Abuz în serviciu contra intereselor publice. Achitare contravaloare reparații autovehicul personal folosind fondurile unității administrative teritoriale. Recunoaștere. Codul penal 1969 – lege penală mai favorabilă. Suspendarea condiționată a executării

Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:

1.Situaţia de fapt şi încadrarea juridică reţinută prin rechizitoriu.

Prin rechizitoriul nr. XXX/P/XXXX al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul V. I., pentru săvârşirea infracţiunii de „abuz în serviciu contra intereselor publice”, prev. şi ped. de art. 248 CP şi art. 5 CP, cu aplic. art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, actualizată.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, în fapt că, la data de XX.XX.XXXX, lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ T. –S.I.C.E, s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de „abuz în serviciu”, prev. şi ped. de art. 297 alin.1 CP rap. la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, infracţiune comisă de angajaţi din cadrul Primăriei comunei B., judeţul T., ce a produs un prejudiciu instituţiei de 2330,65 lei.

Situaţia de fapt mai sus-menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare; declaraţie persoana vătămata; declaraţii martori; facturi fiscale; raport de audiat financiar al Curţii de Conturi Teleorman; declaraţii suspect/inculpat.

2. Procedura camerei preliminare.

Prin încheierea nr.XXX din data de XX.XX.XXXX, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile privind nelegalitatea actului de sesizare formulate de inculpat, ca neîntemeiate, a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.XXX/P/XXXX al Parchetului de pe lângă Judecătoria A., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală privind pe inculpatul V. I..

3. Aspecte relevante aferente cercetării judecătoreşti.

La termenul din data de XX.XX.XXXX în şedinţă publică, inculpatul a solicitat instanţei ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a mai solicita alte probe, deoarece recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei, precum și că este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, în cazul în care va fi găsit vinovat, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

La acelaşi termen de judecată, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 349 alin. (2) C.proc.pen. raportat la art.374 alin.(4) C.proc.pen., instanţa a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate şi a procedat în consecinţă, judecând cauza numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt expusă în rechizitoriu şi aceeaşi încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

În fapt, s-a reținut că în anul XXXX Camera de Conturi T. a efectuat un audit la Primăria comunei B., judeţul T., ocazie cu care s-a constatat că, în anul XXXX, această instituţie a achitat, prin ordinul de plată cu nr. XXX/XX.XX.XXXX, către S.C. P.S.R.L., suma de 2330,65 de lei, ce reprezintă contravaloarea facturilor fiscale cu seria XXXXX nr. XXXXXXX din data de XX.XX.XXXX şi seria XXXXX nr. XXXXXXXXX din data de XX.XX.XXXX, ambele facturi fiind emise de S.C. P. S.R.L. pentru reparaţiile efectuate la autoturismul marca N. N. cu nr. XX XX XXX, ce aparţinea, la acel moment, lui V. A. I., fiul primarului V. I.. 

Urmare a plăţii efectuate, primarul comunei B., judeţul T., inculpatul V. I., a obţinut un folos necuvenit constând în suma de 2330,65 de lei, achitată de primărie în locul său.

Ordinul de plată a fost semnat de către inculpatul V. I. după ce martora S. M., în calitate de contabilă la Primăria comunei B., a acordat viza CFP pentru efectuarea plăţii.

Fiind audiat la procuror, inculpatul V. I., în prezenţa apărătorului ales T. F., în data de XX.XX.XXXX,  a declarat că recunoaşte şi regretă fapta săvârşită în sarcina sa, precizând faptul că, deoarece Primăria comunei B. nu dispunea de o maşină, a avut aprobarea verbală a consilierilor locali, dar fără a încheia vreun proces-verbal de şedinţă în acest sens.

Acesta a mai arătat faptul că, în perioada 2010-2013, având calitatea de primar al comunei B., judeţul T., a folosit autoturismul marca N. N. cu nr. XX XX XXX, ce aparţinea fiului său, V. A. I., în interes de serviciu, până când Primăria comunei B. a achiziţionat autoturismul marca Dacia Duster, această maşină fiind cumpărată în leasing.

Martorii S. M., V. A. I., C. M. şi U. V. au confirmat cele declarate de către inculpatul V. I..

În drept, fapta inculpatului V. I., care, în anul 2013, a achitat, în numele Primăriei comunei B., judeţul T., fără  aprobarea Consiliului Local B., prin ordinul de plată cu nr. XXX/XX.XX.XXXX, către S.C. P. S.R.L., suma de 2330,65 de lei, ce reprezintă contravaloarea facturilor fiscale cu seria XXXXX nr. XXXXXXXX din XX.XX.XXXX şi seria XXXXX nr. XXXXXXX din XX.XX.XXXX, ambele facturi fiind emise de S.C. P. S.R.L. pentru reparaţiile efectuate la autoturismul N. N. cu nr. XX XX XXX, ce aparţinea, la acel moment, lui V. A. I., fiul primarului V. I., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „abuz în serviciu contra intereselor publice”, prev. şi ped. de art. 248 CP şi art. 5 CP, cu aplic. art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, actualizată.

Instanţa constată că în conformitate cu art. 104 din Legea nr. 255/2013 privind Legea de punere în aplicare a C.pr.pen. (LPANCPP), pe data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală. Conform art. 246 din Legea nr. 187/2012, de la aceeaşi dată a intrat în vigoare şi Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

În ceea ce priveşte data săvârşirii faptei, instanţa constată că infracţiunea de care este acuzat inculpatul au fost săvârşie anterior intrării în vigoare a Noului Cod Penal.

De asemenea instanţa ia act că există o continuitate de reglementare între vechea şi noua legislaţie faţă de infracţiunile de care este acuzat inculpatul.

Analizând urmarea imediată instanţa ia act că art. 248 C.pen. incriminează fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia stabilind o pedeapsă cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Instanța consideră că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, este o infracțiune de serviciu și nu de patrimoniu, așa cum se poate lăsa impresia în urma ultimelor discuții legislative. Conform textului de lege menționat, această infracțiune este fapta funcționarului public (în sensul art. 147 C. pen.) care în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei alte unități din cele la care se referă art. 145, sau o pagubă patrimoniului acesteia.

Valoarea socială apărată, în principal, prin incriminarea și sancționarea abuzului în serviciu contra intereselor publice este bunul mers al activității persoanelor juridice de drept public, precum și a instituțiilor de stat indicate în art. 145 C. pen.

În accepţiunea noţiunii de “tulburare însemnată” instanţa consideră că aceasta a fost definită în jurisprudenţă și că semnifică o atingere de o anumită gravitate care să perturbe activitatea unei instituţii care trebuie de asemenea probată iar nu presupusă.

Aşa cum a fost reţinut în doctrină legiuitorul a prevăzut noţiunea de tulburare „însemnată” întrucât a dorit să incrimineze orice tulburare în activitatea unei unităţi care afectează, în orice mod, bunul mers al activităţii acesteia și care nu constituie o tulburare neglijabilă, derizorie, măruntă, insignifiantă, adică neînsemnată (antonimul lui ”însemnat”, așa cum este definit în Dicționarul Explicativ al Limbii Române).

Astfel inculpatul este acuzat că in anul 2013 a achitat, în numele primăriei B., fără aprobarea Consiliului Local 2 facturi fiscale, pentru reparațiile efectuate la autoturismul N.N. cu nr. de înmatriculare XX XX XXX, ce aparținea la acel moment lui V. A., fiul primarului.

Instanţa apreciază că infracţiunea de abuz în serviciu are un caracter general, elementul material constând în aceea că funcţionarul public în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Analizând în abstract infracţiunea de abuz în serviciu, elementul material al infracţiunii constă în îndeplinirea într-un mod defectuos a unei atribuţii de serviciu sau în neîndeplinirea acesteia, astfel că pentru existenţa infracţiunii ce face obiectul prezentului dosar este necesar ca inculpatul să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu în mod necorespunzător sau să nu le îndeplinească printr-o faptă omisivă.

Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, deşi are un caracter general ca normă de incriminare, prezintă anumite particularităţi care derivă tocmai din împrejurarea că este caracterizată prin faptul că o specificitate concretă a acesteia nu poate fi determinată deoarece fapta aparţinând ilicitului penal capătă elemente de individualizare efective în funcţie de funcţia ocupată de fiecare inculpat sau de dispoziţiile legale care reglementează un anumit domeniu de activitate, aspecte ce trebuie să fie circumscrise tipicităţii infracţiunii prevăzute de art. 248 C.pen..

Urmarea imediată este reprezentată de vătămarea legitimă adusă intereselor Primăriei B., în calitate de instituție a statului prejudiciată, vătămare ce constă în lipsirea unei sume de bani din patrimoniul său,  legătura de cauzalitate rezultând din întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei

Din punct de vedere al laturii subiective, infracţiunea a fost săvârşită cu forma de vinovăţie a intenţiei directe, conform art. 16 alin. 3 lit. a din Cod. pen., inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos  al faptei sale și a urmărit producerea acestuia, scopul fiind obținerea unor avantaje materiale pentru sine.

Se va reține de asemenea și aplicarea prevederilor art 132 din Legea nr. 78/2000 potrivit cărora în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime, având în vedere faptul că în prezenta cauză, inculpatul V. I., funcționar public cu statut special, a cauzat o pagubă patrimoniului unei instituții publice.

În continuare instanţa reţine că prin Decizia 405 din 15.06.2016 a Curţii Constituţionale se face o distincţie clară între noţiunea de îndeplinire defectuoasă sau neîndeplinire a unui act şi între atribuţiile de serviciu.

Astfel în parag. 60 se susţine că neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă  a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţiile de serviciu expres reglementată prin lege primară – legi şi ordonanţe ale guvernului, motiv pentru care instanţa consideră că fapta comisă de către inculpat constituie o încălcare a dispozițiilor art. 14, alin. 3 și art. 23 alin. 1 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

În concluzie instanţa apreciază că în ceea ce priveşte elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, raportat la Decizia nr. 405 din 15.06.2016 a Curţii Constituţionale, că este îndeplinită cerinţa existenţei laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice săvârşită de către inculpat prin plata fără nicio baza legală a reparațiilor mașinii fiului său.

Având în vedere îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpatul V. I. există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat cu vinovăţia prevăzută de lege, instanţa urmează a dispune condamnarea acesteia.

La individualizarea pedepselor ce urmează  a fi  aplicate inculpatului, instanţa va ţine seama că acesta a avut o atitudine sinceră, de recunoaştere a faptei comise, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, condiţii în care este astfel posibilă aplicabilitatea prevederilor art. 396 alin. 10 din Cod procedură penală, limitele de pedeapsă urmând a fi reduse cu o treime dar și majorate cu o treime în cazul infracțiunii de abuz în  serviciu ca urmare a reținerii prevederilor art 132 din Legea nr. 78/2000 .

De asemenea, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 din Cod penal şi anume:

- împrejurările si modul de comitere a infracțiunilor precum si mijloacele folosite - profitând de calitatea sa de primar - funcționar public cu statut special a plătit din bugetul Primăriei B., reparația autoturismului proprietate a fiului său, fără o bază legală pentri a face acest lucru;

- starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita - pericol extrem de ridicat ce reiese în primul rând din modul în care a acționat inculpatul dar mai ales din faptul că acesta își motivează fapta prin faptul că nu avea un autoturism la dispoziție la Primăria unde fucnționa ca și primar.

 - natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii - folosul necuvenit obținut.

- natura si frecventa infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului - inculpatul nu a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea de infracțiuni.

- conduita după săvârșirea infracțiunii si in cursul procesului penal - atât în cursul urmăririi penale cât și al judecății inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând și descriind modul de săvârșire a faptei, colaborând cu organele de urmărire penală.

- nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familiala si sociala - inculpatul are 60 de ani, căsătorit, de profesie electrician, în prezent Primar al comunei B..

În raport de aceste considerente în baza art. 396 alin. 1, 2 și 10  C. proc. pen. raportat la art. 248 Cod Penal 1968 cu aplic. art. 132 Legea nr. 78/2000,  actualizată, cu referire la art. 5 C. pen., instanța va condamna pe inculpatul V. I., la o pedeapsa de 9 luni închisoare pentru comiterea infractiunii de „abuz în seriviciu contra intereselor publice” ( fapta din XX.XX.XXX).

În baza art. 81 Cod Penal 1968 va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 2 ani si 9 luni reprezentând termen de încercare, potrivit art. 82 Cod Penal.

În baza art. 71 alin. 2 C. pen. 1968 raportat la art. 64 C. pen. 1968 va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pen. după rămânerea definitivă a sentinţei, până la data terminării executării pedepsei.

În baza art.71 alin. 5 C. pen. 1968, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod Penal 1968 privind revocarea suspendarii.

Cu privire la latura civilă s-a reținut că, fiind audiat la procuror, în calitate de persoană vătămată, reprezentantul Primăriei comunei B., judeţul T., numitul V. S., în calitate de viceprimar al Primăriei comunei B., judeţul T., a declarat că nu se mai constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 2330,63 lei, reprezentând prejudiciul cauzat Primăriei comunei B. de către inculpatul V. I., deoarece acesta a fost achitat în totalitate de către inculpat.

În baza art. 275 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare