Drept civil-actiune in anulare

Hotărâre 692 din 23.01.2020


- acţiune în anulare -

SECTIA CIVILĂ

SENTINŢA  CIVILĂ  NR.  692

  La ordine venind pronunţarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtele BB şi BBavând ca obiect acţiune în anulare (anulare act, notă constatare, proces-verbal de analiză şi evaluare seria …. nr.

Dezbaterile fondului au avut loc în şedinţa publică din data de, fiind consemnate în încheierea de şedinţă care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunţarea asupra cauzei civile de faţă, pentru astăzi – reclamantul depunând concluzii scrise.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de .. sub nr. ... reclamantul AA a chemat-o în judecată pe pârâta BB

- anularea notei de constatare nr., ca nelegală şi netemeinică,

- anularea procesului-verbal de analiză şi evaluare seria nr.  din, ca nelegal şi netemeinic, prin care a fost stabilită o cantitatede 18230 kw,

- anularea procesului-verbal de reanaliză a abaterilor nr. 197 întocmit de ....... la data de 10.04.2017, ca nelegal şi netemeinic, prin care a fost stabilită o cantitate de recuperat de 4322 kw,

- anularea facturii fiscale seria MS EON nr. …. din …., prin care i-a fost imputată suma de 2443,88 lei, pentru cantitatea de 4322 kw, întrucât este o plată nedatorată,

- anularea facturii fiscale seria MS EON nr. …, ca nelegală şi neteminică, prin care i-a fost imputată suma de 725,27 lei, cu titlu de constatare în teren a elementelor de intervenţie, pentru care a achitat suma de 800 lei, din eroare ca plată nedatorată, la data de 23.06.2017, pe care a solicitat a fi compensată cu debitele ulterioare,

- constatarea ca nedatorat a debitului în cuantum de 2443,41 lei + 725,27 lei, derivat din facturile menționate, întrucât cuprind un drept de creanță care nu a fost cauzat de reclamant,

- cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la competenţă, reclamantul a susţinut că Judecătoria Piatra Neamţ este competentă ca instanţă de la domiciliul consumatorului.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că, la data de 18.01.2017, la domiciliul său din str. Izvoare nr. 93b, Piatra Neamţ, s-au prezentat două persoane, care au afirmat că sunt agenţi constatatori EON şi că trebuie să îi verifice contorul electric. A acceptat, fiind de bună-credință, le-a permis intrarea în domiciliul său, iar după ce au făcut unele investigaţii pe care nu i le-au adus la cunoştinţă, le-a arătat toate aparatele electrice, mare parte din ele neutilizate, fiind trimise de copiii lui din străinătate şi depozitate la el. Reclamantul a arătat că are vârsta de 76 de ani şi îşi duce bătrâneţile împreună cu soţia, ambii fiind bolnavi. De asemenea, nu desfăşoară nicio activitate care să implice un consum electric mai ridicat.

Astfel, la aceeași dată s-a întocmit notade constatare nr. ..... în care se consemnează faptul că el ar fi montat plombe contrafăcute şi că ar fi efectuat o intervenţie neautorizată la acest contor de natură a disimula un consum mai redus de energie electrică, ceea ce este neadevărat. Mai mult, la data de 08.01 2013, tot reprezentanţii EON au venit pentru a schimba contorul şi l-au sigilat cu plomba metrologică …, astfel încât acestea nu sunt contrafăcute.

Totodată, din facturile fiscale depuse în anii .... se poate vedea un consum constant, depunând şi factura din perioada ulterioară controlului, 22.02.2017 – 21.04.2017, din care rezultă un consum de 174 li, similar cu cel din perioada imputată, 26.02.2016 – 24.04.2016, de unde rezultă un consum de 190 lei, ceea ce dă naştere unei prezumţii de consum constant.

Ulterior, reprezentanţii .... i-au intentat plângere penală pentru săvârşirea unor infracţiuni, fiind acuzat pe nedrept că ar fi săvârşit infracţiunile prevăzute de art. 92 alin. 2 din Legea nr. 123/2012 şi art. 228 alin. 1 şi 3 din Codul penal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, în urma cercetărilor, constatând prin ordonanţa din data de ... că faptele nu există, dispunând clasarea conform art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. Cu toate acestea, trauma şi stresul de a fi chemat la poliţie au fost determinante, mai ales în condiţiile în care ştia că este nevinovat. Totodată, a apreciat că plângerea lor a reprezentat un denunţ calomnios la adresa sa, intenţionând să îl intimideze, ceea ce au şi reuşit.

La data de 31.03.2017, a contestat notificarea din 21.03.2017, cât şi fişa de calcul prin care i se impunea un consum de recuperat de 19908 kw – 1678 kw=18230 kw care ar fi reprezentat suma de 12914,69 lei.

La data de 10.04.2017, i s-a comunicat procesul-verbal de reanaliză a abaterilor prin care a fost scăzut consumul aberant anterior şi a fost înlocuit cu un altul netemeinic, în cantitate de 4322 kw pentru perioada 18.01.2016 – 18.01.2017.

A fost chemat la sediul EON unde i s-a adus la cunoştinţă că dacă nu plăteşte, i se va tăia energia electrică şi a fost determinat să încheie o convenţie de eşalonare a debitului, cu toate că acesta este nedatorat.

A încheiat această convenţie de debit şi i s-a impus pentru debitul restant de 3169 lei (2442 lei, energie de recuperat + 725 lei, intervenţia agenţilor) o eşalonare pentru 4 rate, în cuantum de 790 lei, din care a plătit din eroare şi la insistenţele reprezentanţilor EON suma de 800 lei, la data de 26.06.2017.

Ulterior, la trei zile, în data de 29.06.2017, a primit ordonanţa de clasare a Parchetului prin care s-a constatat că nu există faptele imputate de ...., întrucât nu au reuşit să facă dovada celor susţinute, respectiv faptul că ar fi efectuat o intervenţie neautorizată şi că ar fi sustras o cantitate de energie electrică, fără drept.

După ce a citit această ordonanţă, şi-a dat seama că nu are de ce să plătească suma de 3169 lei şi că acea plată de 800 lei a fost pretinsă în mod nejustificat, neexistând nicio faptă ilicită care să le cauzeze celor de la ... un prejudiciu pe care el săi trebuiască să îl acopere.

A considerat că această sumă de bani a fost imputată pe nedrept, neavând niciun temei. De asemenea, în acord cu dispoziţiile de drept material orice plată presupune o datorie, or suma de 800 lei achitată nu are niciun temei.

Mai mult, în condiţiile în care nu s-au putut reţine condiţiile unei răspunderi delictuale în sarcina sa, a considerat că nu este obligat să achite suma întrucât ea nu reprezintă un prejudiciu.

Pentru a se angaja răspunderea sa, art. 1357 din Codul civil prevede că “cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie este obligat să îl repare”. Or, din tot materialul probatoriu rezultă că nu a cauzat niciun prejudiciu pârâtei.

Cu toate că temeiul acţiunii ar putea părea răspunderea contractuală, a considerat că din moment ce au fost imputate anumite acţiuni extracontractuale care ar cauza un prejudiciu, fapta ar fi de natură delictuală, întrucât acţiunile imputate strămută răspunderea pe teren delictual.

Trebuie remarcată schimbarea tacticii procesuale a pârâtei întrucât anterior ei erau cei care acţionau în judecată pentru recuperarea debitului cauzat ca urmare a încălcării obligaţiilor contractuale însă în ultimul timp au început să acţioneze prin mijloace procesual penale nefondate. Prin aceasta pun consumatorii în situaţia de a angaja cheltuieli neprevăzute, ceea ce îi defavorizează şi mai mult.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 1341 şi art. 1381 din Codul civil.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (ataşarea dosarului penal), cu interogatoriul pârâtei, a probei testimoniale, precum și a probei cu expertiza energetică. A anexat, în copie, înscrisuri.

Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, reclamantul având calitatea de consumator.

Pârâta ...... nu a depus întâmpinare, în termenul legal.

Prin încheierea de ședință din data de 21.11.2017, instanța a dispus introducerea în cauză a pârâtei EON Energie România S.A., aceasta fiind societatea emitentă a facturilor contestate.

La data de ..., pârâta .... a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia netimbrării acţiunii, excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piatra Neamţ, excepţia inadmisibilităţii cererii având ca obiect anularea facturilor, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive pentru capetele de cerere privind anularea înscrisurilor întocmite de ......., excepţia inadmisibilităţii cererii având ca obiect constatarea inexistenţei creanţei. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

Pârâta a susţinut că acţiunea este evaluabilă în bani şi trebuie achitată de către reclamant taxa judiciară de timbru, că instanţa competentă este cea de la sediul pârâtei şi că factura fiscală nu este un act juridic, ci reprezintă un înscris constatator prin care societatea pretinde o sumă de bani de la destinatarul facturii, sumă determinată în baza contractului de furnizare a energiei electrice. Convenţia scrisă reprezintă contractul încheiat între părţi şi soar acesta poate fi supus desfiinţării prin intermediul acţiunii în anulare. Totodată, a susţinut că nu are calitate procesuală pasivă, potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă, întrucât înscrisurile solicitate de reclamant a fi anulate sunt emise de ..... De asemenea, pârâta a afirmat că acţiunea în constatarea inexistenţei creanţei este inadmisibilă, raportat la prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă şi la principiul subsidiarităţii, dat fiind că reclamantul are la dispoziţie alte mijloace procedurale pentru analiza temeinciei  şi întinderii debitului şi în plus reclamantul solicită a se constatat o situaţie de fapt.

Pe fondul cererii, a arătat că prin contractul de furnizare încheiat cu pârâtul, societatea s-a obligat să-i furnizeze acestuia energie electrică pentru locul de consum iar obligaţia coreltivă contractuală este să achite integral şi la termen contravaloarea energiei electrice furnizate. La locul de consum al reclamantului, în data de 18.01.2017, s-a făcut o verificare în urma căreia s-a constatat că contorul are sigiliile metrologice contrafăcute, garnitra capacului contorului lipseşte, contactele din BMPM sunt arse iar bornele contorului încălzite. Aceste constatări au fost consemnate în nota de constatare.

A precizat că orice contor care se montează în instalaţie pentru a înregistra consumul de energie electrică al abonatului are în mod obligatoriu două tipuri de sigilii: sigilii de exploatare; sigilii metrologice.

Sigiliile de exploatare sunt sigilii de unică folosinţă (suf) aplicate cu ocazia montării contorului în instalaţie. Ele au rolul de a împiedica o intervenţie ilicită asupta legăturilor contorului prin care să se realizeze neînregistrarea consumului pe contor.

Conform dispoziţiilor legii, prin consum fraudulos se înţelege orice intervenţie în instalaţia electrică ce afectează funcţionarea corectă a grupului de măsură.

Consumatorii au obligaţia de a nu interveni asupra grupurilor de măsură adică asupra contorului, plombelor metrologice şi plombelor furnizorului de la capacul de borne. Or, din analiza situaţiei de fapt aşa cum aceasta este consemnată în documente, tocmai acest lucru s-a întâmplat.

Faptul că s-a intervenit asupra sigiliilor contorului creează o prezumţie simplă că asupra contorului s-a intervenit deşi legea interzice acest lucru iar singura persoană interesată să plătească o cantitate de energie mai mică decât cea real consumată şi căreia îi foloseşte o astfel de intervenţie este numai consumatorul.

În această situaţie nu ne aflăm în faţa probării unui fapt negativ, ci în cazul în care, conform regulii generale a dreptului comun, cel care susţine un drept în instanţă are obligaţia să-şi dovedească ceea ce susţine.

Existenţa intervenţiei, modul de realizare a acesteia au fost descrise pe larg în documentele întocmite cu ocazia verificării locului de consum şi a analizării cazului, iar în condiţiile în care legea interzice orice intervenţie neautorizată la contor, afirmaţiile reclamantului că nu s-a făcut dovada acestei intervenţii sunt nereale.

Orice modificare făcută la modul de înregistrare a consumului de energie electrică foloseşte în primul rând consumatorului, el fiind ebenficiarul direct al unei astfel de intervenţii prin faptul că neînregistrarea corectă a consumului de energie duce la facturarea unui consum scăzut şi la plata unei sume mai mici.Consumatorul este principalul responsabil de producerea intervenţiei indiferent de mijlocul prin care ea este realizată pentru că dacă consumatorul nu ar fi interesat în plata unei cantităţi de energie mai mică decât cea real consumată nu ar exista un motiv pentru a fi modificată instalaţia.

Consumul fraudulos a fost stabilit conform prevederilor legale, adică în pauşal, corespunzător pentru acest tip de consumator. Tariful avut în vedere este cel reglementat de ANRE, iar metoda de calcul este cea prevăzută de lege.

În cauza de faţă este vorba de aplicarea dispoziţiilor legale şi de plata contravalorii energiei electrice consumate şi neînregistrate ca urmare a intervenţiei neautorizate la contor.

La data emiterii facturii, relațiile dintre părți erau guvernate atât de prevederile contractului de furnizare a energiei electrice, cât şi de dispoziţiile Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 64/2014. În condiţiile în care operatorul reţelei de distribuţie, care este şi proprietarul mijloacelor de măsurare, i-a comunicat faptul că a constatat existenţa unui consum neînregistrat de contor, societatea era nu doar îndreptăţită, conform contractului, „să recupereze de la consumator contravaloarea” energiei consumate şi neînregistrate, dar era şi obligată în baza prevederilor art. 155 din Codul fiscal, să emită o factură fiscală (care cuprinde TVA şi accize) ca document contabil justificativ al cantităţii livrate şi neachitate, aşa cum aceasta i-a fost comunicată şi cuantificată de operatorul reţelei de distribuţie. În lipsa emiterii facturii fiscale pentru consumul de energie electrică ca urmare a încunoştinţării de către operatorul de energie electrică privind sustragerea de energie electrică, societatea se expunea nu doar riscului unor acuzaţii privind nerespectarea legislaţiei fiscale, dar era şi în imposibilitatea de a solicita şi proba valoarea prejudiciului pe care l-ar fi solicitat de la intimat.

Pârâta a susţinut că nu a făcut decât să acţioneze conform legii şi contractului, transmiţând reclamantului contravaloarea prejudiciului încercat de societate, aşa cum acesta a fost constatat şi cuantificat de către operatorul reţelei de distribuţie.

În drept, a invocat art. 205 şi urm. din Codul de procedură civilă, Legea nr. 123/2012.

În dovedire, a arătat că se foloseşte de proba cu acte, martori, interogatoriu. A anexat, în copie, înscrisuri.

La data de 07.02.2018, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de pârâtă.

Cu privire la excepția netimbrării, a susținut că acțiunea este scutită de la plata taxei, potrivit art. 29 alin. 1 lit. f) din OUG nr. 80/2013. A solicitat respingerea excepţiei necompetenţei teritoriale, având în vedere art. 113 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedură civilă care prevede competenţa instanţei de la domiciliul consumatorului. Referitor la inadmisibilitatea acţiunii în anularea facturii fiscale a arătat că factura este un act juridic, un înscris prin care se constată executarea unei operaţiuni comerciale, respectiv o notă scrisă privitoare la serviciile prestate, emisă de către furnizor către o altă persoană (client). Prin urmare, nu există posibilitatea de acceptare sau de respingere a facturii, ci doar de recunoaştere sau nu a debitului cuprins în aceasta.  Debitul este nedatorat având în vedere că nu a făcut nicio intervenţie la contor, nu a montat plombe neautorizate şi nici nu a sustras energie electrică fără drept, aşa cum rezultă din ordonanţa de clasare a Parchetului. Factura fiscală este emisă în baza unui contract astfel că ea are natura juridică a unui act juridic conex care trebuie să îndeplinească toate cele patru condiţii de validitate, prevăzute de art. 1179 din Codul civil. În orice caz, acţiunea în anulare are ca temei juridic o plată nedatorată, prin constatarea inexistenţei dreptului de creanţă cuprins în factura fiscală, fie că o considerăm act juridic, fie că o considerăm mijloc de probă.

Astfel, a considerat că intervenţia instanţei de judecată constituie singura modalitate prin care consumatorul poate obţine o factură al cărei cuantum exprimă consumul real de energie, mai ales că demersurile interne au fost respinse sau analizate superficial.

Reclamantul a susţinut, referitor la calitatea procesuală pasivă a pârâtei Eon, că între .... SA şi ... există o relaţie de tipul întreg-parte.  Furnizorul de energie este cel care se preocupă de vânzarea energiei electrice către clienţi şi operatorul de distribuţie asigură cilculaţia energiei electrice. Astfel, între cele două instituţii există o legătură strânsă şi un raport juridic complementar.

De asemenea, factura, nota de constatare, bonul de mişcare contor sunt emise de EON Energie România SA, astfel că în mod just instanţa a solicitat introducerea acesteia în cauză.

Reclamantul a solicitat respingerea excepţiei inadmisibilităţii, arătând că a solicitat a se constata inexistenţa dreptului de creanţă. Faţă de prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă, aproape întotdeauna existenţa sau nu a unui drept este legată indisolubil de faptul juridic producător de consecinţe, în sens restrâns.

Mai mult, inexistenţa dreptului pretins de pârâtă este dată tocmai de inexistenţa faptei ilicite pretinsă de aceasta şi care ar fi fost săvârşită de el, lucru neadevărat şi demonstrat în faţa autorităţilor judiciare penale.

Pe fond, a arătat că pârâta pune accentul pe faptul că el ar fi intervenit supra sigiliilor contorului, plombelor metrologice şi plombelor de la capacul de borne şi că ar fi sustras astfel o cantitate de energie electrică fără drept.

Însă, la data de 29.06.2017, a primit ordonanţa Parchetului prin care s-a constatat că faptele nu există.

Reclamantul nu poate face proba negativă, prin urmare pârâta este cea care trebuie să dovedească faptele reclamate de consum fraudulos. Astfel, emiterea unei facturi care ar conţie un debit, chiar nedatorat, îl pune pe consumator în situaţia unei prezumţii de vinovăţie, el fiind cel care trebuie să facă dovada că nu a consumat. Cu alte cuvinte, simpla emitere a facturii răstoarnă sarcina probei pentru consumator, trebuind să facă dovada unui fapt negativ, ceea ce este foarte dificil, în condiţiile în care ţi mijloacele de probă se află tot în custodia ....

A arătat că prin facturile ataşate cererii, el a dovedit un consum constant situat între 170-190 lei, ceea ce dă naştere unei prezumţii de consum constant anterior şi ulterior demontării contorului presupus a fi modificat. Aparatele inventariate la data notei de constatare (10.04.2017) sunt ale copiilor, aceştia fiind plecaţi în străinătate le-au depozitat la ei, apartele fiind neutilizate şi neconectate la energia electrică. Prin urmare, nu trebuiau avute în vedere la inventarierea aparatelor folosite.

În drept, a invocat art. 201 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea de şedinţă din data de 27 martie 2018, instanţa a respins ca nefondată excepţia netimbrării cererii, invocată prin întâmpinare, întrucât acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, deoarece vizează drepturile consumatorului. Instanţa a respins ca nefondată şi excepţia necompetenţei teritoriale, date fiind prevederile art. 113 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedură civilă. Totodată, a respins ca nefondată excepţia inadmisibilităţii cererii privind anularea facturilor, întrucât acţiunea are caracter complex, anularea facturilor fiind strâns legată de dreptul de creanţă pe care aceste facturi îl presupun. În sfârşit, instanţa a respins ca nefondată şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ... pentru cererea de anulare a înscrisurilor emise de ... întrucât pentru emiterea facturilor societatea a luat în calcul actele emise de ...

La data de 17.09.2018, cu încălcarea termenului legal, pârâta .... a depus întâmpinare, arătând că Nota de constatare, Procesul-verbal de analiză, Procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor, fişa de calcul etc. sunt înscrisuri preconstituite sub semnătură privată care au strict valoare probatorie şi nu sunt acte juridice care să creeze prin ele însele drepturi şi/sau obligaţii pentru una din părţi. A reiterat aspectele arătate şi de pârâta Eon Energie România SA în întâmpinare cu privire la consumul farudulos şi intervenţia neautorizată.

Pe fondul cauzei, instanţa a administrat, la solicitarea părţilor, proba cu înscrisurile depuse la dosar şi proba cu expertiza tehnică în specialitatea electroenergetică, raportul de expertiză întocmit de expert Nastase Florentin fiind depus la filele 177-190 din dosar, vol. I, cu o completare la filele 13-16, vol.II.

Instanţa a respins ca nefiind utile soluţionării cauzei proba testimonială şi proba cu interogatoriul părţilor.

Instanţa a solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ copia conformă a dosarului penal nr. 1506/P/2017, aceasta fiind depusă la filele 69-109, vol. I.

De asemenea, a solicitat pârâtei relaţii privind evoluţia consumului de energie electrică înregistrat la locul de consum al reclamantului în perioada ianuarie 2017 – ianuarie 2018, acestea fiind depuse la filele 142-146, vol. I.

Examinând probele administrate în cauză şi apreciindu-le în mod liber, potrivit convingerii sale, în temeiul art. 264 din Codul de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, pârâta .... a furnizat reclamantului AA, la locul de consum situat în Piatra Neamţ, str. Izvoare nr. 93bis, energie electrică. (Contractul depus la dosar, la filele 17,18 nu poartă semnătura reclamantului şi se referă la un loc de consum din str. Mihai Viteazul, nefiind deci relevant în cauză.)

La data de 18.01.2017, reprezentanţii EON Distribuţie România SA au efectuat o verificare la locul de consum, ocazie cu care au întocmit Nota de constatare nr. 0002118 în cuprinsul căreia au consemnat că, în fapt, “contorul este montat în Bmp pe peretele exterior al imobilului și racordat la rețeaua aparținând .... Plombele metrologice de la contor sunt contrafăcute nefiind cele aplicate de Biroul Român de Metrologie. Garnitura de etanșare a capacului contorului lipsește. Contactele de legătură din BMP sunt arse, plasticul fiind topit. Bornele contorului sunt încălzite, toate acestea ca urmare a unui consum de energie ridicat. S-a înlocuit contorul în vederea analizei la comisie.” S-a făcut inventarierea aparatelor de utilizare de la locul de consum, cu observaţia consumatorului referitoare la faptul că cele două calorifere sunt folosite ocazional, când vin copiii acasă.

A fost întocmit și Bon de mișcare contor electric, fiind demontat contorul și montat unul nou, fiind făcută mențiunea “conexiuni oxidate în BMP, necesar înlocuire BMP”.

Potrivit procesului-verbal de analiză şi evaluare nr. 22445 din 27.01.2017, comisia de analiză din cadrul societății pârâte ... a reţinut că locul de consum alimentat prin intermediul contorului a fost găsit în data de 18.01.2017 având sigiliile metrologice contrafăcute, garnitura de la capacul contorului lipsă, bornele contorului încălzite, iar contactele de legătră din BMPM arse. S-a considerat intervenţie neautorizată asupra grupului de măsurare, definit conform Codului de măsurare, ceea ce a plasat cazul analizat sub incidenţa Legii nr. 123/2012, care a condus la neînregistrarea cantităţii de energie electrică consumată.

Au fost stabilite următoarele despăgubiri: energie electrică 18230 kwh, conform fişei de calcul, facturabil la tarif reglementat; taxe 701,7 lei, reprezentând servicii efectuate de Delgaz; cost echipamente deteriorate 157,76 lei, taxe de recertificare+taxa contor.

Pârâta ..... l-a notificat pe reclamant, prin notificarea din 21.03.2017, în raport de care reclamantul s-a adresat pârâtei la data de 31.03.2017 contestând cantitatea de energie electrică imputată.

Comisia de analiză din cadrul pârâtei .... a întocmit Procesul-verbal de reanaliză a abaterilor nr. 197 din 10.04.2017 prin care s-a procedat la refacerea fişei de calcul utilizând o altă metodă de calcul conform prevederilor Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei Electrice, art. 21b din Ordinul nr. 121/2015, având ca bază de calcul puterea de 5kw, puterea limită termică a secţiunii coloanei de alimentare identificată la locul de consum verificat şi notată pe nota de constatare. S-a menţionat că speţa se încadrează în categoria de suspiciune de intervenţie neautorizată asupra grupurilor de măsurareşi prejudiciul s-a determinat prin diferenţa dintre cantitatea de energie electrică calculată în pauşal şi cantitatea de energie facturată la locul de consum în perioada de recalcul. S-a arătat şi că, în conformitate cu art. 92 alin. 1 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate ori modificarea fără drept a componentelor instalaţiilor energetice constituie infracţiune, procedându-se la prezentarea speţei organelor abilitate. S-a stabilit drept cantitate de energie electrică de recuperat 4322 kwh pentru perioada 18.01.2016 – 18.01.2017 faţă de 18230 kwh.

Pârâta ... a emis factura seria .... din data de 08.06.2017, în valoare de 2053,68 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice recalculate pentru perioada 18.01.2016-18.01.2017 (fila 36), şi factura seria ….. din 08.06.2017, în valoare de 725,27 lei, reprezentând servicii de constatare în teren a elementelor de intervenţie neautorizată şi constatare a stării tehnice a echipamentelor.

Reclamantul AA a încheiat cu pârâta ... Convenţia de eşalonare a debitelor, convenind ca debitul înregistrat la data de 23.06.2017, în cuantum de 3169 lei, să fie achitat în 4 rate a câte 790 lei, la data de 25.08.2017, 25.09.2017 şi 25.10.2017.

La data de 10.04.2017, pârâta ...... s-a adresat Poliţiei Municipiului Piatra Neamţ cu o plângere, aducând la cunoştinţă că reclamantul AA din Piatra Neamț a sustras energie electrică prin intervenție neautorizată asupra instalației electrice, iar prin Ordonanţa din 23 iunie 2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ a clasat cauza, în temeiul art. 16 lit. a) din Codul de procedură penală, respectiv fapta nu există.

În Referatul cu propunere de clasare întocmit de Poliția Municipiului Piatra Neamț, s-a arătat că, potrivit plângerii depuse de .... contorul era montat în blocul de măsură şi protecţie monofazat (BMPM), fiind sigilat cu sigilii de unică folosinţă, iar la momentul constatării nu apar neconformităţi la nivelul acestora. Pârâta a arătat că neconformitatea plombelor metrologice poate fi constatată vizibil de către echipa de control, iar în urma comisiei de analiză nu au fost identificate alte elemente faţă de cele constatate în teren. Societatea a omis să răspundă care este legătura de cauzalitate între sintagma “plombe neconforme” şi conţinutul infracţiunilor de executare sau folosire de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţeaua electrică şi a celei de furt de energie electrică. Pârâta nu a precizat motivul pentru care în procesul de analiză şi evaluare din data de 27.01.2017 nu s-a utilizat metoda de calcul conform prevederilor Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei Electrice din Ordinul nr. 121/2015, având ca bază de calcul puterea de 5kw, puterea limită termică a secţiunii coloanei de alimentare identificată la locul de consum, în condiţiile în care consumatorul a specificat la data controlului că o parte din consumatorii identificaţi sunt folosiţi ocazional, fiind necesar ca acesta ulterior să conteste documentele încheiate, fapt ce a condus la modificarea prejudiciului. S-a menţionat şi că, procedându-se la studiul consumurilor lunare din perioada 2014-2016 pus la dispoziţie de ... rezultă un consum lunar constant, iar spre finalul perioadei are o tendinţă de creştere. În concluzie, s-a constatat că ... nu a pus la dispoziţie probe din care să reiasă existenţa infracţiunilor reclamate.

Părțile nu au formulat plângere împotriva soluției procurorului.

Expertul judiciar ...., desemnat de instanţă, a arătat că plombele metrologice originale au fost înlocuite cu plombe contrafăcute pentru a face posibilă demontarea capacului contorului în vederea efectuării unor intervenţii frauduloase în contor. În cazul contorilor de inducţie tipurile de intervenţii frauduloase pot fi: blocarea mecanică a discului pentru o anumită perioadă, modificarea cifrei afişate de mecanismul integrator prin forţarea mecanică a discurilor acestuia etc. Încălzirea contactelor şi a bornelor contorului se datorează racordării unor receptori de putere mare, depăşindu-se curentul maxim admis pentru acest tip de contor. Expertul a considerat că înlocuirea plombelor nu poate fi decât rezultatul unei acţiuni directe a unei persoane. A arătat că, la analizarea contorului s-a observat o zgârietură pe plăcuţa de identificare în dreptul cifrelor mecanismului integrator. Aceasta a fost făcută de un obiect cu cu care s-a intervenit prin fereastra plăcuţei asupra unor cifre ale mecanismului integrator pentru micşorarea acestora (scopul fiind o înregistrare mai mică decât consumul real de energie electrică). Lipsa garniturii de etanşare a capacului contorului poate permite pătrunderea umezelii şi oxidarea contactelor şi defectarea funcţionării contorului. Expertul a susţinut că nu a observat efecte ale pătrunderii umezelii sau prafului în contor şi că acesta funcţiona corect la data analizei (fila 14, vol. II).

În drept, instanţa reţine că acţiunea în constatarea inexistenţei dreptului de creanţă al pârâtei ..... întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 35 din Codul de procedură civilă, reclamantul neavând la dispoziţie o altă cale procedurală pentru a obţine satisfacerea interesului său de a nu achita sumele de bani facturate de pârâtă.

În speţă, instanţa apreciază că nu sunt întrunite condiţiile pentru atragerea răspunderii civile contractuale a reclamantului astfel încât acesta să fie obligat să achite contravaloarea energiei electrice reclaculate în sistem pauşal pe o perioadă de un an, ca urmare a constatării unei intervenții neautorizate în instalația de măsurare în vederea unui consum fraudulos.

În cauza de faţă, pârâtele au apreciat că reclamantul a efectuat o intervenţie neautorizată în contor, încadrând situaţia într-un consum fraudulos de energie electrică, ceea ce a atras modalitatea de calcul stabilită pentru această situaţie, respectiv o recalculare în sistem pauşal pe o durată de un an anterior constatării.

Pentru a proceda, însă, în acest mod, instanţa apreciază că pârâtele aveau obligaţia de a dovedi fără putinţă de tăgadă că reclamantul este cel care a efectuat această intervenţie neautorizată ce a determinat funcţionarea incorectă a contorului.

Instanţa apreciază că prezumţia simplă trasă de pârâte din faptul că se înregistra un consum mai mic de energie electrică, iar aceasta era numai în beneficiul reclamantului, nu este suficientă pentru a face dovada faptului imputat reclamantului.

Instanţa apreciază că raportul de expertiză electroenergetică nu este concludent în cauză având în vedere că expertul ajunge la concluzii care nu se coroborează cu constatările din dosarul penal. Astfel, în referatul cu propunerea de clasare s-a menţionat că sigiliile exterioare erau intacte, iar expertul nu a oferit nicio explicaţie cu privire la posibilitatea contrafacerii plombelor metrologice în absenţa ruperii sigiliilor. De asemenea, în Bonul de mişcare contor s-a menţionat oxidarea conexiunilor din blocul de măsurare, iar expertul a susţinut că nu a observat efecte ale pătrunderii umezelii sau prafului în contor şi că acesta funcţiona corect la data analizei (fila 14, vol. II), deși anterior a confirmat susţinerea pârâtei în sensul că acest contor nu înregistra întreaga cantitate de energie electrică, contrazicându-se astfel.

Instanţa nu are certitudinea că, de exemplu, funcţionarea incorectă a grupului de măsurare nu se datorează altor cauze, cum ar fi defectarea contorului ca urmare a pătrunderii umezelii de vreme ce conexiunile în blocul de măsurare erau oxidate sau ca urmare a depăşirii puterii instalaţiei de vreme ce erau supraîncălzite contactele şi bornele contorului.

În dosarul penal menţionat mai sus soluţia de clasare a fost întemeiată pe concluzia că fapta imputată reclamantului nu există, iar pârâta ...... care a depus plângerea nu a contestat soluţia de clasare dată de procuror.

Aşadar, instanţa apreciază că în mod greşit pârâtele au încadrat situaţia reclamantului ca fiind una de consum fraudulos ca urmare a efectuării unei intervenţii neautorizate şi au calculat energia electrică în sistem pauşal, fără a oferi reclamantului nicio explicaţie şi fără a-i permite acestuia să participe la procedura de stabilire a despăgubirii.

Instanţa reţine, în acest sens, că deşi atât procesul-verbal de analiză şi evaluare PVAE nr. 2245/27.01.2017, cât şi procesul-verbal de reanaliză a abaterilor nr. 197/10.04.2017 cuprind o rubrică destinată semnăturii clientului, aceste acte au fost întocmite în lipsa reclamantului şi fără o prealabilă convocare.

Or, potrivit art. 20 din Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 121/2015, “(1) Consumul de energie electrică se determină în sistem pauşal prin una dintre metodele alese în următoarea ordine de prioritate, în funcţie de posibilitatea de aplicare: a) pe baza înregistrărilor contorului-martor, de comun acord cu clientul final; b) pe baza consumului mediu rezultat din istoricul de consum al ultimilor 3 ani, stabilit pentru o perioadă de timp egală ca durată şi similară cu cea în care grupul de măsurare nu a funcţionat; în situaţia în care nu există un istoric de consum al ultimilor 3 ani, consumul mediu se stabileşte pe baza istoricului de consum aferent unei perioade de 2 ani sau de 1 an; c) pe baza măsurării energiei electrice efectuate pentru o perioadă caracteristică de cel puţin 7 zile, dar nu mai mult de 30 de zile, din momentul remedierii situaţiei care a condus la nefuncţionarea grupului de măsurare, în condiţiile în care nu se modifică regimul de funcţionare şi comportamentul de consum al clientului final; d) prin calcul, … (2) OR justifică clientului final alegerea metodei de determinare a consumului de energie electrică în sistem pauşal, dintre cele enumerate la alin. (1).”

De asemenea, potrivit art. 22 din acelaşi Ordin,  “OR poate stabili de comun acord cu clientul final determinarea consumului de energie electrică în sistem pauşal pe baza sumei puterilor receptoarelor existente la locul de consum, stabilite inclusiv prin apelare la un expert de terţă parte.”

Or, reclamantului nu i s-a oferit niciun răspuns la explicaţiile sale cu privire la depozitarea unor aparate electrice aparţinând copiilor care se află în străinătate şi care deci nu sunt utilizate decât ocazional, atunci când aceştia vin în ţară.

Susținerile reclamantei în sensul că reclamantul răspunde oricum pentru că grija față de instalația electrică este în sarcina consumatorului nu pot fi primite de instanță, în condițiile în care, potrivit art. 61 din Legea energiei electrice nr. 123/2012: „(1) Clientul final de energie electrică răspunde pentru daunele dovedite cauzate furnizorului/operatorului de rețea din culpa sa.” Aşadar, este necesară dovada nu numai a unui prejudiciu suportat de furnizorul/operatorul de rețea, dar şi culpa consumatorului. Aceste aspecte nu au fost însă dovedite în speţă.

Instanţa apreciază şi că procedura distribuitorului şi furnizorului de energie electrică a fost complet netransparentă în relaţia cu consumatorul, reclamantul AA, având în vedere că acesta nu a fost informat şi nu a participat la analiza situaţiei de către comisia constituită în cadrul ......, nefiind depuse la dosar dovezi ale convocării reclamantului, deşi potrivit art. 62 din Legea energiei electrice nr. 123/2012, „Clienții finali de energie electrică au următoarele drepturi: ... „h^6) să beneficieze de proceduri transparente, simple și ieftine de soluționare a plângerilor. Clienții au dreptul la un standard ridicat de furnizare a serviciilor și de soluționare a plângerilor de către furnizorul și, după caz, operatorii licențiați care încheie contracte cu clienții finali de energie electrică. Soluționarea extrajudiciară a litigiilor prevede rezolvarea corectă și promptă a litigiilor în termen de 90 de zile și un sistem de rambursare și/sau compensare a sumelor reale datorate, în conformitate cu principiile enunțate în Recomandarea 98/257/CE a Comisiei din 30 martie 1998 privind principiile aplicabile organismelor responsabile pentru soluționarea extrajudiciară a diferendelor cu consumatorii; aceste proceduri se elaborează cu respectarea unei proceduri-cadru emise de ANRE; ... h^9) să fie informați corespunzător cu privire la consumul real de energie electrică și la costurile reale, suficient de frecvent, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea să își regularizeze propriul consum de energie electrică. Informațiile respective sunt comunicate la intervale de timp corespunzătoare, ținându-se seama de capacitatea echipamentelor de măsurare ale clientului și de produsul energetic în cauză. Furnizorul acordă astfel de facilități luând în considerare în mod corespunzător raportul eficiență-cost al acestor măsuri. Nu se pot percepe costuri suplimentare în sarcina consumatorilor pentru acest serviciu”.

Trebuie amintit că reclamantul AA are, în raport şi cu pârâtele ...... și EON Energie România SA, calitatea de consumator şi beneficiază de drepturile prevăzute de legislaţia pentru protecţia consumatorului pornind de la ideea de vulnerabilitate și de inferioritate de condiții, referitoare atât la capacitatea de negociere, cât și la nivelul de informare, fiind vorba de o realitate în care consumatorul aderă la condiții redactate în prealabil de furnizor, fără a putea exercita o influență asupra conținutului acestora.

În consecinţă, instanţa va admite în parte acțiunea formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâta Societatea ....... şi cu persoana introdusă în cauză Societatea …. și va dispune anularea Procesului-verbal de reanaliză a abaterilor …, întocmit de pârâta Societatea .......

Ca o consecință a anulării Procesului-verbal de reanaliză a abaterilor Nr. .., întocmit de pârâta Societatea ......., instanţa va constata inexistenţa dreptului de creanţă în cuantum total de 3.168,68 lei, derivat din factura fiscală seria MS EON nr. …. şi din factura fiscală seria MS EON nr. …..

Aceasta deoarece fundamentul acestei creanţe a constat în stabilirea despăgubirii prin acest proces-verbal de reanaliză a abaterilor, iar prin anularea acestuia dreptul de creanţă nu mai are niciun temei.

În ceea ce priveşte Nota de constatare … întocmită de pârâta Societatea ....... (fostă S.C. EON Distribuţie România S.A.), şi Procesul-verbal de analiză şi evaluare seria …, întocmit de pârâta Societatea ......., instanţa apreciază că nu se impune anularea acestora, deoarece nota de constatare nu face decât să consemneze o situaţie de fapt, aşa cum a fost percepută de reprezentanţii operatorului de reţea, iar procesul-verbal de analiză şi evaluare a fost invalidat chiar de către pârâta ...... prin emiterea procesului-verbal de reanaliză a abaterilor Nr. 197/10.04.2017.

De asemenea, instanţa consideră că nici anularea facturii fiscale seria MS EON nr. .. şi a facturii fiscale seria MS EON nr. …, emise de Societatea EON Energie România S.A., nu sunt afectate de nulitate, de vreme ce ele au rămas oricum fără efecte ca urmare a constatării inexistenţei dreptului de creanţă pe care aceste facturi îl cuprindeau.

În temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, cum pârâtele au căzut în pretenţii, fiind culpabile de desfăşurarea prezentei proceduri judiciare, instanţa le va obliga la plata către reclamant a cheltuielilor judiciare în cuantum de 2.304,1 lei (onorariul expertului: 802,40 lei + 501,70 lei; onorariul avocațial: 1.000 lei), aceste cheltuieli având un caracter real, necesar şi rezonabil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

  Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul AA .. cu domiciliu procedural ales în municipiul Piatra Neamţ – la Cabinet Av. ….. în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA ....... (lipsă CIF/CUI), cu sediul în municipiul Târgu Mureş, şi cu persoana introdusă în cauză …… cu sediul în municipiul ….

Dispune anularea Procesului-verbal de reanaliză a abaterilor Nr. …., întocmit de pârâta Societatea .......

Constată inexistenţa dreptului de creanţă în cuantum total de 3.168,68 lei, derivat din factura fiscală seria …. şi din factura fiscală seria MS EON nr. …

Respinge ca nefondată acţiunea privind anularea Notei de constatare Nr. …, întocmit de pârâta Societatea ....... .. a Procesului-verbal de analiză şi evaluare seria … …., întocmit de pârâta Societatea ......., a facturii fiscale seria . şi a facturii fiscale seria MS EON nr. …, emise de Societatea EON Energie România S.A.

Obligă pârâtele la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.304,1 lei (onorariul expertului: 802,40 lei + 501,70 lei; onorariul avocaţial: 1.000 lei).

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra-Neamţ.