cod penal şi distrugere prevăzută de art. 253 Cod penal , cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

La aceeaşi dată de 08 martie 2018 i-au fost aduse la cunoştinţă inculpatului M.  C.  G.  în prezenţa apărătorului L.L. calitatea de inculpat precum şi drepturile şi obligaţiile procesuale, fiind totodată audiat în calitate de inculpat declaraţia filele 93-94 dosar de urmărire penală.

În ceea ce priveşte probele în cauză, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că acestea au fost administrate de organele de urmărire penală competente, respectiv organele de cercetare ale poliţiei judiciare, neexistând o cauză care să atragă o competenţă specială, şi cu respectarea formelor prevăzute de lege.

De asemenea, s-a mai reţinut că în cauză s-a procedat la audierea inculpatului M.  C.  G.  în data de 19 martie 2018, inclusiv după punerea în mişcare a acţiunii penale, după ce i s-au adus la cunoştinţă învinuirea şi drepturile de care beneficiază în cursul procesului penal.

În ceea ce priveşte regularitatea actului de sesizare, judecătorul de cameră preliminară a constatat că au fost respectate dispoziţiile art. 328 al. 1 Cod de procedură penală actul de sesizare al instanţei cuprinzând menţiunile prevăzute de lege, respectiv cele prevăzute de art. 286 al. 2 Cod de procedură penală vizând aspecte de formă precum şi datele referitoare la faptele reţinute în sarcina inculpatului M.  C.  G.  şi încadrarea juridică a acestora, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare precum şi indicarea persoanelor care urmează a fi citate în cauză conform art. 328 al. 2 Cod de procedură penală.

În acelaşi timp, s-a constat că a fost respectată obligaţia impusă de art. 328 alin. 1  Cod de procedură penală privind verificarea rechizitoriului sub aspectul temeiniciei şi a legalităţii de către Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung, judeţul Argeş, s-a constat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii în cauza de faţă.

După începerea judecăţii au fost audiaţi în cauză inculpatul, părţile civile şi martorii F.N. şi M.  D. , declaraţiile acestora fiind consemnate separat şi ataşate la dosarul cauzei.

În prealabil analizării fondului cauzei, va fi analizată cererea inculpatului formulată prin apărător de a se reţine aplicabilitatea dispoziţiilor art. 396 al. 10 Cod procedură penală.

Privitor la această cerere,  instanţa o va  respinge având în vedere că inculpatul nu şi-a exercitat dreptul de a beneficia de judecarea cauzei în procedură simplificată în condiţiile impuse de dispoziţiile art. 374 al. 4 Cod procedură penală, respectiv în baza înscrisurilor aflate la dosarul de urmărire penală, cauza fiind judecată în procedură obişnuită, cu readministrarea probatoriului administrat în această etapă procesuală.

Analizând întregul material probatoriu administrat în  cauză, instanţa reţine următoarele:

Persoana vătămată M.  I. s-a căsătorit  cu inculpatul M.  C.  G. , în anul 2014, că în anul 2017 relaţiile de căsătorie s-au deteriorat, iar persoana vătămată s-a mutat în localitatea ......., unde deţine un imobil proprietate personală, dobândit prin donaţie.

Având în vedere existenţa unor  conflicte, pe fondul  creat de despărţirea în fapt,  la data de 29 iunie 2017 inculpatul a luat hotărârea de a se deplasa în localitatea ......., cu scopul de a rezolva cu soţia sa câteva aspecte legate de certificatul de naştere al acestuia şi respectiv cu privire la sumele de  bani intrate pe cardul firmei deţinută de aceştia.

În acest scop, inculpatul s-a urcat într-un autoturism la ocazie, iar în timp ce se deplasa către locuinţă,  a sunat-o pe soţia sa, la al cărui telefon a răspuns soacra sa, martora M.  D. .

Existenţa acestei convorbiri telefonice este confirmată atât de către inculpat, de persoana vătămată M.  C., cât şi de  martora M.  D. ,care susţine că ar fi fost ameninţată la telefon de către inculpatul M.  C.  G. .

Martora M.  D.  l-a apelat pe soţul său, persoana vătămată M.  C. C., care se afla în Municipiul ........., cerându-i acestuia să vină repede acasă,  întrucât inculpatul urmează să sosească la locuinţa persoanei vătămate M.  I..

M.  C. a  sfătuit-o  pe martora M.  D.  să închidă uşile până la întoarcerea sa acasă.

 Ajuns în localitatea ...., la locuinţa soţiei sale, pe care spera că o va găsi acasă, inculpatul a intrat în curte, a ajuns în zona scărilor casei  unde a zărit un topor, cu care a început să lovească în uşă, pentru a putea să pătrundă în locuinţa a cărei uşă era încuiată.

Lovituri cu toporul au fost aplicate de către inculpat şi pereţilor de la casă, aşa cum rezultă din fotografiile judiciare aflate la dosarul cauzei.

După altercaţiile cu martora M.  D. , ce au avut loc în interiorul locuinţei, în momentul în care s-a convins că soţia sa nu este în casă, inculpatul M.  C.  G.  a ieşit în curte, unde sosise între timp şi persoana vătămată M.  C., socrul său.

M.  C., văzând uşa de la casă spartă,  l-a apostrofat pe inculpat legat de distrugerile la imobil, întrebându-l  de ce a făcut acest lucru.

În acest moment inculpatul a început să-l alerge prin curte pe persoana vătămată M.  C. cu scopul de a-l lovi, însă acesta, deşi a încercat să se ferească de lovituri,  nu a reuşit să facă acest lucru, astfel că în final a fost lovit în zona abdominală.

La faţa locului a sosit ulterior şi martorul F.N., care a putut observa că pe scările de la casă se afla un topor cu coada ruptă, că geamurile de la uşa erau sparte, broasca de la uşă era dezmembrată, iar în zidul de la casă erau aplicate câteva lovituri de topor.

Martorul  F.N. a perceput în mod direct şi starea în care se afla persoana vătămată M.  C., acesta relatând că  persoana vătămată era lovită în zona stângă a abdomenului.

În privinţa loviturii pe care persoana vătămată M.  C. a primit-o de la inculpat, versiunile părţilor sunt diferite, inculpatul susţinând că a lovit persoana vătămată cu piciorul pentru că acesta încerca să îl lovească, în timp ce persoana vătămată şi martora M.  D.  susţin că lovitura în zona abdomenului a fost aplicată cu toporul.

Această contradicţie este lămurită însă de conţinutul  raportului de expertiză medico – legală  nr. A 7/11  din data de 07 iulie 2017 întocmit de Serviciul Medico - Legal A.... Cabinetul de  Medicină Legală C...., judeţul A... în care se reţine că leziunile traumatice ce au necesitat  5-6 zile de îngrijiri medicale, au putut fi produse prin lovire cu un corp dur.

Cum leziunile identificate de către medicul ce a procedat la examinarea iniţială a persoanei vătămate M.  C. sunt descrise ca fiind produse prin contuzie, nu prin tăiere,  se va reţine că susţinerea inculpatului este reală, în sensul că  lovitura a fost aplicată persoanei vătămate M.  C. cu piciorul.

Revenind la situaţia conflictuală descrisă anterior, instanţa reţine că acest conflict s-a sfârşit urmare intervenţiei organelor de poliţie, care au fost apelate prin intermediul apelului de urgenţă 112.

În consecinţă, prin raportare la  probele administrate în cauză, instanţa va reţine că inculpatul se face vinovat de lovirea persoanei vătămate cu piciorul în abdomen, cu consecinţa producerii unor leziuni ce au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale, deci de săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, faptă prev. şi ped. de art. art. 193 alin. 2 Cod penal.

De asemenea, probele administrate în cauză au confirmat împrejurarea că inculpatul a distrus uşa de la imobilul aflat în proprietatea persoanei vătămate M.  I., astfel că acesta se face vinovat şi de săvârşirea infracţiunii de distrugere, faptă prev. şi ped. de art. 253 alin. 1 Cod penal.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că faptele deduse judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța reține că în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpatului față de infracțiunile comise.

Având în vedere cele expuse și luând în considerare că pedeapsa este o măsură de constrângere, dar și un mijloc de reeducare, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, instanța va  proceda la stabilirea unor pedepse pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de stabilire a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancţiunii, aşa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Sub aspectul individualizării pedepsei, în speţă, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 74 C. pen., ţinându-se cont de gradul de pericol social al faptei comise agravat de circumstanţele reale ale săvârşirii ei, dar şi de circumstanţele personale ale inculpatului care nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii, aşa cum rezultă din fişa de cazier, conduita după săvârşirea faptei, vârsta, situaţia familială şi socială.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată şi pusă în executare, intensitatea şi generalitatea dezaprobării morale a faptei şi făptuitorului, condiţionează caracterul preventiv al pedepsei care, întotdeauna, prin mărimea privaţiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracţiunii şi gradul de vinovăţie a acestuia.

Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală înscrise şi în C. pen. român.

În lumina criteriilor prevăzute de art. 74 C. pen., gravitatea concretă a unei activităţi infracţionale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat şi cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei şi celui ce a săvârşit-o.

Cu privire la circumstanțele de săvârșire a faptei, instanța are  în vedere faptul că faptele au fost comise pe fondul unei stări extrem de tensionate, generată de separarea în fapt a inculpatului de persoana vătămată M.  I., dar şi de existenţa unor neînţelegeri legate de bunuri pretins a fi dobândite în timpul căsătoriei, de sume de bani, de anumite ameninţări pe care inculpatul susţine că le primea de la persoane apropiate familiei soţiei sale, precum de  situaţia unor acte personale ale acestuia.

Evaluând toate circumstanțele in rem și in personam, instanța urmează a aplica inculpatului câte o pedeapsă pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina acestuia, pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege, urmată de aplicarea prevederilor art.  38 al. 1 Cod penal.

În consecinţă, în aplicarea  dispoziţiilor  art. 39 al. 1 lit. b Cod penal, vor fi contopite pedepsele aplicate inculpatului astfel încât acesta va executa pedeapsa cea mai grea, de 9 luni închisoare, la care se adaugă o treime din pedeapsa de 3 luni, respectiv 1 lună închisoare, deci o pedeapsă cu închisoarea de 10 luni.

Având în vedere toate aspectele menţionate anterior, instanţa apreciază că scopul pedepsei, în ceea ce-l priveşte pe inculpat poate fi atins şi fără privarea de libertate a acestuia, astfel că se va dispune, în conformitate cu dispoziţiile art. 91 Cod penal, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului, urmând ca în conformitate cu dispoziţiile art. 92 Cod penal să fie fixat termen de supraveghere de 2 ani pentru inculpat.

Apreciază instanţa că gravitatea concretă a faptelor nu justifică privarea de libertate a inculpatului, după cum nu este oportună nici renunţarea la aplicarea pedepsei, solicitată de către inculpat prin apărător.

Singura formă de răspundere penală, adaptată pentru reeducarea inculpatului şi atingerea scopului educativ al pedepsei este aplicarea suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei cu închisoarea aplicată prin reţinerea regulilor de la concursul de infracţiuni. 

Concomitent cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 93 al. 1 Cod penal instanţa va institui în sarcina inculpatului M.  C.  G. , măsurile de supraveghere şi obligaţiile prevăzute de art. 93 alin. 1 lit. a) - e) Cod penal, respectiv: a) să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

 Se va atrage atenţia inculpatului că, în temeiul art. 94 alin. (1) C. pen., datele prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune Argeş.

 În baza art. 93 alin. 3 Cod penal inculpatul va fi obligat să presteze 120 zile muncă neremunerată în folosul comunităţii la Primăria .... sau ....................

În conformitate cu prevederile art. 93 al. 2 lit. b Cod penal va impune inculpatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Având în vedere modalitatea de săvârşire a faptelor, conflictul dintre inculpat şi persoana vătămată M.  I. şi părinţii acesteia, pentru a preîntâmpina apariţia unor episoade conflictuale similare, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. h) Cod penal şi art. 66 al. 1 lit. l respectiv: h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme; l) dreptul de a se afla în localitatea .................. o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal va fi aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor ce fac obiectul pedepsei complementare de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 91 alin. (4) C. pen. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., respectiv, dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere, nu execută obligațiile impuse ori stabilite prin lege, ori săvârșește noi infracțiuni, instanța revocă beneficiul suspendării și dispune executarea pedepsei în regim de detenție.

Acţiunilor civile alăturate celor penale le sunt aplicabile prevederile  art. 1349 şi art. 1357 C.civ., potrivit cărora orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

De asemenea, sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 1358 C.civ.,  care  prevăd că pentru aprecierea vinovăţiei se va ţine seama de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei, precum şi, dacă este cazul, de faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exploatarea unei întreprinderi.

Sunt aplicabile în cauză totodată prevederile  art. 1370 C.civ.  care consacră  caracterul solidar al răspunderii persoanelor cărora le este imputabilă cauzarea prejudiciului. Răspunderea civilă delictuală este o sancţiune civilă cu caracter reparator, care se aplică în considerarea patrimoniului persoanei care a săvârşit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, aceasta îndeplinind o funcţie reparatorie, fiind considerat un mijloc de apărare a drepturilor subiective, dar şi o funcţie educativ-preventivă.

Răspunderea civilă delictuală şi răspunderea penală intră în acţiune ca urmare a comiterii unei fapte ilicite care aduce atingere unor valori sociale ocrotite de lege. Unul dintre principiile fundamentale ale răspunderii juridice este acela că fiecare este răspunzător pentru propriile sale fapte.

Reţine instanţa că pentru angajarea acestui tip de răspundere se cer a fi întrunite cumulativ anumite condiţii: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat. Vinovăţia exprimă atitudinea subiectivă a celui care a săvârşit fapta ilicită, faţă de această faptă, aceste condiţii ale angajării  răspunderii pentru fapta proprie fiind prevăzute de  art. 1357 şi următoarele C.civ., iar potrivit regulilor de drept incidente răspunderea pentru repararea prejudiciului atrage obligaţia de reparare integrală a prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii.

În cauză, se constată că există o legătură de cauzalitate între  faptele inculpatului, prin raportare la fiecare dintre părţile civile, şi prejudiciul suferit de fiecare dintre acestea, după distincţiile care se vor face, fiecare  urmând a răspunde în măsura în care a comis o faptă cauzatoare de prejudiciu, urmând a  fi avut în vedere  atât prejudiciul  material cât şi  prejudiciul moral, în funcţie de valoarea lezată.

M.  I. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 20.000 lei reprezentând daune morale pentru actele de  violenţă psihică  produse asupra sa, precum şi suma de 5000 lei cu titlul de daune materiale pentru daunele produse bunurilor sale personale, respectiv poartă de acces în curte, uşă acces imobil, scară acces imobil, pereţi interiori.

În privinţa sumelor solicitate cu titlul de daune morale, acestea nu sunt justificate, dată fiind împrejurarea că inculpatul nu este trimis în judecată în această cauză pentru ameninţare la adresa acestei persoane vătămate.

Sumele pretinse cu titlul de daune materiale sunt parţial justificate, făcându-se dovada  cu actele depuse la dosar că a fost produs un prejudiciu patrimonial în sumă de 2810  lei, astfel că această sumă va fi acordată cu titlul de daune materiale. Astfel, cu factura fiscală seria ... nr. ..... emisă la 30 iunie 2017, aflată la fila 140 dosar urmărire penală, s-a făcut dovada că au fost avansate cheltuieli în sumă de 350 lei, iar cu factura fiscală nr. 3521 emisă la 12 martie 2019 şi chitanţa nr. 528 din 14 martie 2019  s-a făcut dovada că a fost achitată pentru  repararea uşii suma de 2460 lei, deci un total de 2810 lei.

În privinţa persoanei vătămate M.  C., instanţa reţine că acesta s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 30.000 lei reprezentând daune morale pentru agresarea sa cu toporul, dar şi pentru traumele morale suferite cu ocazia incidentului, precum  şi suma de 5000 lei, cu titlul de daune materiale.

Referitor la sumele pretinse cu titlul de daune materiale, instanţa reţine că prin actele depuse la dosar, anume chitanţe aflate la dosarul de urmărire penală, s-a făcut dovada că M.  C. a suferit, prin fapta de lovire a inculpatului, un prejudiciu material cuantificat la suma de 263 lei, astfel că va acorda această sumă  cu titlul de daune materiale.

În ceea ce priveşte daunele materiale, instanţa apreciază că suferinţele fizice şi psihice la care persoana vătămată a fost supusă justifică acordarea unei sume de 10.000 lei cu titlul de daune morale.

La acordarea acestei sume instanţa va avea în vedere împrejurarea că persoana vătămată a fost supusă unui stres provocat de conduita contrară legii adoptată de către inculpat, care prin pătrunderea în locuinţa fiicei acestuia, M.  I. şi aplicarea  unei lovituri cu piciorul, a provocat o stare de tensiune perpetuată chiar şi după plecarea de la faţa locului a organelor de poliţie.

Totodată, instanţa va lua act că persoana vătămată Spitalul ..........nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 274 alin 2 Cod procedură penală obligă pe  inculpat la plata sumei de  1.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea inculpatului formulată prin apărător de a se reţine aplicabilitatea dispoziţiilor art. 396 al. 10 Cod procedură penală.

În baza art. 193 al. 2 Cod penal condamnă pe inculpatul M.  C.  G. , fiul lui ...... şi ..... a, născut la data de ...., în ....., domiciliat în ......., cetăţenie română., CNP ........, la 6 luni închisoare.

În baza art. 253 al. 1 Cod penal condamnă pe inculpat la 3 luni închisoare.

În baza art.  38 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. art. 39al. 1 lit. b Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate inculpatului astfel încât acesta va executa pedeapsa cea mai grea, de 9 luni închisoare, la care se adaugă o treime din pedeapsa de 3 luni, respectiv 1 lună închisoare, deci o pedeapsă cu închisoarea de 10 luni.

În baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului.

În baza art. 92 Cod penal fixează termen de supraveghere de 2 ani pentru inculpat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 93 al. 1 Cod penal.

 Instituie în sarcina inculpatului M.  C.  G. , măsurile de supraveghere şi obligaţiile prevăzute de art. 93 alin. 1 lit. a) - e) Cod penal, respectiv: a) să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

 În temeiul art. 94 alin. (1) C. pen., datele prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune Argeş.

 În baza art. 93 alin. 3 Cod penal obligă pe inculpat să presteze 120 zile muncă neremunerată în folosul comunităţii la Primăria ..... sau .......

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. h) Cod penal şi art. 66 al. 1 lit. l respectiv: h) dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme; l) dreptul de a se afla în localitatea ....... o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor ce fac obiectul pedepsei complementare de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 91 alin. (4) C. pen. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., respectiv, dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea - credință, nu respectă măsurile de supraveghere, nu execută obligațiile impuse ori stabilite prin lege, ori săvârșește noi infracțiuni, instanța revocă beneficiul suspendării și dispune executarea pedepsei în regim de detenție.

Obligă pe inculpat să plătească părţii civile M.  C., ...., CNP 1571228400084, cu domiciliul .......,  suma de 10.000 lei cu titlul de daune morale şi suma de 263 lei, cu titlul de daune materiale.

Obligă pe inculpat să plătească părţii civile M.  I., ...., domiciliată în ....., CNP ........, .., suma de 2810  lei reprezentând daune materiale.

Respinge cererea de acordare a daunelor morale către partea civilă M.I..

În baza art. 274 alin 2 Cod procedură penală obligă pe  inculpat la plata sumei de  1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Prezenta sentinţă este supusă apelului în termen de 10 zile, termen care curge de la comunicarea copiei minutei, conform art. 410 al. 1 Cod procedură penală. 

Pronunţată în şedinţă publică azi, ..... aprilie 2019.

Preşedinte, Grefier,

E.A.A. M.B.

Domenii speta

Spete similare