Drept Civil-actiune in daune contractuale

- acţiune în daune contractuale –

SECTIA CIVILĂ

SENTINŢA  CIVILĂ  NR.  219

Şedinţa publică de la 22 ianuarie 2019 

  Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta EAA în contradictoriu cu pârâta BB, având ca obiect acţiune în daune contractuale.

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au lipsit reprezentantul reclamantei, pârâta şi av. CC, pentru pârâtă.

 S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei următoarele:

 - procedura de citare este legal îndeplinită;

 - cauza este la al 10-lea termen de judecată;

 - s-a acordat termen în vederea studierii completării la raportul de expertiză tehnică, specialitatea electroenergetică, nefiind depuse obiecţiuni;

 - prin cererea principală, reclamanta a solicitat judecata cauzei în lipsă.

Instanţa păşeşte la judecarea cauzei, în temeiul art. 223 alin. 3 Cod de procedură civilă, având în vedere cererea reclamantei prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat şi nici probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi o reţine în pronunţare, potrivit art. 223 alin. 3 coroborat cu art. 394 Cod de procedură civilă.

I N S T A N Ţ A,

  Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de .. sub nr. ..., reclamanta EAA a solicitat obligarea pârâtei BB la repararea prejudiciului cauzat societăţii exclusiv prin fapta sa, respectiv la plata debitului în cuantum de 3013,73 lei, sumă compusă din contravaloarea facturilor reprezentând recuperare energie electrică agenţi economici/casnici.

A solicitat cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, în urma verificării instalaţiei electrice de alimentare şi măsurare la locul de consum aparţinând pârâtei, inspectorii din cadrul societăţii au întocmit nota de constatare nr.. privind neregulile observate la faţa locului.

În urma controlului efectuat în data de .. s-a constatat că energia electrică nu era înregistrată şi nici facturată de către furnizor.

Reprezentanţii societăţii au procedat la inventarierea receptoarelor electrice şi la întocmirea notei de constatare.

Reclamanta a considerat că această intervenţie neautorizată a avut drept scop ocolirea echipamentului de măsurare a energiei electrice consumate, în acest fel nu se înregistra şi nu se factura energia electrică, fiind cauzat astfel un prejudiciu societăţii.

Nota de constatare reprezintă un document prin care s-a constatat o situaţie de fapt referitoare la starea tehnică a contorului electric pentru măsurarea energiei electrice, precum şi măsurătorile efectuate la punctul de consum al pârâtei.

Încadrarea legală este de intervenţie neautorizată, necontrolată şi intenţionată în instalaţia operatorului de distribuţie, iar baza legală pentru calcularea diferenţei de consum o constituie Legea energiei electrice nr. 123/2012 şi Regulamentul de furnizare a energiei electrice.

Metoda de calcul folosită este aceea a inventarierii receptoarelor electrice existente la locul de consum la data efectuării verificărilor de către reprezentanţii operatorului de distribuţie şi consemnate în Nota de constatare, consumul fiind determinat în în sistem pauşal în funcţie de puterea nominală a receptorilor menţionaţi în Nota de constatare şi de durata de utilizare normală a acestora.

Energia electrică consumată lunar de receptoarele electrice (aparate casnice, electrice, electronice, instalaţii de iluminat) se obţine astfel: se înmulţeşte puterea fiecărui receptor exprimată în kw (puterea exactă se găseşte, de regulă,inscripţionată pe fiecare receptor) cu numărul de receptoare (acolo unde există mai multe receptoare de acelaşi tip) şi cu numărul de ore de funcţionare zilnic; se însumează consumul zilnic realizat timp de o lună (aproximativ 30 de zile calendaristice, în cazul receptoarelor folosite zilnic), astfel obţinându-se energia totală consumată.

Valoarea în lei a energiei electrice consumate se obţine prin înmulţarea cantităţii de energie în kwh consumaţi în perioada dorită cu preţul pe kw/h înscris pe factura de energie electrică.

Facturarea consumului de energie electrică, inclusiv pentru situaţia consumului fraudulos, se face de către furnizorul de energie electrică. În acest sens, Regulamentul prevede că furnizorul emite factura consumatorului pentru energia electrică furnizată, pe baza înregistrărilor grupurilor de măsură. Prin excepţie, pentru situaţiile în care se constată că înregistrările grupurilor de măsură nu corespund consumului real (grup de măsură defect sau cu erori mai mari decât permit reglementările în vigoare, consum fraudulos etc.), facturarea se face corespunzător valorilor estimate prin aplicarea metodologiilor specific propuse de furnizor şi aprobate de autoritatea competentă.

În aceste condiţii, s-a procedat cu acordul pârâtei la inventarierea aparatelor de consum energie electrică şi au fost emise facturile fiscale în cuantum de 3013,73 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice înregistrate de contor în acea perioadă.

În conformitate cu anexa 7 la contractul cadru de furnizare a energiei electrice, aprobat prin decizia nr. 57/1999 a Preşedintelui ANRE, „cosumatorul este obligat să păstreze intacte grupurile de măsurare a energiei electrice, să nu influenţeze funcţionarea corectă a acestora, să nu blocheze accesul furnizorului, interzicându-i-se orice acţiune asupra acestora”.

Cu privire la corectitudinea înscrisurilor întocmite şi a stării de fapt constatate de echipa de control, reclamanta a susţinut că documentele întocmite, respectiv nota de constatare, bonul de mişcare şi facturile, sunt temeinice, valide şi legal întocmite.

Unitatea de măsură a energiei electrice se află în paza juridică a pârâtei, aceasta fiind direct răspunzătoare de bunurile date în custodia sa, indiferent dacă prejudiciul suferit de societate este născut din acţiuni/inacţiuni directe/indirecte provocate în mod nemijlocit de pârâtă sau de terţe persoane.

În concluzie, paza juridică a unităţii de măsurare este atribuită consumatorului de prevederi legale imperative – decizia ANRE nr. 57/1999 – astfel încât responsabilitatea păstrării integrităţii sigiliilor şi a contorului revine consumatorului.

A adăugat reclamanta că are autorizarea de a emite facturile doar într-un singur exemplar, pe suport de hârtie, potrivit Ordinului nr. 1077/2001.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 194 şi urm. din Codul de procedură civilă, art. 1350, art. 1516, art. 1521 din Codul Civil, Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, Legea nr. 123/2012, OG nr. 13/2011.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri şi cu interogatoriul pârâtei. A anexat, în copie: contractul de furnizare, proces-verbal de stabilire a despăgubirilor, proces-verbal de analiză a abaterilor, notă de constatare, bon de mişcare contor electric, somaţie, factură energie electrică.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 216 lei.

La data de 24.09.2017, pârâta BB a depus întâmpinare, la filele 32-34, prin care a solicitat respingerea acţiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâta a arătat că, în urma controlului efectuat la data de 26.03.2014, inspectorii din cadrul societăţii reclamante au întocmit o notă de constatare prin care s-a arătat că energia electrică nu era înregistrată şi nici facturată către furnizor.

Reprezentanţii reclamantei au procedat la inventarierea receptoarelor electrice şi la întocmirea notei de constatare, însă la întocmirea notei de constatare nu a fost prezentă nici reclamanta şi nici un martor care să ateste cele declarate.

Instalaţia de alimentare cu energie electrică a unui consumator casnic este concepută astfel încât întregul consum să fie înregistrat pe contor şi contravaloarea acesteia să fie achitată furnizorului de energie electrică.

Consumul fraudulos este definit de art. 90 alin. 2 ca fiind conectarea oricărui receptor sau a instalaţiei de utilizare înainte de grupul de măsurare sau orice intervenţie la instalaţia electrică ce afectează funcţionarea corectă a principiului de măsurare.

Având în vedere modalitatea de redactare a actelor depuse la dosar, precum şi conduita netransparentă a reclamantei la întocmirea actelor, acţiunea nu este admisibilă, nefiin indicat în actele întocmite actul normativ în călcat şi nici organul la care poate face contestaţie. În plus, nu s-a întocmit un inventar al tuturo aparatelor electrice pentru a se putea dovedi capacitatea de consum a gospodăriei pârâtei. În condiţiile în care toate aparatele electrice ale pârâtei ar fi funcţionat non stop, nu s-ar fi consumat întreaga cantitate de energie înregistrată de către reclamantă în minus.

Neindicarea organului/comisiei/instituţiei unde trebuie depusă contestaţia pentru verificarea corectitudinii constatărilor şi a măsurătorilor dispune, conduce la limitarea necorespunzătoare a drepturilor legale ale pârâtei faţă de reclamantă, cu atât mai mult cu cât din cuprinsul actelor de constatare nu sunt cuprinse dispoziţiile legale pretins încălcate sau un termen de contestaţie.

Pârâta este o femeie în vârstă care nu are cunoştinţe şi nu ar fi putut umbla la contorul electric, iar cel mai probabil dacă se descoperise o defecţiue era cel mai probabil din cauza aparatului de măsurare.

Nu poate fi obligată la plata sumei de 3013,73 lei percepută probabil pentru toate pierderile din zonă, în condiţiile în care nu s-a făcut niciun fel de dovadă că în gospodăria proprie s-ar fi consumat energia corespunzătoare acestei sume.

A susţinut că reclamanta trebuie să facă dovada consumului fraudulos în baza dispoziţiilor Legii nr. 13/2007.

În dovedire, pârâta a arătat că se foloseşte de proba cu înscrisuri și cu martori.

Reclamanta nu a formulat răspuns la întâmpinare.

La data de 06.06.2017, după primul termen de judecată, reclamanta a depus la dosar precizări, arătând că între părţi s-a încheiat un contract de furnizare a energiei electrice, prin intermediul căruia reclamanta s-a obligat faţă de pârâtă să furnizeze energie electrică la locul de consum indicat în contract, iar pârâta s-a obligat ca la termen să achite contravaloarea energiei electrice furnizate, conform facturilor emise, dar şi să întreţină instalaţia de energie electrică de la locul de consum. În plus, conform art. 7.5 şi art. 7.8, pârâta avea obligaţia să păstreze intacte contorul de decontare, plombele metrologice şi plombele de la capacul de borne ale acestuia şi firida individuală de branşament, să menţină starea tehnică a întregii instalaţii electrice.

Debitul principal solicitat este aferent unor facturi care au fost trimise pentru recalcularea consumului de energie electrică ca urmare a constatării unor nereguli la instalația de energie electrică, respectiv pentru serviciile de constatare nereguli. Constatările și documentele justificative care au stat la baza întocmirii facturilor au fost însă realizate de către E.ON Moldova Distribuție și E.ON Distribuție România SA.

E.ON Moldova Distribuție întreține sistemul de distribuție a energiei electrice ce alimentează consumatorii din județul Neamț, iar conform legii 123/2012 distribuția și furnizarea energiei electrice sunt două activități distincte. În temeiul acestor dispozitii legale speciale în cadrul grupului E.ON operatorul de distribuție efectuează măsurătorile necesare, iar E.ON Energie România ca furnizor facturează ceea ce s-a constatat în teren. Chiar dacă ar exista o contestație a documentelor emise de distribuitor, această contestație nu poate fi considerată echivalentă cu contestarea facturii.

Astfel, facturile emise sunt corecte și bune de plată ele fiind întocmite cu respectarea dispozițiilor legale din materie. Nu este de competența societății să modifice conținutul documentelor justificative care au stat la baza întocmirii facturilor și realizate de către EON Moldova Distribuție. Nici nu poate societatea să întocmească facturi în alte condiții decât cele menționate în documentele justificativ realizate de către E.ON Moldova Distribuție.

Modul de stabilire a despăgubirilor este cel stabilit de legislația specială în vigoare. Legea reglementează două situații distincte: defecte la instalația electrică neimputabile consumatorilor, datorate unor cazuri de forță majoră sau fortuite. În această situație, pentru recalcularea energiei electrice se aplică Ordinul 18 din 2005 unde sunt enumerate expres defecțiunile care determină calculul paușal al energiei electrice, conform art. 12; intervenții neautorizate care nu se datorează unor evenimente externe accidentale pentru care se estimează consumul realizat funcție de puterea normată a consumatorilor găsiți în imobil la data constatării, situație la care se referă prezenta acțiune (Nota de constatare – borna fază intrare arsă), calcul ce s-a făcut cu respectarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice aprobat prin HG 1.007 din 2004.

Potrivit art. 90 din HG nr. 1007/2004, „(2) Prin consumul fraudulos prevăzut la alin. (1) se înţelege: ... b) orice intervenţie în instalaţia electrică, ce afectează funcţionarea corectă a grupului de măsurare”, iar art. 128 prevede că „(1) Furnizorul emite factură unui consumator pentru energia electrică furnizată, pe baza înregistrărilor grupurilor de măsurare. Prin excepţie, pentru situaţiile în care se constată că înregistrările grupurilor de măsurare nu corespund consumului real (grup de măsurare defect sau cu erori mai mari decât permit reglementările în vigoare, consum fraudulos etc.), facturarea se face corespunzător valorilor estimate prin aplicarea metodologiilor specifice propuse de furnizor şi aprobate de autoritatea competentă.” Art. 142 stabileşte că „(4) În cazul consumului fraudulos perioada de recalculare va fi de un an pentru consumatorii casnici şi de 6 luni pentru ceilalţi consumatori.”

Potrivit Legii energiei electrice nr. 123/2012, art. 3 pct. 29, „În înțelesul prezentului titlu, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: ... 29. grup de măsurare - ansamblul format din contor și transformatoarele de măsurare aferente acestuia, precum și toate elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare.”

Așadar, în conformitate cu legislația specială în vigoare s-a constatat o evidentă intervenție asupra instalației electrice ceea ce corespunde definiției legale a consumului fraudulos astfel că s-a procedat la facturarea pe 12 luni anterioare a energiei electrice estimate, așa cum se observă clar în factură. Numărul de kwh menționați în factură și costul acestora nu trebuie raportat așadar la consumul efectiv realizat sau nu de către consumator și, așa cum prevede actul normativ, el reprezintă o estimare cu valoare penalizatoare a încălcării obligațiilor contractuale de către consumator în funcție de receptorii găsiți în imobil la data respectivă. Contestarea facturilor este singurul mijloc prin care furnizorul de energie electrică E.ON Energie România poate reanaliza datele și sumele înscrise în aceasta, iar contestarea trebuie făcută în termenul legal.

În speță, pârâta nu a contestat procesul-verbal de analiză a abaterilor și procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor întocmite de EON Moldova Distribuție, dar nici facturile emise de reclamantă.

Potrivit art. 142 din HG nr. 1007/2004, „(2) Consumul de energie electrică în sistem pauşal se stabileşte în funcţie de puterea nominală a receptoarelor electrice şi de durata de utilizare normată a acestora, în conformitate cu procedurile specifice elaborate de furnizor şi aprobate de autoritatea competentă.”

Durata normată de utilizare a receptorilor inventariați la data constatării neregulilor și la care face referire nota de constatare semnată de către pârâtă se referă la o durată prestabilită de funcționare a receptoarelor electrice pe categorii și pe interval calendaristic. Aceste durate sunt stabilite la nivelul ANRE constituind anexa la procedura interna PCMSM EMOD 221 (utilizată la data analizei).

În acest sens, distribuitorul E.ON Distribuție Moldova, prin specialiștii proprii, după ce constată neregulile din teren, trimite nota de constatare la o comisie de analiză care analizează abaterea și stabilește despăgubirile datorate, ocazie cu care întocmește o fișă de calcul în care se menționează numărul de kwh ce trebuie imputați consumatorului. Pe baza acestei fișe de calcul, furnizorul E.ON Energie România întocmește factura fiscală în care este menționat numărul de kilowați oră stabilit de specialiștii distribuitorului conform dispozițiilor legale.

În ceea ce priveşte critica pârâtului conform căreia pătrunderea reprezentanţilor în imobil a fost nelegală şi reprezintă o infracţiune, aceasta nu poate fi reţinută deoarece, în conformitate cu art. 7.5 din contract, pârâtul s-a obligat să permită accesul delegatului furnizorului în punctul de măsurare, pentru a verifica respectarea prevederilor contractuale. În aceste împrejurări, delegaţii săi au acţionat în conformitate cu prevederile contractuale.

În final, a subliniat căacest consum estimat ca urmare a consumului fraudulos vizează punctul de consum în sine şi neregulile înregistrate la acesta, indiferent dacă aceste neregului sunt datorate vinei contractantului sau unor terţe persoane (caz în care acesta răspunde oricum, pentru că grija faţă de instalaţia electrică este în sarcina consumatorului).

Drept probatoriu în cauză, instanţa a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, solicitată de reclamantă, şi din oficiu proba cu expertiza în specialitatea electroenergetică, raportul de expertiză întocmit de expert Creţu Nicoleta Corina fiind depus la filele 61-76, completat ulterior la filele 103-107 şi la filele 138-140 din dosar.

Examinând probele administrate în cauză şi apreciindu-le în mod liber, potrivit convingerii sale, în temeiul art. 264 din Codul de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 14.04.2014, reclamanta EAA, în calitate de furnizor, a încheiat cu pârâta BB, în calitate de consumator, Contractul de furnizare reglementată a energiei electrice nr. 3006723300 (depus la filele 19-22), având ca obiect furnizarea de către societatea reclamantă a energiei electrice la locuinţa pârâtei situată în comuna Borleşti nr. 23, jud. Neamţ.

La data de 26.03.2014, la locul de consum reprezentat de locuinţa reclamantei, în prezenţa acesteia, împuterniciţi ai societăţii EON Moldova Distribuţie S.A. au verificat contorul de măsurare a energiei electrice şi au constatat următoarele: „contorul montat pe o ramă metalică sigilat toc borne, în interiorul casei, s-a găsit cu plombele metrologice neconforme + firida arsă. Clientul este decedat. Coloană fază înădită în firidă”, așa cum rezultă din Nota de constatare nr. 0505040/26.03.2014 (fila 24).

Contorul a fost demontat, fiind montat un contor nou.

Nota de constatare a fost supusă analizei unei comisii din cadrul EON Moldova Distribuție S.A., fiind întocmit procesul-verbal de analiză a abaterilor nr. 1048271/13.10.2014 – abonat Asmarandei Vasile, decedat (fila 23, verso), hotărârea comisiei fiind aceea că „se consideră intervenţie neautorizată în instalaţia de alimentare ce a condus la neînregistrarea întregii cantităţi de energie electrică consumată. Achitare taxe aferente.” S-a stabilit perioada de recalculare a consumului de energie electrică, 27.03.2013 – 26.03.2014, precum şi taxele privind serviciile prestate de operatorul de distribuţie consumatorului, respectiv constatarea în teren: 159,68 lei, expertiză comisie: 83,55 lei, total 243,23 lei.

Totodată, comisia din cadrul EON Moldova Distribuţie S.A. a întocmit procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1048271 din 13.10.2014 (fila 23), prin care s-a stabilit în sarcina pârâtei o despăgubire ce reprezintă 4145 kwh, energie electrică consumată/distribuită şi neînregistrată la tarif reglementat, la valoarea căreia se adaugă alte taxe; 243,23 lei, taxe prestări servicii.

Deşi se menţionează că acest proces-verbal este încheiat între comisie şi consumatorul BB, existând rubrică specială pentru semnătura acesteia, arătându-se că s-au întocmit două exemplare, câte unul pentru fiecare parte, totuşi la dosar nu s-a depus dovada vreunei convocări a pârâtei la comisie, pentru data de 13.10.2014.

La data de 31.03.2015, reclamanta EON Energie România S.A. a emis factura seria MS EON nr. 120003980060 (fila 28), perioada de facturare fiind 27.03.2013 – 26.03.2014, cu o valoare de 3.060,30 lei.

În drept, instanţa reţine că, în raport de data încheierii contractului de furnizare a energiei electrice de către părţi, sunt incidente prevederile Codului civil aprobat prin Legea nr. 287/2009 care reglementează contractul de furnizare la art. 1766: „Contractul de furnizare este acela prin care o parte, denumită furnizor, se obligă să transmită proprietatea asupra unei cantități determinate de bunuri și să le predea, la unul sau mai multe termene ulterioare încheierii contractului ori în mod continuu, sau să presteze anumite servicii, la unul sau mai multe termene ulterioare ori în mod continuu, iar cealaltă parte, denumită beneficiar, se obligă să preia bunurile sau să primească prestarea serviciilor și să plătească prețul lor.” Potrivit art. 1768: „ Prețul produselor sau serviciilor - (1) Prețul datorat de beneficiar este cel prevăzut în contract sau în lege.(2) Dacă în cursul executării contractului se modifică reglementarea legală a prețului sau mecanismului de determinare a acestuia, între părți va continua să se aplice prețul sau mecanismul de determinare a acestuia stabilit inițial în contract, dacă legea nu prevede expres contrariul.(3) Dacă legea prevede expres că prețul sau modalitatea de determinare pe care le stabilește se va aplica și contractelor în curs, fiecare dintre părți poate denunța contractul în 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Pe durata celor 30 de zile părțile vor aplica prețul stabilit prin contract.” Potrivit art. 1771, „Dispozițiile prezentului capitol se întregesc, în mod corespunzător, cu dispozițiile privitoare la contractul de vânzare, în măsura în care nu este prevăzută o reglementare specială pentru contractul de furnizare.”

Piaţa de furnizare a energiei electrice constituie însă o piaţă reglementată, fiind aplicabile dispoziţiile speciale din Legea energiei electrice nr. 123/2012. Potrivit art. 22, „Funcționarea pieței reglementate de energie electrică - (1) Furnizarea de energie electrică în condițiile reglementate se realizează pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1) până la data de 31 decembrie 2013 pentru clienții noncasnici, respectiv până la data de 31 decembrie 2017 pentru clienții casnici.(1^1) Pentru perioada 1 martie 2019 - 28 februarie 2022, pentru clienții casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiții reglementate, de către ANRE.” ... (4) Furnizarea energiei electrice clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1) în condițiile alin. (1) se face pe bază de contracte reglementate.”

Conform art. 52, „Furnizarea energiei electrice - (1) Furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridică titulară de licență comercializează energie electrică clienților. Pentru furnizarea energiei electrice la clienți se încheie un contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(2) Energia electrică furnizată clientului se facturează de către furnizor, conform reglementărilor ANRE și prevederilor legale în vigoare.(3) Sunt interzise consumul și furnizarea de energie electrică fără încheierea contractului de furnizare, cu excepția situațiilor reglementate în mod distinct de către autoritatea competentă.”

Potrivit art. 59, „Plata energiei furnizate - În conformitate cu prevederile contractului, clientul final este obligat să plătească contravaloarea energiei electrice consumate la prețul și în condițiile prevăzute în contractul de furnizare a energiei electrice.”

Obligaţiile clientului final de energie electrică sunt prevăzute la art. 61 din Legea nr. 123/2012: „(1) Clientul final de energie electrică răspunde pentru daunele dovedite cauzate furnizorului/operatorului de rețea din culpa sa. (2) Nerespectarea contractului de furnizare a energiei electrice de către clientul final poate atrage suportarea următoarelor consecințe, după caz:a) penalizări;b) sistarea temporară a furnizării energiei electrice;c) rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice.(3) În cazul intervențiilor asupra instalațiilor electrice de către persoane neautorizate, operatorul de rețea este îndreptățit să întrerupă alimentarea cu energie electrică, în conformitate cu reglementările specifice ale ANRE.(4) În cazul constatării, conform prevederilor legale în vigoare, a unor acțiuni menite să denatureze în orice fel indicațiile echipamentelor de măsurare sau să sustragă energia electrică prin ocolirea echipamentelor de măsurare, clientul final este obligat să constituie o garanție financiară, conform prevederilor art. 58 alin. (5)....(6) Clienții finali au obligația plății contravalorii facturilor pentru energia electrică și pentru serviciile de care beneficiază la termenele scadente prevăzute în contractele încheiate între părți. ...”

Potrivit art. 65, „(1) Energia electrică furnizată clienților finali pe piața de energie electrică se măsoară de către operatorii de măsurare, prin grupuri de măsurare, conform codului de măsurare elaborat de autoritatea competentă. ... (4) Operatorul de transport și de sistem, respectiv operatorul de distribuție au obligația de a presta serviciul de măsurare a energiei electrice pentru utilizatorii rețelelor electrice respective.”

Instanța reține, pentru început, că acțiunea reclamantei este întemeiată pe răspunderea civilă contractuală a pârâtei, nefiind vorba deci de analizarea răspunderii delictuale.

De altfel, instanța reține că răspunderea civilă contractuală se impune cu prioritate, nefiind permisă atragerea unei răspunderi delictuale în măsura în care raporturile juridice dintre părți se întemeiază pe un contract civil. În aceste sens, sunt prevederile art. 1350 alin. 3 din Codul civil, conform cărora „Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părți nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile.”

Reclamanta îi reproșează pârâtei că a efectuat o intervenție neautorizată în instalația de alimentare cu energie electrică, având drept scop ocolirea echipamentului de măsurare, fiind cauzat societăţii un prejudiciu întrucât nu se înregistra şi nu se factura energia electrică.

Instanţa apreciază că reclamanta nu a dovedit această situaţie de fapt, deşi avea sarcina probei, în temeiul art. 249 din Codul de procedură civilă.

Chiar dacă în raportul de expertiză electroenergetică depus la filele 63-76 din dosar, expertul a arătat că la locul de consum al pârâtei s-a identificat o intervenție neautorizată, constând în deteriorarea sigiliilor metrologice și a conductorului fază, ars în contact și înnădit în mod neautorizat. De asemenea, expertul a arătat că, în fapt, culpa pârâtei, constând în faptul că a intervenit neautorizat, este stabilită de prevederi legale imperative. Aşadar, expertul şi-a depăşit rolul procesual, stabilind vinovăţii, fără a lămuri situaţia de fapt, aşa cum i se solicitase.

Şi în răspunsul de la fila 106, expertul insistă în a stabili obligaţia consumatorului, potrivit art. 7 alin. 5 lit. f) şi g) din Decizia ANRE nr. 57/1999, fără a răspunde obiectivului stabilit de instanţă, care era de a preciza care ar putea fi cauza defecţiunilor descrise în nota de constatare.

Abia în răspunsul de la fila 140 expertul îşi ia în serios rolul şi arată că „topirea firelor poate fi determinată de un consum de energie electrică în condiţiile nerespectării puterii maxime simultan absorbite, deci a dimensionării necorespunzătoare a instalaţiei de utilizare de către pârâtă, aceasta utilizând o putere instalată mai mare decât cea aprobată prin contractul de furnizare a energiei electrice. ... De asemenea, topirea firelor poate avea drept cauză un consum fraudulos (cauza dosarului) cu depăşirea puterii contractate sau cu realizarea unei instalaţii improvizate, prin intervenţie neautorizată asupra grupului de măsurare.” A menţionat, de asemenea, faptul că „plombele metrologice nu se deteriorează fără intervenţie externă şi nici din cauza topirii firelor.” Expertul a concluzionat că toate aspectele au drept cauză acţiuni neautorizate ale pârâtei (direct sau indirect, prin intermediul altei persoane) în instalaţia de utilizare a energiei electrice.

Totuşi, instanţa reţine că expertul tehnic ar fi trebuit să analizeze situaţia din punct de vedere tehnic, iar nu juridic. Or, prin raportul de expertiză expertul stabileşte vinovăţii şi norme juridice încălcate, ceea ce evident nu este în competenţa sa. În schimb, contorul electric nu a putut fi verificat deoarece a fost casat la data de 03.12.2015, fiind analizate numai fotografiile acestuia.

Aşadar, instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada în cauză că pârâta este aceea care, direct sau prin intermediul altor persoane, a intervenit asupra contorului electric montat la locuinţa sa, atâta timp cât neînregistrarea consumului de energie electrică poate fi determinată de conductorul fază, ars în contact și înnădit, topirea firelor putând avea drept cauză dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiei de utilizare de către pârâtă, aceasta depăşind puterea contractată.

Or, contrar aprecierii expertului tehnic, instanța consideră că nerespectarea contractului de furnizare de către pârâtă sub aspectul dimensionării necorespunzătoare a instalaţiei de utilizare, aceasta utilizând o putere instalată mai mare decât cea aprobată prin contractul de furnizare a energiei electrice, nu se circumscrie noțiunii de „intervenție neautorizată”, în sensul invocat de reclamantă, conform HG nr. 1007/2004.

În analiza speței, instanţa se raportează la clauzele contractuale din cuprinsul contractului de furnizare semnat de pârâta BB.

Astfel, la art. 10.09 din contract (fila 21 din dosar) este reglementat consumul fraudulos, la art. 10.18 este reglementată situaţia contoarelor electrice blocate sau care funcţionează cu intermitenţă, iar la art. 10.19 este reglementată situaţia funcţionării cu eroare a echipamentului de măsură.

Instanţa apreciază că situaţia din speţă nu se încadrează în consuma fraudulos, nefiind dovedită intervenţia neautorizată din partea pârâtei, direct sau indirect. Nu se încadrează nici în situaţia unui contor electric blocat sau care funcţionează cu intermitenţă, ci suntem în prezenţa unui contor care funcţionează cu eroare.

Or, potrivit art. 10.19 din contract „în cazul funcţionării cu eroare a echipamentului de măsură se face verificarea contorului într-un laborator metrologic autorizat pentru a se determina eroarea de înregistrare şi situarea acesteia faţă de eroarea admisă de clasa de precizie.”

În mod evident, în speţă, această clauză contractuală nu a fost respectată în raporturile cu pârâta.

Susținerile reclamantei în sensul că pârâta răspunde oricum pentru că grija față de instalația electrică este în sarcina consumatorului nu pot fi primite de instanță, în condițiile în care, potrivit art. 61 din Legea energiei electrice nr. 123/2012: „(1) Clientul final de energie electrică răspunde pentru daunele dovedite cauzate furnizorului/operatorului de rețea din culpa sa.” Aşadar, este necesară dovada prejudiciului suportat de furnizorul/operatorul de rețea, dovadă care în cauză nu se poate considera ca fiind făcută, calculul pauşal pe o durată de 12 luni anterioare controlului fiind determinat de încadrarea situaţiei la o intervenţie neautorizată, deci  consum fraudulos, pe care instanţa nu o poate reţine ca dovedită. Acest prejudiciu, evident eronat calculat, nu poate fi impus pârâtei.

Instanţa apreciază şi că procedura distribuitorului şi furnizorului de energie electrică a fost complet netransparentă în relaţia cu consumatorul, pârâta BB, având în vedere că aceasta nu a fost informată şi nu a participat la analiza situaţiei de către comisia constituită în cadrul EON Moldova Distribuţie, nefiind depuse la dosar dovezi ale convocării pârâtei, deşi potrivit art. 62 din Legea energiei electrice nr. 123/2012, „Clienții finali de energie electrică au următoarele drepturi: ... „h^6) să beneficieze de proceduri transparente, simple și ieftine de soluționare a plângerilor. Clienții au dreptul la un standard ridicat de furnizare a serviciilor și de soluționare a plângerilor de către furnizorul și, după caz, operatorii licențiați care încheie contracte cu clienții finali de energie electrică. Soluționarea extrajudiciară a litigiilor prevede rezolvarea corectă și promptă a litigiilor în termen de 90 de zile și un sistem de rambursare și/sau compensare a sumelor reale datorate, în conformitate cu principiile enunțate în Recomandarea 98/257/CE a Comisiei din 30 martie 1998 privind principiile aplicabile organismelor responsabile pentru soluționarea extrajudiciară a diferendelor cu consumatorii; aceste proceduri se elaborează cu respectarea unei proceduri-cadru emise de ANRE; ... h^9) să fie informați corespunzător cu privire la consumul real de energie electrică și la costurile reale, suficient de frecvent, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea să își regularizeze propriul consum de energie electrică. Informațiile respective sunt comunicate la intervale de timp corespunzătoare, ținându-se seama de capacitatea echipamentelor de măsurare ale clientului și de produsul energetic în cauză. Furnizorul acordă astfel de facilități luând în considerare în mod corespunzător raportul eficiență-cost al acestor măsuri. Nu se pot percepe costuri suplimentare în sarcina consumatorilor pentru acest serviciu”.

Trebuie amintit că pârâta are, în raport şi cu reclamanta, calitatea de consumator şi beneficiază de drepturile prevăzute de legislaţia pentru protecţia consumatorului pornind de la ideea de vulnerabilitate și de inferioritate de condiții, referitoare atât la capacitatea de negociere, cât și la nivelul de informare, fiind vorba de o realitate în care consumatorul aderă la condiții redactate în prealabil de furnizor, fără a putea exercita o influență asupra conținutului acestora.

Astfel, instanţa consideră că modalitatea de analiză a situaţiei constatate la locul de consum, respectiv în absenţa pârâtei care nu a fost informată şi nici convocată pentru a da explicaţiile necesare, este de natură a-i încălca acesteia dreptul de a beneficia de o procedură transparentă de soluționare a plângerilor și de a fi informată corespunzător cu privire la consumul real de energie electrică şi la costurile reale. Instanţa consideră că, dacă pârâta ar fi fost convocată cu ocazia analizării situaţiei, aceasta ar fi avut ocazia de a explica membrilor comisiei situaţia de fapt. Procedând însă în absenţa pârâtei la analiza situaţiei, operatorul de distribuţie a acţionat unilateral şi obscur, iar ulterior nu a mai fost posibilă verificarea celor stabilite de comisie, întrucât potrivit susţinerilor expertului desemnat în cauză, contorul demontat de la locul de consum al reclamantei a fost casat.

În consecință, documentele emise de operatorul de distribuţie nu pot fundamenta emiterea de către reclamantă a facturii în valoare de 3013,73 lei, instanţa urmând a respinge ca nefondată acţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

  Respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta EAA …. . la av. … în contradictoriu cu pârâta BB … cu domiciliul procedural ales în municipiul Piatra Neamţ …..

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra-Neamţ.

Pronunţată la data de 22 ianuarie 2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Domenii speta

Spete similare