Ucidere din culpă

Prin rechizitoriul nr. …/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mizil inculpatul H.A. a fost trimis în judecată  sub aspectul comiterii infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 1, 2 Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de ……2015 sub nr. …./…/2015.

Prin rechizitoriul nr. …/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mizil, inculpatul H.A. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, sub aspectul comiterii infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 1, 2 Cod penal.

În fapt, prin actul de sesizare s-a reţinut că, la data de ……2013, orele 00.50, organele de cercetare penală au fost sesizate prin S.N.U.A.U. 112 cu privire la faptul că pe DN ………., în afara localităţii …….., sat ………, s-a produs un accident de circulaţie soldat cu victime omeneşti.

În urma sesizării, organele de poliţie s-au deplasat la faţa locului, unde au constatat că accidentul s-a produs pe DN……….., la Km ……… în afara localităţii …….., sat ………, pe sensul de mers …… către …….., drum în aliniament, pe timp de noapte, fără iluminat public stradal, circulaţia vehiculelor desfăşurându-se în ambele sensuri pe câte o bandă de circulaţie pe sens, benzile de circulaţie fiind delimitate de un marcaj simplu discontinuu.

La locul producerii accidentului de circulaţie a fost identificat conducătorul autotractorului marca ….. cu număr de înmatriculare Y…………, în persoana numitului H.A., care avea răni uşoare, motiv pentru care a fost transportat la Spitalul Judeţean de Urgenţă ………... Inculpatul H.A. a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. La Spitalul Judeţean de Urgenţă ……… i-au fost recoltate acestuia două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul fiind 0 g %0 alcool pur în sânge, conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. ……… eliberat de SML ……..

De asemenea, la locul producerii accidentului a fost identificat conducătorul microbuzului marca ………. cu număr de înmatriculare CM ……. în persoana numitului R. S. care nu a suferit vătămări corporale. Numitul R.S. a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ şi de asemenea, i s-au recoltat două probe biologice de sânge, rezultatul fiind 0 g%0 alcool pur în sânge, conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr……. eliberat de SML ……….

Pe ultimul loc de pe partea stângă a microbuzului …….. cu număr de înmatriculare CM …….., a fost găsit încarcerat cadavrul victimei S.L..

În urma accidentului a mai rezultat rănirea uşoară şi a altor pasageri şi anume L. L., B.O., B.G., C.T., însă au declarat că nu înţeleg să formuleze plângere pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă faţă de H.A. (L.L., f…….-…, B.O., f…., B.G., f…., C.T., f….-…).

La data de ……..2013 numita T.O., pasageră a microbuzului …… a formulat plângere pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă faţă de H. A., depunând la dosarul cauzei dovezi medicale în acest sens, Astfel, conform raportului de expertiză medico-legală nr……/2013, la data de ……2013 numita T.O. prezentat diagnosticul - traumatism toracic cu fracturi costale XI-XII hemitorace drept şi comoţie cerebrală, iar leziunile traumatice descrise mai sus pot data din data de …….2013 şi necesită pentru vindecare un număr de 15-17 zile de îngrijiri medicale în lipsa complicaţiilor.

Fiind audiat inculpatul H.A., în prezenţa unui interpret, acesta a declarat că la data de …...2013, în jurul orelor 22.30, a plecat din localitatea ……..spre ……. În jurul orelor 01.00, mergând pe DN ….., pe direcţia de mers …….-…….., cu o viteză de aprox. 75Km/h, a simţit la un moment dat că vehiculul ce îl conducea a tras în dreapta, având în vedere denivelările drumului, după care l-a aruncat în stânga pe contrasens şi a intrat în coliziune cu altă maşină. De asemenea, a relatat că nu mai are de făcut alte precizări, de propus probe sau de solicitat administrarea altor probe.

Martorul D.A. a declarat că este al doilea conducător auto al autotractorului marca …… cu număr de înmatriculare Y………şi că la data de ……...2013, în jurul orelor 22.30 au plecat din …….. cu destinaţia ………. La un moment dat, în timp ce mergeau pe DN……., se afla pe scaunul din dreapta şi la un moment dat a simţit cum maşina arunca dintr-o parte în alta şi apoi a ajuns pe contrasens. În tot acest timp, inculpatul H.A. a încercat să revină pe banda sa de mers, însă nu a reuşit şi a intrat în coliziune cu o altă maşină, după care au ajuns în câmp la o distanţă de 15-20m de drumul principal.

Conform raportului de expertiză tehnică auto nr…. din …….2013 şi a procesului verbal de cercetare la faţa locului, versiunea accidentului susţinută de inculpatul H.A. şi colegul său, cum că autotrenul rutier şi-ar fi pierdut brusc stabilitatea „din cauza drumului rău" este infirmată de mai multe aspecte detaliate în cuprinsul raportului. În concluzie, „inculpatul H.A. a provocat accidentul rutier ca urmare a manevrării neglijente a vehiculului, deviind progresiv, în rulare stabilă cu 84 Km/h, spre stânga direcţiei sale de mers la Km …… al DN …… şi pătrunzând apoi pe contrasens, într-o zonă în care carosabilul este neted, cel mai probabil în acele momente atenţia conducătorului auto fiind abătută de la supravegherea drumului".

Martorii T.O., C.T., U.T. S.P. şi G.V., fiind audiaţi au declarat că la data de ……..2013, în jurul orelor 00.50, se aflau în microbuzul ……. cu număr de înmatriculare CM …….., mergând dinspre …….. spre ……. şi, la un moment dat au observat că din faţă, pe sensul lor de mers, venea un camion cu lumini puternice. Şoferul microbuzului a virat dreapta şi a frânat şi a pătruns pe câmpul din apropierea străzii. în acest timp au auzit un zgomot puternic în partea din spate a microbuzului, fiind aruncaţi în faţă. După impact, au coborât din microbuz şi au observat cum partea din spate stânga se afla decedată numita S.L..

Potrivit raportului medico-legal de autopsie nr. …… M/…….2013, moartea numitei S.L. a fost violentă. Ea s-a datorat dilacerării cerebrale consecutiv unui traumatism cranio cerebral cu fractura creierului cu aspect de zdrobire în cadrul unui politraumatism cu multiple focare de fractură şi focare lezionale viscerale toracice şi abdominale. Leziunile traumatice au legătură directă de cauzalitate cu decesul.

Situaţia de fapt astfel reţinută prin rechizitoriu a avut în vedere următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: referat cu propunere de trimitere în judecată, f.1-7, rezoluţie de î.u.p., f.8-11, ordonanţă depunere în mişcare a acţiunii penale, f.12, ordonanţă schimbare încadrare juridică, f.13, proces verbal de sesizare din oficiu f.14-20, planşe foto, f.21-62, 65-70, proces verbal continuare cercetări, f.63, 76-80, referat, f.71-75, notă informativă, f.81-90, declaraţii martori, f.91-95, plângere moştenitori victimă, f. 96, raport medico-legal, f. 97-98, declaraţie+ plângere Tarasova Olga, f.99-102, declaraţii martori, f. 106-140 rezultat aparat Drager ARUB 0325, f. 30, cereri de analiză recoltare probe biologice nr. 275216/06.04.2013, f. 141-145, 275217/06.04.2013, f. 180-181, buletine de analiză toxicologică nr. 656-657, nr. 662-663 din 08.0411.2013 emis de către Institutul de Medicină Legală Prahova f. 146, 182, decont, f. 147, ordonanţă de efectuare a expertizei, f.148-170, declaraţii inculpat f.171-178, diverse acte, f. 183-253, cazier judiciar f. 254.

Pe parcursul procedurii de cameră preliminară și al judecății inculpatului i-a fost desemnat apărător din oficiu, fiindu-i comunicate numărul de telefon și adresa de e mail ale avocatului însă inculpatul nu s-a prezentat la niciun termen de judecată și nici nu a contactat apărătorul.

Prin încheierea pronunțată în data de  ………2017,  judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, nefiind invocate excepţii din oficiu sau de către părți iar inculpatul nu a contestat încheierea comunicată.

În cauză, a fost citat și B.A.A. din România în calitate de reprezentat legal al părții responsabile civilmente A.S..

După o procedură anevoioasă pentru citarea legală a inculpatului pentru faza judecății, instanța a incuviințat și a apreciat necesară readministrarea probei testimoniale cu martorii T.O., C.T., U.T., S. P. şi G.V., deși probele nu au fost contestate pentru a da eficiență principiului nemijlocirii probatoriilor , pentru respectarea dreptului la un proces echitabil având în vedere și gravitatea acuzației.

În ședința din data de ...11.2019, instanța a procedat la audierea martorului G. V. și constatând imposiblitatea audierii celorlalți martori în contextul în care nu mai locuiau la domiciliul indicat sau au părăsit teritoriul R.M., instanța a în temeiul art.381 alin.7 Cod proc pen, a procedat la citirea declarațiilor celorlalți martori.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Coroborând declarația inculpatului H.A. dată în fața organelor de urmărire penală cu cele ale martorilor T.O., C.T., U.T., S. P. şi G.V.,, cu concluziile raportului de expertiză tehnică auto nr…. din ……..2013 și mențiunile din procesul verbal de cercetare la fața locului, rezultă faptul că în data data de ……..2013, inculpatul H. A. , în timp ce conducea autotirul marca … cu număr de înmatriculare Y…..-…, pe DN….., având direcţia de mers ……- ……, a pierdut controlul volanului, pătrunde pe contrasens, şi a intrat în în coliziune cu microbuzul de transport persoane marca ………… cu număr de înmatriculare CM …… provocând un accident rutier în urma căruia numita S.L. pasager al microbuzului a decedat.

Potrivit actelor de urmărire penală, inculpatul H.A. a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ iar la Spitalul Judeţean de Urgenţă ……. i-au fost recoltate acestuia două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul fiind 0 g %0 alcool pur în sânge, conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. ….. eliberat de SML …….

De asemenea, conducătorul microbuzului marca …….. cu număr de înmatriculare CM ……., respectiv numitului R.S., a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ şi de asemenea, i s-au recoltat două probe biologice de sânge, rezultatul fiind 0 g%0 alcool pur în sânge, conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr….-… eliberat de SML ……..

Pe ultimul loc de pe partea stângă a microbuzului ……. cu număr de înmatriculare CM ……, a fost găsit încarcerat cadavrul victimei S.L.. Conform raportului medico-legal de autopsie nr…. M/…..2013, moartea numitei S.L. a fost violentă. Ea s-a datorat dilacerării cerebrale consecutiv unui traumatism cranio cerebral cu fractura creierului cu aspect de zdrobire în cadrul unui politraumatism cu multiple focare de fractură şi focare lezionale viscerale toracice şi abdominale. De asemenea s-a menţionat că leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure sau planuri dure, posibil comprimare în cadrul unui accident rutier conform datelor de anchetă.

 Observând declarațiile martorilor T.O., C.T., U.T., S. P. şi G.V., instanța reține faptul că aceștia, în calitate de pasageri în microbuzul  ……… cu număr de înmatriculare CM ……., au declarat faptul că la un moment dat au observat că din faţă, pe sensul lor de mers, se apropia un camion cu lumini puternice. Conducătorul microbuzului a virat dreapta şi a frânat şi a pătruns pe câmpul din apropierea drumului publi, însă partea din spate a microbuzului a fost lovită violent, martorii auzind  un zgomot puternic în partea din spate a microbuzului, fiind aruncaţi în faţă. După impact, au coborât din microbuz şi au observat că partea din spate stânga a microbuzului era lovită rezultând decesul numitei S.L. care ocupa ultimul loc din microbuz  .

Cu ocazia audierii de către organele de urmărire penală, inculpatul H.A. s-a apărat susținând faptul că accidental rutier s-a datorat calității necorespunzătoare a părții carosabile , motiv pentru care a pierdut  brusc stabilitatea autocamionului, pătrunzând pe contrasens, insă afirmațiile acestuia sunt contrazise șe declarațiile martorilor care au observat cum luminile puternice ale unui camion se îndreaptă spre ei pe sensul lor de mers totul petrecându-se rapid (în acest sens și declarația martorului G.V. audiat de către instanță), fără a sesiza faptul că acest camion s-ar fi deplasat in zig zag, pierzându-se controlul volanului.

De altfel, conform concluziilor raportului de expertiză tehnică auto nr…. din ……….2013 coroborate cu mențiunile/constatările consemnate în procesul verbal de cercetare la faţa locului, „inculpatul H.An.a provocat accidentul rutier ca urmare a manevrării neglijente a vehiculului, deviind progresiv, în rulare stabilă cu 84 Km/h, spre stânga direcţiei sale de mers la Km ……. al DN ……şi pătrunzând apoi pe contrasens, într-o zonă în care carosabilul este neted, cel mai probabil în acele momente atenţia conducătorului auto fiind abătută de la supravegherea drumului.

Instanța  reține din cuprinsul raportului medico-legal de autopsie nr…. M/……..2013 elibertat de SML ………  moartea numitei S.L. a fost violentă. Ea s-a datorat dilacerării cerebrale consecutiv unui traumatism cranio cerebral cu fractura creierului cu aspect de zdrobire în cadrul unui politraumatism cu multiple focare de fractură şi focare lezionale viscerale toracice şi abdominale. Astfel leziunile de violență s-au produs prin lovire cu corpuri dure, în condițiile accidentului de trafic rutier suferit, și au legătură de cauzalitate directă, necondiționată cu decesul.

Cu ocazia cercetării locului faptei s-a constatat că, partea carosabilă, pe care s-a produs accidentul,  era un drum în aliniament, cu îmbrăcăminte asfaltică uscată, fără iluminat stradal şi cu vizibilitate specific pet imp de noapte cum rezulta din cuprinsul procesului verbal de cercetare la fata locului, schița accidentului si plase fotografice.

In faza de urmărire penală s-a procedat la efectuarea unei expertize tehnice. Din cuprinsul raportului de expertiza tehnica, întocmit de expertul tehnic judiciar S. C. G. instanța reține că “mini şanţurile care afectau planeitatea platformei drumului ”  aveau o adâncime redusă care influenţa semnificativ stabilitatea deplasării numai de la trecerea de pe o bandă de circulaţie pe alta însă pe porţiunea de drum de circa 100-150 m înainte de locul accidentului , platforma drumului era plană, fărtă acele minişanţuri.

S-a mai concluzionat în raportul de expertiză că, potrivit diagramei tahograf pe parcusul precedent accidentului,  inculpatul a depăşit de 3 ori limita legală de viteză maximă admisă în afara localităţii, iar cu 5 minute înainte de accident, a rulat prin localitatea Loloiasca cu o viteză de 80 km/h, desi limita de viteză era 50 km.

În ceea ce priveşte apărarea inculpatului, expertul a combătut-o menţionând faptul că inculpatul a frânat consistent în momentele precedente accidentului iar traseul semiremorcii a fost unul rectiliniu şi îndreptat oblic către stânga, şi nu în curbă spre stânga iar pătrunderea pe contrasens a autotirului condus de inculpat a fost realizată cu circa 28 m înanite de punctul de coliziune.

Astfel, expertul a concluzionat că devierea iniâială a autotirului spre stânga direcţiei sale de mers s-a produs progresiv, în rulare stabilă (nefiind identificată nicio urmă dinamică pe sensul de mers …..-……) , cel mai probabil în acele momente atenţia inculpatului fiind abătută de la supravegherea drumului (fie a aţipit la volan sau a reglat lumilie la bord ori desfăşurat o altă activitate).

Instanța reține că prin comportamentul său, care a condus la producerea accidentului, inculpatul H.A.  a încălcat prevederile art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, potrivit cărora participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.

În ceea ce o privește pe victimă, aceasta nu a avut posibilitatea sa evite accidentul in sine si nici accidentarea sa. De altfel, numitul R.S., conducătorul microbuzului în care se afla victima, a încercat să evite pe cât posibil coliziunea cu autocamionul condus de către inculpat virând la dreapta și părăsind partea carosabilă către un teren viran dar a fost lovit în partea din stânga spate a microbuzului, unde se afla victima S.L..

Din concluziile raportului de expertiză reiese faptul că numai reacţia precaută şi foarte prudentă a conducătorului microbuzului cu  pasageri, R.S., a făcut posibilă evitarea unui carnagiu pe şosea, deoarece în situaţia în care microbuzul  nu devia din vreme spre dreapta, era prisă în acroşaj întreaga lui parte stânga, cu consecinţe mult mai tragice.

Astfel, independent de cauză, starea de pericol care a dus la producerea accidentului a fost creată de pătrunderea a autotirul marca …… cu număr de înmatriculare Y……-…..,  condus de inculpat pe sensul opus de circulaţie.

La producerea unei stări de pericol nu a contribuit şi conducătorul auto al microbuzului de transport persoane marca ……. cu număr de înmatriculare CM ……..,, care circula pe sensul său normal de deplasare.

Accidentul nu ar fi avut loc dacă inculpatul ar fi manifestat atenția ce se impunea la volan cu privire la supravegherea căii de rulare, încât să fie menținut autoturismul pe direcția inițială de deplasare, respectiv pe sensul de mers către ……...

Instanța reține concluziile expertului tehnic auto referitoare la legătura de cauzalitate dintre pătrunderea pe contrasens a autotirul marca …… cu număr de înmatriculare Y…..-…… condus de inculpat  și producerea accidentului de circulație din data de ……...2013, soldat cu decesul victimei S.L. având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, participanții la trafic trebuie să aibă un comportament, care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.

În drept, fapta inculpatului H.A. , care în data data de ……...2013,  în timp ce conducea autotirul marca …… cu număr de înmatriculare Y…….-….., pe DN….. la Km ……… , având direcţia de mers ……- ……., a pierdut controlul volanului, pătrunzând pe contrasens, şi a intrat în în coliziune cu microbuzul de transport persoane marca …….. cu număr de înmatriculare CM ……., provocând un accident rutier în urma căruia numita S.L., pasager al microbuzului a decedat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art.192 alin. 2 C.pen.

Se constată faptul că infracţiunea de ucidere din culpă în varianta reţinută în sarcina inculpatului constă în uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru efectuarea unei anume activităţi.

În ceea ce priveşte elementul material al infracţiunii, acesta constă în săvârşirea unei acţiuni sau inacţiuni, susceptibilă a produce direct sau indirect decesul unei persoane, fără ca făptuitorul să urmărească sau să accepte o consecinţă vătămătoare a faptei sale. Faţă de situaţia dată, instanţa constată că acest element constitutiv al infracţiunii este identificat în fapta  inculpatului de a conduce autotirul marca ……cu număr de înmatriculare Y…..-….., pe DN…….la Km ……,în mod imprudent, cu nesocotirea dispoziţiilor  art. 35 din OUG nr. 195/2002 rep. şi de a produce un accident rutier care a avut ca urmare decesul numitei S.L. .

Cu privire la urmarea imediată produsă prin săvârşirea infracţiunii, aceasta este reprezentată de cauzarea decesului numitei S.L., urmare a activităţii de conducere a autoturismului, astfel cum s-a reţinut şi în raportul medico legal de autopsie nr…. M/…….2013.

În sarcina părţii vătămate nu se poate reţine existenţa unei culpe în producerea accidentului, aceasta aflându-se în microbuzul accidentat de inculpat. Pentru cele ce preced, instanţa reţine culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului.

În ceea ce priveşte legătura de cauzalitate, aceasta există între acţiunea inculpatului de a conduce autovehiculul cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi producerea accidentului în condiţiile mai sus menţionate, respectiv decesul victimei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa apreciază că inculpatul a acţionat cu vinovăţie în  forma culpei, întrucât nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deşi trebuia sa-l prevadă, având obligaţia respectării regulilor de circulaţie in calitate de participant la trafic si putea sa prevadă riscul producerii  unui accident datorita nerespectării acestora.

Având în vedere că inculpatul a încălcat normele legale anterior enunţate care reglementează circulaţia pe drumurile publice, instanţa apreciază că acesta a prevăzut că există posibilitatea producerii unui accident şi a accidentării vreunei persoane, dar a socotit fără temei că acest rezultat nu se va produce.

Procedând în continuare la individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va avea în vedere următoarele criterii şi aspecte:

Potrivit art. 74 C.pen. stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Sancţiunile de drept penal nu pot acţiona eficient decât în măsura în care ele corespund principiilor fundamentale ale politicii penale şi ale dreptului penal şi dacă sunt guvernate de acestea. Mai mult, combaterea efectivă a criminalităţii nu se poate realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea inculpatului.

Instanța reține că individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, fiind rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu existent la dosarul cauzei. Pentru a-și îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.

Instanţa reţine că în raport de menţiunile din fișa de cazier judiciar a inculpatului, acesta se află la primul conflict cu legea penală, şi în raport de vârsta acestuia prezintă un anumit grad de dezvoltare psihică şi intelectuală, este integrat în societate are o ocupaţie şi obţine venituri din muncă.

În plus, la individualizarea pedepsei, instanţa va ţine seama că inculpatul nu a avut o atitudine de recunoaştere a faptei comise, iar pe parcursul de judecății  nu s-a prezentat la niciun termen de judecată.

Instanţa consideră că infracţiunea de ucidere din culpă prezintă o gravitate considerabilă în raport de valorile sociale protegiute de normele de incriminare, apreciind că aplicarea imediată a unei pedepse este necesară, pentru îndeplinirea caracterului educativ al acestora fiind proporţională stabilirea unei pedepse cu închisoarea ( orientate către minimul prevăzut de lege) care să asigure că inculpatul a înţeles scopul  reglementării legiuitorului .

Ținând cont pe de o parte că fapta inculpatului prezintă pericol social ridicat, dar pe de altă parte și de circumstanţele personale ale inculpatului analizate anterior, precum și atitudinea acestuia în sensul sustragerii de la judecată, instanta îi va stabili acestuia pedeapsa închisorii.

Prin urmare, instanța , în temeiul art.192 alin. 2 din Cod Penal rap. la art. 396 alin. 2 din Cod procedură penală a va stabili pentru inculpatul  H.A. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni  închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art.192 alin. 2 C.pen. (faptă comisă la data de 06.04 .2013).

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa constată că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 91 Cod pen privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în condițiile în care inculpatul nu și-a exprimat acordul pentru a presta muncă în folosul comunității, astfel că scopul educativ preventiv al pedepsei aplicate nu poate fi atins decât prin executarea în regim de detenţie .

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa reţine că, în cursul urmăririi penale, numita P.S. a declarat că se constituie parte civilă în prezentul proces penal, pentru suma de 200 000 euro cu titlu de daune materiale şi daune morale.

  De asemenea, în cuprinsul plângerii aflate la fila … dos up, S. D.  şi R.V. au solicitat să fie despăgubiţi pentru “suferinţele material şi morale” încercate prin săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă de către inculpate, conform practicii şi jurisprudenţei din România.

Având în vedere durata procesului penal în ceea ce privește soluționarea laturii penale precum și faptul că B.A.A. din România, în calitate de reprezentant legal al persoanei responsabile civilmente SC ………. a învederat instanței faptul că sucesorii victimei S.L., respectiv S.D., P.S. şi R.V. au semnat la data de ………2014 declaraţii de despăgubire în temeiul cărora au primit suma de 13 582, 34  euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a decesului numitei survenit în urma accidentului , menționând că nu mai au alte pretenții (f…..-….. vol ….dos inst).

Apărătorul părților civile a menționat faptul că înțeleg să conteste validitatea convenției, astfel că instanța a considerat că soluționarea laturii civile întârzie soluționarea laturii penale, astfel că apreciază ca fiind oportună disjungerea laturii civile și formarea unui dosar distinct, judecata urmând să continue numai cu privire la acest aspect al procesului penal.

În temeiul art.26 Cod proc pen , disjunge latura civilă şi dispune constituirea unui dosar nou care va fi repartizat manual aceluiaşi complet.

În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen., îl obligă pe inculpat la plata către stat a sumei de 3000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 2000 lei, reprezintă cheltuieli avansate în cursul urmăririi penale.

Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu desemnat în faza judecăţii pentru inculpat, avocat A.M. , în cuantum de 260 lei, se va avansa de către Baroul ……. din fondurile M.J..

Întocmit,

Judecător Dinu Mădălina Georgeta

Domenii speta

Spete similare