Contestaţie la executare

Dosar nr. ……….. contestaţie la executare

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SĂVENI-JUDEŢUL BOTOŞANI

Şedinţa publică de ………..

Completul compus din:

PREŞEDINTE …………

Grefier ………….

ÎNCHEIERE

Pe rol pronunţarea asupra cauzei civile privind pe contestatorul ………….  în contradictoriu cu intimatul………….., având ca obiect contestaţie la executare.

Procedură fără citarea părţilor.

Dezbaterile asupra fondului s-au desfăşurat în şedinţa publică din data de………….., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta,  când instanţa având nevoie de timp mai îndelungat pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de  ……………

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată: 

Prin cererea înregistrată sub nr. ………….la data de, contestatorul  ………………..a solicitat în contradictoriu  cu intimatul……………….,  anularea tuturor actelor de executare iniţiate în dosarul de executare nr. ………al B.E.J.A…………, lămurirea titlurilor executori în sensul determinării sumei de plată, precum şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

A  precizat contestatorul că, astfel cum rezultă din dosarul nr……………, creditoarea………….., prin  executorul judecătoresc  …………., l-a notificat că în termen de o zi să achite suma de 389.747,41 lei compusă din 380.324,17 lei şi cheltuieli de executare silită în cuantum de 9.423,24 lei pe care o datora creditoarei în baza titlului executoriu constând în contractul de Leasing Financiar nr………….., unde are calitatea de fidejusor, fără a se încheia în formă scrisă contract de fudejusiune.

A precizat contestatorul că această  creanţă nu este certă şi nici scadentă, debitorul solicitând  ridicarea bunului care face obiectul contractului de leasing şi implicit rezilierea contractului, iar creditoarea deşi se află în posesia bunului solicită daune interese fără a prezenta un calcul al acestor daune.

A arătat contestatorul că în eventualitatea în care suma solicitată se referă la toate ratele neachitate până la finalizarea contractului implicit şi a valorii reziduale, solicită să se constate că nu există asemenea obligaţie de plată respectiv de a plăti pe lângă sumele datorate până la data rezilierii şi toate celelalte rate de leasing rămase de achitat, precum şi valoarea reziduală.

A mai arătat contestatorul că plata ratelor de leasing ce ar fi datorate în continuare, după reziliere, precum şi a valorii reziduale reprezintă în fapt o sarcină evident excesivă impusă utilizatorului, ajungându-se la situaţia în care este mai profitabil pentru finanţator să nu fie executat contractul, decât să fie executat, deoarece ar obţine pe lângă bunurile contractate şi plata ratelor de leasing şi valoarea reziduală. 

În drept, au fost invocate disp. art. 712 alin. 2 Cod procedură civilă.

În dovedirea contestaţiei au fost ataşate la dosar, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, actele din dosarul de executare nr. ……………şi s-a solicitat expertiză de specialitate.

La data de ……….intimata a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată, iar la data de ………a înaintat un supliment la întâmpinare prin care a cerut respingerea cererii de suspendare a executării silite, motivat de faptul că demersul contestatorului are doar menirea de lipsi de eficienţă executarea silită şi că debitorul este de rea credinţă prin aceea că îşi contestă propria semnătură de pe documentele încheiate cu creditoarea.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 196 şi art. 200 C.p.c.

Analizând materialul probator administrat în cauză, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile şi a susţinerilor părţilor, instanţa  constată următoarele:

În fapt,  la  data de………….., între intimată (în calitate de locator) și ………….(în calitate de locatar sau utilizator), a fost încheiat contractul de leasing financiar cu nr………, pentru o perioadă de 54 de luni, prin care cea dintâi s-a obligat să asigure celeilalte părți finanțarea achiziționării unui tractor marca………., având valoarea de achiziție de 175.000 euro, fără TVA, din care a fost achitată de către contestatoare un avansa de 10%, respectiv 17.500 euro, valoarea finanțată de către locator fiind de 157.500 euro, conform clauzelor de la art. 4.6 din convenție urmând ca locatarul să returneze această sumă plus dobânda de 6.5000%, la care se adaugă marja de 6.2970%, comision acordare de 1,5000%, respectiv 2625 euro, conform graficului agreat de către părți, contract ce a fost semnat, în calitate de fidejusori, și de către……,  ……și……..,  valoarea totală a contractului fiind de 202.200.18 euro, din care 175.000 euro capital și 27.200, 18 euro dobândă, .

De asemenea, cu aceiași ocazie, părțile contractante, inclusiv cei trei fidejusori, au convenit și asupra condițiilor stipulate în Termenii și Condițiile Generale Aplicabile Contractelor de Leasing Financiar, fiind însușite de către părți și fidejusori, prin semnătură,

Acest act adițional, prevede, printre  altele:

”2. Utilizarea bunului. Plăți agreate….2.4… pentru orice sumă neachitată de către Utilizator până la Scadență, Utilizatorul datorează o dobândă de întârziere de 0,25% aplicată la suma restantă pentru fiecare zi de întârziere…

8. Încetare a contractului înainte de expirarea perioadei de leasing

8.1 (1) Locatorul poate denunța unilateral sau, după caz, rezilia imediat Contractul dacă: ”(i) Utilizatorul a întârziat în plata integrală a oricărei rate de leasing  cu mai mult de 30 de zile calendaristice consecutive; sau (ii) în cursul a 12 luni consecutive, utilizatorul a înregistrat un număr cumulat de zile de întârziere mai mare de 45 zile calendaristice; sau (iii) utilizatorul este în întârziere cu plata oricărei sume care este egală sau depășește valoarea a două rate de leasing…”

8.2.(3) În cazurile menționate mai sus, Locatorul are dreptul să considere Contractul reziliat de plin drept, cu efect imediat, fără a mai fi necesară intervenția instanței, punerea în întârziere, fiind suficientă notificarea transmisă de Locator prin care informează pe Utilizatorul cu privire la încetare contractului (pact comisoriu  în conformitate cu art. 1553 din Codul civil) și, în calitate de proprietar, are dreptul să ia Bunul în posesia și sub controlul său, cu excepția cazului în care Locatorul și-a recuperat toate sumele la care este îndreptățit (inclusiv toate ratele de leasing rămase până la expirarea perioadei de leasing cât și valoare reziduală) în maxim 10 zile calendaristice de la solicitarea acestuia…

8.3. În cazul denunțării/rezilierii Contractului de către Locator, Utilizatorul trebuie să despăgubească Locatorul pentru toate daunele suferite de acesta ca urmare a încetării anticipate a Contractului. În determinarea daunelor ce trebuie plătite Locatorului se va ține cont de faptul că Locatorul trebuie să recupereze întotdeauna (”clauză penală”) toate sumele la care este îndreptățit conform Contractului, inclusiv valoarea reziduală. Suplimentar față de recuperarea ratelor de leasing, a valorii reziduale și a altor sume prevăzute în Contract, Locatorul va avea dreptul să recupereze orice alte prejudicii pe care dovedește că sunt generate de contract….

11.(2) Fiecare dintre Garanți declară și garantează Locatorului, în mod solidar și indivizibil, în calitate de fidejusori, îndeplinirea de către Utilizator a obligațiilor asumate prin Contract, renunțând la beneficiul discuțiunii și beneficiul diviziunii, în conformitate cu prevederile art. 2280 și următoarele Cod Civil. (3) Oricare și toate declarațiile și garanțiile oferite mai sus sunt considerate a fi repetate  și valabile în fiecare zi în care contractul este în vigoare.”

Cu adresa nr…………, intimata a notificat-o pe utilizatoarea………….., reprezentată de asociatul unic și administrator …………, că începând cu data de ……….. va rezilia facilitatea de credit  pentru achiziționarea de bunuri nr. CR. ……….., dacă aceasta nu achită  până la data de ………., debitul restant înregistrat la data de ………., în valoare de 42765, 52 euro (reprezentând rate restante și dobânzi penalizatoare) cu un serviciu al datorie de 176 zile, atașând și o declarație deconturi finale din care rezultă că la această sumă se mai adaugă 667.25 euro reprezentând dobânzi calculate până la data de 31.03.2017; 442.40 euro cu titlu de dobânzi penalizatoare la data de 31.03.2017 și suma de 36533,17 euro, reprezentând capital de rambursat la data de ……….,  .

 Urmare a neîndeplinirii acestei obligații de plată, la data de ………., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr. ……….., intimata a formulat cerere de executare silită la ”Biroul Executorilor Judecătorești Asociați ………….”, împotriva debitoarei ……….., cât și a fidejusorului ………., în vederea recuperării sumei de 380.324,17 lei, precum și a cheltuielilor de executare silită, cerere care a fost înregistrată de către executorul judecătoresc prin încheierea nr. ……. din data ……., concomitent executorul solicitând Judecătoriei Săveni încuviințarea executării silite, care a fost admisă prin încheierea din data de ………… pronunțată în dosarul nr. …………….

Ulterior, la data de ……….7, executorul judecătoresc, prin încheierea dată în dosarul execuțional nr. ………, a stabilit cheltuielile de executare datorate de debitori, în cuantum de 9423,24 lei, și a trecut la executarea silită a acestora pentru recuperarea debitului pe care îl aveau față de intimată, în sumă de 389.747,41 lei, din care 380.324,17 lei, cu titlu de debit și 9.423,24 lei cheltuieli de executare silită, .

Din concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză, atașat la ..II,  rezultă următoarele:

Valoarea tractorul ce a făcut obiectul contractului de leasing a fost de 249551,74 euro, echivalentul a 1.128.044,53 lei, sumă din care, în perioada iulie 2013-…. 2017, s-a achitat 801710,77 lei, la care se adaugă suma de 49410,90 lei, plătită de fidejusorul ………….., adică în total 851.121,67 lei.

De asemenea, expertul a constatat, pe baza corespondenței puse la dispoziție de intimată, că aceasta nu a trimis notificări către fidejusori cu privire la restanțele înregistrate de utilizator în plată.

S-a mai arătat de către expert că, utilizatorul a intrat în capacitate de plată, neachitând rata a 7 a, aferentă lunii septembrie 2016, în valoare de 113394.78 lei și rata a 8 a, corespunzătoare lunii octombrie 2016, în cuantum de 100.413,10 lei, pentru care intimata a calculat dobânzi penalizatoare de 0,25% pe zi, pentru fiecare zi de întârziere, dobânzi care se ridică la suma de 166.516,29  lei, iar intimat a somat doar utilizatorul, prin notificarea nr. …………… să achite restanțele în termen de 15 zile.

S-a mai precizat că, la data de …………., prin procesul-verbal, tractorul ce a fost finanțat de către intimată, a fost preluat de ., în custodie, deși pentru acesta s-a achitat suma de 8.017.101,77 lei, reprezentând rate, dobânzi aferente, cât și dobânzi penalizatoare, ulterior tractorul fiind vândut, la data de …………...

În acest context, expertul a concluzionat că suma de plată ce trebuia achitată de utilizator la data declanșării procedurii de executare silite ținând seama de și de cele două rate a contractului de leasing financiar nefacturate, cât și de valorificarea tractorului de către intimată, era de 137117,22 lei, ulterior fidejusorul ………, achitând suma de 49410,90 lei, astfel încât obligațiile de plată au devenit 87.706,32 lei, reprezentând dobânzi penalizatoare. 

Expertul a mai arătat că executarea contractului de leasing, în discuție, a fost garantată și cu nouă Bilete la Ordin emise de ………….. și avalizate de ………., ………… și …………, bilete din care intimata nu a folosit niciunul. Totodată s-a subliniat că, în cursul executării silite, la data de 09.08.2017, ………….. a achitat în contul utilizatorului,  de bună voie, suma de 3419,90 lei, iar la data de 02.10.2017, suma de 45991 lei.

Prin răspunsul la obiecțiunile formulate de către părți, de la f. ………, expertul a explicitat cum a ajuns la concluziile contestate, nemodificând constările făcute prin raportul de expertiză.

În drept, potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing ”În cazul în care utilizatorul nu execută obligația de plată a ratei de leasing timp de două luni consecutive, finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar utilizatorul este obligat să restituie bunul, să plătească ratele scadente, cu daune-interese, dacă în contract nu se prevede altfel.”

De asemenea, raportat la data încheierii contractului de leasing, care este ulterioară intrării în vigoare a Noului Cod Civil, instanța reține incidența în speță și a următoarelor prevederi din această normă legală:

Art. 1538 ”(1) Clauza penală este aceea prin care părţile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestaţie în cazul neexecutării obligaţiei principale.(2) În caz de neexecutare, creditorul poate cere fie executarea silită în natură a obligaţiei principale, fie clauza penală.(3) Debitorul nu se poate libera oferind despăgubirea convenită.(4) Creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ţinut să dovedească vreun prejudiciu. (5) Dispoziţiile privitoare la clauza penală sunt aplicabile convenţiei prin care creditorul este îndreptăţit ca, în cazul rezoluţiunii sau rezilierii contractului din culpa debitorului, să păstreze plata parţială făcută de acesta din urmă. Sunt exceptate dispoziţiile privitoare la arvună.”

Art.1539 ”Creditorul nu poate cere atât executarea în natură a obligaţiei principale, cât şi plata penalităţii, afară de cazul în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligaţiilor la timp sau în locul stabilit. În acest din urmă caz, creditorul poate cere atât executarea obligaţiei principale, cât şi a penalităţii, dacă nu renunţă la acest drept sau dacă nu acceptă, fără rezerve, executarea obligaţiei.”

Art. 1541 ”(1) Instanţa nu poate reduce penalitatea decât atunci când: a) obligaţia principală a fost executată în parte şi această executare a profitat creditorului; b) penalitatea este vădit excesivă faţă de prejudiciul ce putea fi prevăzut de părţi la încheierea contractului. (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), penalitatea astfel redusă trebuie însă să rămână superioară obligaţiei principale. (3) Orice stipulaţie contrară se consideră nescrisă.

Art. 1757 ”(1) Când a obținut rezoluțiunea contractului pentru neplata prețului, vânzătorul este ținut să restituie toate sumele primite, dar este îndreptățit să rețină, pe lângă alte daune-interese, o compensație echitabilă pentru folosirea bunului de către cumpărător. (2) Atunci când s-a convenit ca sumele încasate cu titlu de rate să rămână, în tot sau în parte, dobândite de vânzător, instanța va putea totuși reduce aceste sume, aplicându-se în mod corespunzător dispozițiile referitoare la reducerea de către instanță a cuantumului clauzei penale.(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi în cazul contractului de leasing, precum şi al celui de locaţiune, dacă, în acest ultim caz, se convine ca la încetarea contractului proprietatea bunului să poată fi dobândită de locatar după plata sumelor convenite.”

Art. 2280. ”Fideiusiunea este contractul prin care o parte, fideiusorul, se obligă faţă de cealaltă parte, care are într-un alt raport obligaţional calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remuneraţii, obligaţia debitorului dacă acesta din urmă nu o execută.”

Art. 2294, alin. (1) ”Fideiusorul convenţional sau legal are facultatea de a cere creditorului să urmărească mai întâi bunurile debitorului principal, dacă nu a renunţat la acest beneficiu în mod expres.”

Art. 2298 ”(1) Prin efectul beneficiului de diviziune, fiecare fideiusor poate cere creditorului să îşi dividă mai întâi acţiunea şi să o reducă la partea fiecăruia.(2) Dacă vreunul dintre fideiusori era insolvabil atunci când unul dintre ei a obţinut diviziunea, acesta din urmă rămâne obligat proporţional pentru această insolvabilitate. El nu răspunde însă pentru insolvabilitatea survenită după diviziune.”

Art. 2315 ”Dacă, urmare a faptei creditorului, subrogaţia nu ar profita fideiusorului, acesta din urmă este liberat în limita sumei pe care nu ar putea să o recupereze de la debitor.”

În speță, potrivit art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, astfel încât va fi analizată cu precăderea excepția lipsei calității de fidejusor al contestatorului, invocată prin cererea de chemare în judecată, motivată prin aceea că nu a semnat un contract de fidejusiune ca anexă la contractul de leasing.

Instanța reține că, într-adevăr, art. 2280 Cod civil, anterior citat, invocat de către contestator, stipulează că pentru a pentru a fi valid acest tip de garanție personală este necesară încheierea unui contract, prin care fidejusorul se obligă față de creditor să execute obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută, însă din interpretarea acestei dispoziții legale nu se poate trage concluzia că o asemenea convenție nu poate fi inclusă în contractul având ca obiect raportul obligațional dintre creditor și debitor. Or, după cum rezultă din contractul de leasing financiar nr. …………., contestatorul și-a însușit, prin semnătură, toate clauzele contractuale stipulate în acesta, precum și în actul adițional intitulat ”Termenii și Condițiile Generale Aplicabile Contractelor de Leasing Financiar”, unde la art. 11.(2) se menționează că ”Fiecare dintre Garanți declară și garantează Locatorului, în mod solidar și indivizibil, în calitate de fidejusori, îndeplinirea de către Utilizator a obligațiilor asumate prin Contract, renunțând la beneficiul discuțiunii și beneficiul diviziunii, în conformitate cu prevederile art. 2280 și următoarele Cod Civil. (3) Oricare și toate declarațiile și garanțiile oferite mai sus sunt considerate a fi repetate  și valabile în fiecare zi în care contractul este în vigoare.”

 Pe cale de consecință, este evident că manifestarea de voință a contestatorului de a garanta executarea obligațiilor de către utilizator, a fost dată fără echivoc, iar împrejurarea că nu a fost încheiat un contract distinct prin care acesta să-și asume obligațiile debitorului în caz de neexecutare nu este de natură a invalida clauzele contractuale referitoare la garantarea de către contestator a locatarului bunului luat în leasing. Totodată, instanța reține că, în mod explicit, contestatorul a renunțat la beneficiul de diviziune și cel de discuțiune, urmând a fi respinse și aceste apărări ale contestatorului.

Pentru toate aceste argumente, instanța va respinge, ca neîntemeiată excepția lipsei calității de fidejusor opusă de către contestator. 

Pe fondul cauzei, instanța reține că suma de plată ce trebuia achitată de utilizator la data declanșării procedurii de executare silite, ținând seama și de cele două rate a contractului de leasing financiar nefacturate, cât și de valorificarea tractorului de către intimată, era de 137117,22 lei, ulterior fidejusorul ………., achitând suma de 49410,90 lei, astfel încât obligațiile de plată au devenit 87.706,32 lei, reprezentând dobânzi penalizatoare. 

Instanța observă că, potrivit clauzelor contractuale de la art…………. din Termenii și Condițiile Generale Aplicabile Contractelor de Leasing Financiar, în caz de denunțare unilaterală a contractului de leasing de către locator, din culpa utilizatorului, locatorul are dreptul preia bunul în posesia și sub controlul, cu excepția cazului în care Locatorul și-a recuperat toate sumele la care este îndreptățit (inclusiv toate ratele de leasing rămase până la expirarea perioadei de leasing cât și valoare reziduală) și să îl despăgubească pentru toate daunele suferite de acesta ca urmare a încetării anticipate a contractului, inclusiv valoarea reziduală și, în mod suplimentar va avea dreptul să recupereze orice alte prejudicii pe care dovedește că sunt generate de contract, clauze care nu contravin prevederilor art. 15 din O.G. nr. 51/1997, ce stipulează că în astfel de situații, utilizatorul este obligat să restituie bunul, să plătească ratele scadente, cu daune-interese, dacă în contract nu se prevede altfel., câtă vreme părțile au convenit ca, în caz de încetare prematură a contractului din culpa utilizatorului, acesta să achite inclusiv toate ratele de leasing rămase până la expirarea perioadei de leasing cât și valoare reziduală și să îl despăgubească pentru toate daunele suferite.

De altfel, instanța constată că ultimele două rate de leasing, a 51 a, scadentă la ………., în valoare de 1743.68  euro și a 54 a, în valoare de 285,92 euro, scadentă la data ……….., nu au fost facturate de către intimată, astfel încât apărările contestatorului în această privință sunt neîntemeiate.

Cât privește, debitul restant în cuantum de 87.706,32 lei, reprezentând dobânzi penalizatoare, calculate conform art. 2.4 din contract prin aplicarea unui procent de 0,25% la suma restantă pentru fiecare zi de întârziere, instanța apreciază că și această clauză contractuală se circumscrie prevederilor legale incidente, respectiv art. 1538 și art. 1539 C. civ., atât timp cât debitorul s-a obligat la o această prestație în cazul neexecutării obligaţiei principale, iar creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ţinut să dovedească vreun prejudiciu și este aplicabilă convenţiei prin care creditorul este îndreptăţit ca, în cazul rezoluţiunii sau rezilierii contractului din culpa debitorului, să păstreze plata parţială făcută de acesta din urmă, creditorul având latitudinea de  cere atât executarea în natură a obligaţiei principale, cât şi plata penalităţii pentru neexecutarea obligaţiilor la timp, din actele dosarului nerezultând că a renunțat la acest drept.

Cu toate acestea, instanța, în temeiul prevederilor art. 1541 și art. 1757 Cod civil, aplicabile și contractului de leasing, va reduce aceste penalității cu suma de 87.706,32 lei, reprezentând debitul restant, dat fiind faptul că obligaţia principală a fost executată parte şi această executare a profitat creditorului, care a recuperat de la debitor suma de 851.121,67 lei, din valoarea totală a obiectului contractului în cuantum de 1.128.044,53 lei și, în plus, a valorificat tractorul, vânzându-l către un terț, după ce l-a preluat de la utilizator, iar penalitatea astfel redusă rămâne superioară obligației principale.

Nu în ultimul rând, instanța că penalitatea de 0,25% la suma restantă pentru fiecare zi de întârziere este vădit excesivă având în vedere că reprezintă un procent de 91.25% pe an, ceea ce înseamnă foarte mult chiar și pentru raporturile comerciale dintre profesioniști.

Cât privește apărările formulate de intimată, conform cărora, în temeiul art. ……………din TCG, în cazul întârzierii la plată, rezilierea se produce de drept, nefiind necesară notificarea niciuneia dintre părți, acestea sunt contrazise, în primul rând, de dispozițiile art. 1553 Cod civil, care reglementează că ”(1) Pactul comisoriu produce efecte dacă prevede, în mod expres, obligaţiile a căror neexecutare atrage rezoluţiunea sau rezilierea de drept a contractului. (2) În cazul prevăzut la alin. (1), rezoluţiunea sau rezilierea este subordonată punerii în întârziere a debitorului, afară de cazul în care s-a convenit că ea va rezulta din simplul fapt al neexecutării.” și în al doilea rând, de însăși clauzele  art. 8.2.(3) din contract, conform cărora ”  În cazurile menționate mai sus, Locatorul are dreptul să considere Contractul reziliat de plin drept, cu efect imediat, fără a mai fi necesară intervenția instanței, punerea în întârziere, fiind suficientă notificarea transmisă de Locator prin care informează pe Utilizatorul cu privire la încetare contractului (pact comisoriu  în conformitate cu art. 1553 din Codul civil) și, în calitate de proprietar, are dreptul să ia Bunul în posesia și sub controlul, cu excepția cazului în care Locatorul și-a recuperat toate sumele la care este îndreptățit (inclusiv toate ratele de leasing rămase până la expirarea perioadei de leasing cât și valoare reziduală) în maxim 10 zile calendaristice de la solicitarea acestuia…”, de unde rezultă că părțile nu au convenit că rezilierea va rezulta din simplul fapt al neexecutări. În plus, art. 8.2.(3) se referă stric la părțile contractului de leasing, respectiv la locator și utilizator, nu și la fidejusori, care nu sunt părți ale acelui contract, ci ale unui contract de fidejusiune care a fost inserat în convenția de leasing.

Conchizând asupra acestui aspect, instanța reține că intimata avea obligația de a-i notifica pe fidejusori despre întârzierile la plată ale utilizatorului, încă de la primele întârzieri de plată peste termenul stipulat în contract și nu să aștepte să se acumuleze 176 zile de întârzieri, după care să-l notifice doar pe utilizator, omisiune care a privat pe fidejusori de posibilitatea de a achita ei ratele restante, astfel încât să poată subroga în drepturile debitorului de a deveni proprietarul utilajului, după achitarea tuturor ratelor contractului, astfel încât, în temeiul art. 2315 Cod civil, constată că fidejusorul/contestator este liberat de garanția asumată prin contractul de fidejusiune.

Prin urmare, instanța va admite contestaţia la executare formulată de către contestatorul ………….., în contradictoriu cu intimata ……………. și va anula executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. ………….. al BEJA ……………, împotriva contestatorului.

 Referitor la cheltuielile de judecată, în baza art. 453 alin. 1, art. 451 alin. 1 şi art. 452 Cod procedură civilă, constatând culpa procesuală a intimatei în ceea ce priveşte prezenta cauză, instanţa o va obliga la plata către contestator a sumei de 2200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert, achitat conform chitanțelor de la …………

 În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, constând în taxa judiciară de timbru aferentă contestaţiei la executare (1.000 lei), la plata căreia contestatorul a solicitat obligarea intimatei, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013, taxa judiciară de timbru se restituie, la cerere, în cazul în care contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă.

Așadar, există două reglementări legale privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, astfel: una cu caracter general prevăzută de art. 453 C.p.c., care instituie faptul că taxa judiciară de timbru (ca o cheltuială de judecată) este suportată de partea care a căzut în pretenţii şi una cu caracter special prevăzută de art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013, care instituie faptul că în cazul admiterii contestaţiei la executare, taxa judiciară de timbru se restituie contestatorului, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, ceea ce înseamnă că nu poate fi obligată intimata la plata acestei taxe de timbru.

Conform principiului specialia generalibus derogant, norma specială este cea care derogă de la norma generală şi totodată este de strictă interpretare la cazul respectiv. Mai mult, o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o normă specială.

Conchizând, contestatorul nu are o opţiune între cele două căi, ci este obligatorie aplicarea normei speciale, respectiv aceea de a i se restitui taxa judiciară de timbru în cazul admiterii contestaţiei la executare, iar nu obligarea intimatei la plata acesteia.

Prin urmare, având în vedere considerentele expuse, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, întrucât contestatorul are posibilitatea de a cere restituirea acestei sume, în termen de un an de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

De asemenea, instanța constată că la dosar nu a fost depusă dovada achitării de  către contestator a onorariului pentru avocații care l-au reprezentat, astfel încât va respinge această solicitare ca neîntemeiat.

Prezenta hotărâre se va comunica din oficiu şi executorului judecătoresc, după rămânerea definitivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE

Respinge excepţia lipsei calităţii de fidejusor, invocată de către contestator prin cererea de chemare în judecată.

Admite contestaţia la executare formulată de către contestatorul ., CNP- ……………., domiciliat localitatea ………., comuna …………., județul ………….., în contradictoriu cu intimata ………………….., cu sediul în municipiul …………, str. …………., nr……, ………., înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr……………, cod unic de înregistrare fiscală ………….. prin reprezentant ………….

Anulează executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. . al BEJA …………, împotriva contestatorului.

Obligă intimata la plata către contestator a sumei de ….. lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de ….. lei, reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă contestaţiei la executare, precum și a onorariului de avocat.

Executorie.

Prezenta hotărâre se va comunica executorului judecătoresc la rămânerea definitivă.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Judecătoria Săveni.

Pronunţată, azi, , prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare