Actiune in constatarea darii in plata

Acesta este document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2018:001.001153

Dosar nr. 7138/189/2017

R O M A N I A

JUDECATORIA X

JUDB

Sentinta civila Nr. 1153/2018

Sedinta publica de la 22 Mai 2018

Instanta constituita din:

INSTANTA

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei cu numarul X/189/2017, reclamantii: X X X, CNP:X, domiciliat in municipiul X, strada X, judetul X si X X, domiciliata in municipiul X, strada X, judetul X, ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocat X X, cu sediul in municipiul X, X, judetul X in contradictoriu cu parata SC X ZRT cu sediul in municipiul X, sectorul 1, strada X au solicitat pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se constate stingerea tuturor datoriilor izvorate din contractul de credit nr.CX/X/6976 din 30.01.2008.

In motivare, in sinteza, reclamantii arata ca aveau o situatie financiara buna, in anul 2008 adica la momentul incheierii contractului de credit mentionat, pentru ca erau angajati la DGASPC X, insa ulterior anului 2010 situatia financiara s-a deteriorat pentru ca au scazut salariile si a crescut cursul CHF. Din aceste motive, au solicitat si au obtinut de la creditoare, mai multe suspendari de la plata ratelor, conform actelor aditionale nr.X/2010, nr. X/2011 si nr.X/2011.

Din cauza cresterii constante a cursului CHF reclamantii nu au mai putut plati ratele si au intrat in incapacitate de plata, iar pe parcurs s-au nascut cei copii.

Se indica faptul ca OTP Bank a declarat scadent creditul si l-a cesionat catre X ZRT, iar in anul 2014 a inceput executarea silita impotriva reclamantilor. Apartamentul care a constituit obiectul ipotecii a fost vandut la licitatie, in dosarul numarul X/2014 instrumentat de BEJ X, dar dupa vanzare reclamantii mai au o datorie de 55.000 CHF pentru care se continua executarea-

In drept, au fost invocate disp. art. 6 alin.3m art. 8 alin.5, art. 4 alin.1, art. 3 din legea numarul 77/2016.

Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru, in temeiul art. 29 alin.1 lit.l) din OUG nr.80/2013 ref. art. 8 alin.4 din Legea nr.77/2016 privind darea in plata.

Intimatul X ZRT a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibila a cererii de chemare in judecata si in subsidiar ca neintemeiata. Au fost solicitate cheltuieli de judecata.

In motivare, asupra situatiei de fapt, paratul argumenteaza ca reclamantii nu si-au indeplinit obligatia de plata asumata la contractarea imprumutului conform contractului credit nr.CX/X/6976 din 30.01.2008, pentru suma de 50.000 CHF garantata cu ipoteca asupra imobilului situat in municipiul X, strada X, judetul X. S-a procedat la declararea anticipata a tuturor sumelor creditate care au fost cesionate catre X ZRT la data de 05.04.2013 si s-a demarat procedura de executare silita in dosarul numarul X/2014 instrumentat de BEJ X.

Reclamantii au comunicat o notificare la data de 02.06.2016, prin care au solicitat stingerea tuturor datoriilor provenite din contractul de credit. Raspunsul a fost transmis de X ZRT la data de 01.07.2016 in sensul ca debitorii au fost invitati la negociere in scopul rezolvarii pe cale amiabila a diferendului.

Cu privire la admisibilitate, paratii argumenteaza ca reclamantii nu au atasat nici o dovada din care sa rezulte ca imobilul ipotecat ar avea destinatia de locuinta, conform art. 4 alin.1 lit.c) din Legea nr.77/2016, iar imobilul urmarit ar fi putut avea destinatie comerciala, fiind inregistrat ca sediu social sau ca punct de lucru al unei societati comerciale.

Se afirma ca nu pot constitui temei pentru actiunile civile intentate de consumator, bunurile ipotecate care au fost transmise pe calea executarii silite, asa cum s-a stabilit prin Decizia Curtii Constitutionale numarul 639/27.10.2016, obligatorie. S-a retinut ca Legea nr,77/2016 conditioneaza stingerea tuturor datoriilor consumatorilor de transmiterea voluntara a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorilor in cel al profesionistilor, astfel incat Curtea Constitutionala a retinut inaplicabilitatea Legii nr.77/2016 in situatia in care bunul imobil nu se mai afla in posesia consumatorului.

In consecinta, reclamantii au comunicat notificarea de dare in plata intr-un moment in care ei nu mai detineau dreptul de proprietate asupra imobilului, astfel incat sa mai poata beneficia de dispozitiile Legii nr.77/2016.

Cu privire la temeinicie, paratii considera ca nu sunt intrunite conditiile impreviziunii, cumulativ. Sub imperiul Codului civil de la 1864, atat doctrina, cat si practica au recunoscut posibilitatea aplicarii teoriei impreviziunii in cazul in care un eveniment exceptional si exterior vointei partilor ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil de acestea la data incheierii contractului, ar face excesiv de oneroasa executarea obligatiei debitorului.

Curtea a retinut ca determinarea imprejurarilor care justifica aplicarea impreviziunii, concept derivand din buna credinta care trebuie sa caracterizeze executarea contractului, trebuie realizata tinandu-se cont de idea de risc al contractului. Acesta trebuie analizat dintr-un punct de vedere bivalent atunci cand acesta se materializeaza; astfel, contractul in sine presupune un risc inerent asumat in mod. voluntar de cele doua parti ale contractului, in baza autonomiei lor de vointa, principiu care caracterizeaza materia incheierii contractului, si unul supra-adaugat care nu a putut face obiectul in concreto a unei previzionari de catre niciuna dintre acestea, risc care trece dincolo de puterea de prevedere a cocontractantilor si care tine de intervenirea unor elemente ce nu puteau fi avute in vedere la momentul a quo. Impreviziunea vizeaza numai riscul supra-adaugat si, in conditiile intervenirii acestuia, este menita sa reamenajeze prestatiile la care partile s-au obligat in conditiile realitatii economice si juridice.

Evaluarea intervenirii acestui risc trebuie privita si realizata in ansamblu, prin analiza cel putin a calitatii si pregatirii economice si juridice a cocontractantilor, a valorii prestatiilor stabilite prin contract, a riscului deja materializat si suportat pe perioada derularii contractului de credit, precum si a noilor conditii economice care denatureaza atat vointa partilor, cat si utilitatea sociala a contractului de credit.

Regula pacta sunt servanda presupune luarea in considerare a unor elemente precum buna-credinta si echitatea,in conditiile schimbarii fundamentale a conditiilor de executare a contractului. Singura interpretare care se subsumeaza cadrului constitutional in ipoteza unei reglementari generale a impreviziunii in executarea contractelor de credit este cea potrivit careia Onorata Instanta, in lipsa acordului dintre parti, are competenta si obligatia sa aplice impreviziunea in cazul in care constata ca sunt indeplinite conditiile existentei acesteia.

Pornind de la faptul ca impreviziunea intervine atunci cand, in executarea contractului, a survenit un eveniment exceptional si exterior ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil la data incheierii acestuia, care face excesiv de oneroasa executarea obligatiilor prevazute de acesta, instant este tinuta sa analizeze indeplinirea conditiilor impreviziunii in respective cauza, raportata la urmatoarele conditii, respectiv:

1. Sa existe un contract sinalagmatic valid si in curs de derulare;

2. in perioada executarii contractului sa survina o cauza externa exceptionala care sa determine o impovarare excesiva si valid injusta a obligatiei la care e tinut unul dintre contractanti;

3. Debitorul, pus in incurcatura de sporirea impovaratoare a datoriei sale, sa nu isi fi asumat in mod expres suportarea riscului schimbarii imprejurarilor care au dus la aceasta crestere sau sa nu se poate deduce in mod rezonabil ca si-ar fi asumat acest risc;

4. Debitorul sa faca dovada incercarii de renegociere cu buna-credinta si intr-un termen rezonabil contractual dezechilibrat de schimbarile economice care au avut loc.

Primele doua conditii sunt obiective, fiind independente de activitatea contractantilor, in timp ce ultimele doua conditii sunt subiective, legate mai ales de debitor.

Cu privire la prima conditie, trebuie avut in vedere ca partile au incheiat un contract de creditare in valuta, astfel incat exista obligatia restituirii aceluiasi bun res genera, respectiv a aceleiasi monede. In cazul creditelor acordate in valuta nu suntem in prezenta niciunei situatii exceptionale sau a unei clauze abuzive, pentru ca nu banca a instituit printr-o dispozitie din contract regula nominalismului, ci insusi legiuitorul.

Asadar, obligatia debitorului va fi aceeasi de la momentul incheierii contractului, respectiv de a restitui bunuri din categoria celor pe care le-a primit, respectiv de a restitui aceeasi valuta.

In temeiul art.237 alin.2 pct.7, art.258 si art 255Cod procedura civila in cauza au fost incuviintate si administrate: proba cu inscrisurile depuse la dosar de parti:act identitate reclamant (f.), certificat de casatorie seria CE numarul X eliberat la data de 02.08.2007 de Primaria municipiului X (f.7), certificat de nastere seria NJ numarul Xeliberat la data de 17.01.2011 de Primaria municipiului X (f.8), certificat de nastere seria NW numarul X.

Deliberand asupra cauzei de fata, instanta retine urmatoarele:

In fapt:

Cu privire la raporturile contractuale dintre parti:

Conform contractului de credit pentru nevoi personale, garantat cu ipoteca pentru persoane fizice nr.CX/X/30.01.2008 (f.15) reclamantii au beneficiat de uncredit de nevoi personale, in valoare de 50.000 CHF, pentru o durata de 360 luni (f.75). Creditul a fost garantat cu ipoteca imobiliara avand drept obiect: proprietatea situata in municipiul X, strada X, judetul X, intabulata in Cartea funciara nr.1889 nedefinitiva (f.76verso). Succesiv, au fost modificate clauzele initiale contractuale, in sensul suspendarii partiale a ratelor de credit pentru o durata de 6 luni si cu modificarea durateicreditului si a graficului de rambursare, de 3 ori, asa cum se atesta prin Actul aditional nr.X din 10.9.2010 (f.82), prin Actul aditional din 10.03.2011 (f.84) si prin Actul aditional nr.X din 26.09.2011 (f.85).

Cu privire la procedura de executare a debitorului contestator, instanta retine urmatoarele:

Prin Incheierea pronuntata la data de 12.02.2014 de Judecatoria Iasi in dosarul X/2X/2014 (f.95) s-a dispus admiterea cererii formulate de petentulexecutorul judecatoresc X si s-a dispus investirea cu formula executorie a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit pentru nevoi personale, garantat cu ipoteca pentru persoane fizice nr.CX/X/30.01.2018 modificat prin actele aditionale .X din 10.9.2010 (f.82), prin Actul aditional din 10.03.2011 (f.84) si prin Actul aditional nr.X din 26.09.2011 (f.85).

Procedura de executare silita s-a derulat si a implicat inclusiv vanzarea imobilului situat in municipiul X, strada X, judetul X, care a fost proprietatea debitorului X X X in dosarul de executare silita numarul X/2014 aflat pe rolul BEJ X, fapt afirmat de ambele parti si mentionat in considerentele procesului verbal de actualizare a creantei din 07.09.2017 (f.190).

Ulterior, prin cererea de staruire in executare formulata la data de 20.07.2017, completata, creditoarea X ZRT a solicitat continuarea executarii silite in vederea recuperarii creantei de 55.116,02 CHF, la cursul BNR din ziua platii, reprezentand credit restant si dobanzi restante calculate de creditoare la data de 28.08.2017, la care se adauga cheltuielile de executare stabilite conform Incheierii privind cheltuielile suplimentare de executare din dosarul de executare numarul 47/2014 al BEJ X, conform procesului verbal de actualizare a creantei din 07.09.2017 (f.190).

Au fost stabilite cheltuieli suplimentare de executare in cuantum de 86,80 lei, conform Incheierii emisa la data de 07.09.2017 la BEJ X (f-192) si s-au infiintat popriri pentru recuperarea creantei (f.194- f.208).

Pe parcursul derularii raporturilor contractuale, situatia familiala a reclamantilor debitori s-a modificat, in sensul ca familia s-a marit cu 2 membri- X, dar care nu au capacitate de exercitiu si raman terti fata de contract.

Calitatea de angajati a reclamantilor debitori a fost modificata de mai multe ori, prin schimbarea angajatorului de la DGASPC, la SC X,la X pentru debitorul solidar X X, de exemplu (f.41.f.194) Codebitorul X X X a depus inscrisuri din care rezulta ca a avut calitatea de angajat pana la 19.06.2012 la DGASPC (f.40).

In drept:

Reclamantii au promovat o cerere care intra sub incidenta disp. art. 8 alin.5 din Legea numarul 77/2016, unde este reglementata actiunea prin care debitorul solicita instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate stingerea obligatiilor nascute din contractul de credit pentru nevoi personale, garantat cu ipoteca pentru persoane fizice nr.CX/X/30.01.2018 modificat prin actele aditionale .X din 10.9.2010 (f.82), prin Actul aditional din 10.03.2011 (f.84) si prin Actul aditional nr.X din 26.09.2011 (f.85), Premisa avuta in vedere in argumentarea cererii, consta in faptul ca reclamantii, in calitate de consumatori au fost supusi unei executari silite a imobilului ipotecat- situat in municipiul X, strada X, judetul X, care si fost vandut anterior promovarii cererii de chemare in judecata.

Instanta constata insa ca debitul final exigibil nu este considerat stins de catre creditorul X ZRT, care prin cererea de staruire in executare formulata la data de 20.07.2017, a solicitat continuarea executarii silite in vederea recuperarii creantei de 55.116,02 CHF, la cursul BNR din ziua platii, reprezentand credit restant si dobanzi restante calculate de creditoare la data de 28.08.2017, la care se adauga cheltuielile de executare stabilite conform Incheierii privind cheltuielile suplimentare de executare din dosarul de executare numarul 47/2014 al BEJ X, conform procesului verbal de actualizare a creantei din 07.09.2017 (f.190).

In ipoteza concreta, instanta considera ca cererea reclamantilor este neintemeiata. Nefiind un consens asupra debitului restant, in sensul ca pe de o parte reclamantii considera ca sunt liberati de datorie din momentul executarii imobilului desi pe de alta parte creditorul continua executarea silita pentru diferenta de 51621, 41 CHF, exigibila ulterior executarii imobilului, nu se poate suplini acordului creditorului pentru realizarea unei dari in plata deja efectuate dar neindestulatoare. Cu alte cuvinte, instanta nu poate considera ca s-a indestulat creanta totala afirmata de creditor- care nici nu antameaza acest subiect- in lipsa unui petit avand drept obiect: impreviziunea contractuala, adica din oficiu si fara investirea cu analiza unui argument care sa se constituie ca un vehicul procesual prin care sa se solicite un examen al caracterului adecvat al remediului incetarii contractului prin darea in plata.

In detaliu, natura juridica a actiunii intemeiate pe disp. art. 8 alin.5 din Legea numarul 77/2016-spre deosebire de actiunea in realizare intemeiata pe disp. art. 8 alin.1- este de actiune in constatare. Scopul urmarit de reclamanti este acela al consfintirii stingerii unui drept de creanta avand drept izvor contractul de credit pentru nevoi personale, garantat cu ipoteca pentru persoane fizice nr.CX/X/30.01.2018 modificat prin actele aditionale indicate. Insa reclamantii nu argumenteazadin perspectiva unei stingeri a datoriei ca efect a vanzarii, ci din unghiul de afirmare a unor impedimente survenite pe parcursul executarii contractului dar anterior (cel mult concomitent) declansarii executarii silite din anul 2014 adica: in perioada 2011 si 2013- nasterea celor doi minori (f.8),respectiv in perioada2012- februarie 2014-incetarea raporturilor de munca la angajatorul DGASPC(f.40, f.41).

In conditiile in care in mod explicit creditorul X ZRT considera ca nu este stins debitul avand drept izvor contractul numarul CX/X/30.01.2018 si a manifestat o atitudine activa in sensul recuperarii creantei restante de 51.000 CHF si a declansat o procedura de executare silita, in fiinta si prezumata neviciata in baza Incheierii numarul 47/2014 privind continuarea executarii silite la cererea creditorului, nu se poate constata ca reclamantii nu datoreaza nimic.

Pe de alta parte, daca argumentele prezentate de reclamanti- nasterea celorminori in 2011 si 2013 respectiv pierderea/schimbarea locului de munca (f.40, f.41) din motive care nu confirma motive absolut independente de vointa debitorilor reclamanti, sunt considerate a fi din categoria impreviziunii, un astfel de petit trebuia formulat explicit.

Reclamantii nu se gasesc in ipoteza reglementata de art. 8 alin.1 din Legea nr.77/2016 prin care sa solicite instantei sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act de dare in plata, adica sa se substituie acordului creditorului pentru realizarea darii in plata( asemanatoare actiunii intemeiate pe disp. art. 1669 Cod civil- actiune care sa tina loc de contract in cazul in care partile au incheiat o promisiune bilaterala de vanzare) adica o actiune in realizare intemeiata pe un drept de creanta al reclamantului, drept izvorat din lege. Nici nu se pune problema in care transferul dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat de la debitor la creditor sa fi operat ex lege ca efect a notificarii de dare in plata si al expirarii termenelor prev de art. 7 alin.6 din Legea nr.77/2016 astfel incat instanta sa constate doar ca darea in plata a avut loc. Reclamantii, desi nu neaga dreptul de creantaramas neachitat – 51.000 CHF li afirmat de parata creditoarea cesionara X ZRT, totusi invoca tangential cauze care ar putea fi incluse in domeniul impreviziunii,insa fara sa solicite adaptarea contractului si succesiv considerarea ca fiind incetate efectele contractului de credit pentru nevoi personale, garantat cu ipoteca pentru persoane fizice nr.CX/X/30.01.2018, modificat prin actele aditional, din momentul vanzarii silite a imobilului ipotecat.

In detaliu, chiar si trecand peste argumentele procedurale anterior expuse, motivele prezentate de reclamanti- nasterea copiilor si schimbarea / pierderea locului de munca de la angajatorul DGASPC(f.40, f.41) nu se incadreaza in categoria de eveniment exceptional si imprevizibil care, fiind supravenit, conduce la imposibilitatea executarii contractului in forma initiala.

Trebuie remarcat inclusiv ca nici premisa generala de aplicabilitate a disp art. 8 din Legea nr. .77/2016 nu este indeplinita deoarece imobilul care a constituit obiectul material al ipotecii nu a fost dat in plata ci executat silit si vandut la licitatie. Imprejurarea ca pe parcursul procedurii de executare silita, debitorii au folosit dar fara succes procedura darii in plata, nu plaseaza prezenta cerere in domeniul de reglementare stabilit de art. 8 alin.5 din Legea nr.77/2016.

Asa cum in mod pertinent a remarcat paratul, instanta retine ca s-a pronuntat Curtea Costitutionala a Romaniei prin Decizia numarul X/2016, in sensul ca Legea nr.77/2016 se aplica numai in cazul in care stingerea datoriei poate avea loc ca efect a transmiterii catre creditor a dreptului de proprietate asupra imobilului ipotecat nefiind posibil ca procedura sa fie aplicabila daca imobilul a iesit deja din patrimoniul debitorilor.

In acest sens, Curtea Constitutionala a stabilit in cuprinsul Deciziei numarul 623/2016 ca expresia in derulare utilizata la art.11 din lege (...) a fost folosita de legiuitor pentru a acoperi si cazul prevazut de art. 8 alin.5 din Legea nr.77/2016 respectiv faza executarii silite incepute inainte de intrarea in vigoare a legii.

Relevant este si rationamentul prezentat in paragraful numarul 123 din aceeasi Decizie: In ceea ce priveste criticile referitoare la prevederi art.8 alin.(5) din Legea nr.77/2016, Curtea constata ca se impun anumite precizari. Executarea unei obligatii a debitorului poate avea loc, in principiu, in doua moduri: de buna voie sau prin executare silita. Cauzele pentru care se ajunge la executare silita sunt aceleasi ca cele care il determina pe debitor sa dea in plata imobilul cu care a garantat imprumutul. Legiuitorul a reglementat aceeasi solutie pentru situatii identice. Darea in plata poate opera si in faza executarii silite, neputandu-se retine incalcarea autoritatii de lucru judecat al hotararii instantei judecatoresti care a incuviintat executarea silita, intrucat aceasta nu are ca obiect solutionarea fondului. Chiar si in aceasta faza instanta poate aprecia cu privire la indeplinirea conditiilor privind existenta impreviziunii.

Instanta, considerand ca inadmisibilitatea se refera la accesarea unui mijloc procedural care nu este disponibil partii sau la folosirea unei cai de atac indisponibile ori la neindeplinirea unei proceduri prealabile expres si limitativ prevazute de lege, va inlatura ca neintemeiat argumentul de fond- decinu privit ca exceptie- formulat de parata care considera ca cererea este inadmisibila pentru ca nu este cert daca imobilul care a fost ipotecat avea sau nu destinatia de locuinta, astfel incat sa fie inclus in domeniul de reglementare stabilit la art. 4 alin.1 din Lege.

Parata afirma un fapt pozitiv determinat contrar celui probat prin contractului de credit pentru nevoi personale, garantat cu ipoteca pentru persoane fizice nr.CX/X/30.01.2018, modificat prin actele aditional unde nu s-a efectua nici o mentiune cu privire la destinatia imobilului care fiind la bloc se prezuma ca era o locuinta. In aceste conditii mecanismul probatiunii implica rasturnarea sarcinii catre cel care afirma faptul contrar. Intrucat nici un mijloc de proba nu atesta ca imobilul ipotecat era utilizat ca sediul de firma sau ca punct de lucru, argumentul este neintemeiat.

In consecinta, se va respinge cererea formulata de reclamantii: X X X, CNP:X, domiciliat in municipiul X, strada X, judetul X si X X, domiciliata in municipiul X, strada X, judetul X, ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocat X X, cu sediul in municipiul X, X, judetul X in contradictoriu cu parata SC X ZRT cu sediul in municipiul X, sectorul 1, strada X, avand drept obiect: stingere datorii izvorate din contractul de credit nr.CX/X/X din 30.01.2008.

6

Domenii speta

Spete similare