Pretentii - logodna

Data publicare portal: 13.02.2020

Prin sentinţa civilă nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a admis excepţia inadmisibilităţii cererii.

S-a respins cererea formulată de reclamantul T.A. (CNP ....), cu domiciliul în .... şi cu domiciliul procesual ales la Cab. Av. ... în ...., în contradictoriu cu pârâta N.C. (CNP  ....), cu domiciliul în ...., ca inadmisibilă.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei ..... la data de ..... sub nr. ...., reclamantul T.A. în contradictoriu cu pârâta N.C., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de ..... lei cu titlu de daune morale, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, a cunoscut-o pe pârâtă în cursul lunii august ..... şi la scurt timp, mai exact în luna octombrie ....., deoarece aveau puternice sentimente de dragoste unul faţă de altul, au hotărât să întemeieze împreună o familie şi să se căsătorească.

Susţine că a prezentat-o pe pârâtă fratelui şi surorilor sale ca viitoare soţie, mergând în vizită cu pârâta la locuinţele acestora din ....., ... şi ..., iar el a cunoscut-o pe mama pârâtei, pe fratele şi fiul ei. De asemenea, pentru că pârâta avea un copil dintr-o căsătorie anterioară, plănuiseră ca după căsătoria lor el să-l înfieze. Pentru că urma să se căsătorească, arată că au hotărât să se mute împreună. Pârâta a considerat că el ar trebui să se mute în apartamentul ei, lucru cu care el a fost de acord. Aşa cum rezultă şi din cartea de identitate, arată că domiciliul său legal este în apartamentul pârâtei. Astfel, învederează că din octombrie ....., el a locuit cu pârâta până la sfârşitul lunii august/septembrie ...., când fiul pârâtei a provocat un incident, i-a ameninţat cu chemarea fratelui pârâtei, care a venit în 2 minute (parcă aştepta la uşă) şi toţi trei i-au cerut să părăsească locuinţa, iar pârâta i-a cerut să-i lase şi cheile de la intrare, lucru pe care l-a şi făcut, el fiind obligat sa plece din locuinţă doar cu o pungă cu acte.

Arată că s-a mutat în garsoniera sa, dar după circa 2-3 săptămâni de zile a reluat convieţuirea cu pârâta, aceasta fiind cea care dormea la el, el o ducea şi o aducea de la serviciu, pentru că lucra în ture. Mai arată că în continuare, atât el cât şi toată familia sa au crezut că formează în continuare un cuplu şi că se vor căsători. În acest scop, a purtat o discuţie cu pârâta dacă ei se mai căsătoresc sau nu, ce reprezintă el pentru ea, iar răspunsul pârâtei a fost unul negativ, fără nicio explicaţie.

A crezut că glumeşte, însă brusc, în urmă cu circa 2-3 luni de zile (aprilie mai 2018), a plecat din locuinţa sa şi nu a mai revenit, a refuzat să-i răspundă la telefon fără să-şi justifice în nici un fel comportamentul. A crezut că e supărată, că îi va da o explicaţie plauzibilă dar până în prezent nu s-a întâmplat acest lucru, fapt ce i-a cauzat o puternică supărare şi un stres imens.

Precizează că pe toată perioada convieţuirii, au urmărit să se căsătorească, lucru care nu s-a întâmplat, deoarece de fiecare dată interveneau probleme care îi împiedicau. Pe toată perioada convieţuirii el şi-a dedicat toată dragostea şi tot sprijinul moral şi material către pârâtă şi rudele ei, (fiu, mamă, frate) în considerarea faptului că ei doi se vor căsători, că vor fi o familie.

Mai arată că a dus-o pe pârâtă în vacanţe, excursii, a suportat toate cheltuielile casei, şi-a folosit toate economiile CAR pentru renovarea apartamentului pârâtei şi a unei case moştenite de ea în comuna ... din judeţul ...., unde urma să locuiască împreună, a cumpărat aparate electrocasnice şi electronice, a retras fondul său la CAR de .... pentru ca pârâta să-şi achite un împrumut CAR luat pentru cumpărarea unui autoturism care devenise prea împovărător, rata lunară fiind de .... lei. A plătit meditaţiile fiului pârâtei, şcoala de şoferi, haine de firmă, etc. a făcut un credit de .... lei la .... pentru a-1 ajuta pe fratele pârâtei care avea datorii la cămătari şi era presat de aceştia. A făcut o descoperire de card de .... lei pentru ca mama pârâtei să se opereze la inimă în ... şi ... lei pentru a se opera la ochi în ......

Precizează că în toată această perioadă de 11 ani în care a convieţuit cu pârâta, a făcut acest lucru în virtutea promisiunii reciproce făcute la începutul relaţiei că urma să se căsătorească.

Consideră deci că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 266 C.civ. privind logodna, potrivit cărora logodna este promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria, fără a fi supusă vreunei formalităţi.

Cum pârâta este cea care a rupt logodna în mod abuziv, conform art. 269 C.civ., consideră că ea datorează despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa. Este vorba de prejudiciul moral suferit de reclamant, stresul şi depresia încercate de el prin faptul că după 11 ani de convieţuire în care a investit sentimental şi material, a fost dat afară din locuinţă numai cu un sac cu haine, la vârsta de 52 de ani, vârstă la care nu-şi mai poate face o viaţa de familie, nu mai poate avea un copil. A trebuit să facă faţă stresului, ruşinii, bârfelor vecinilor, colegilor de muncă precum şi discuţiilor în familia sa privind situaţia în care a ajuns, cum l-a folosit şi cum şi-a bătut pârâta joc de el atâta timp.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea acţiunii şi obligarea pârâtei la plata sumei de ..... lei cu titlu de daune morale.

În drept, invocă dispoziţiile art.90 pct.l C.pr.civ, art.269 C.civ, art.72 C.civ, art. 1349 C.civ.,art, 1357 C.civ, art. 453 C.pr.civ.

În dovedirea acţiunii, înţelege să se folosească de proba cu interogatoriul pârâtei,  înscrisuri, imagini foto şi video, martori.

Pârâta N.C. a depus întâmpinare la data de ...., solicitând respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată.

Pârâta apreciază că este inadmisibilă cererea în raport cu temeiul de drept invocat, respectiv de dispoziţiile din Codul civil ce reglementează logodna. Într-adevăr, reclamantul pretinde prin acţiune că în luna octombrie ..... ar fi intervenit promisiunea şi hotărârea întemeierii unei familii şi încheierea căsătoriei. Or, Codul civil adoptat prin Legea nr. 287/2009 în care sunt prevăzute dispoziţii ce reglementează logodna, a intrat în vigoare la data de 01.10.2011, conform art. 220 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, privind Codul civil. Mai mult decât atât, potrivit disp. art. 24 din Legea nr. 71/2011, dispoziţiile privind logodna sunt aplicabile numai în cazul în care aceasta a fost încheiată după data intrării în vigoare a Codului civil. De asemenea, potrivit art. 5 din Legea nr. 71/2011, dispoziţiile Codului civil se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. Potrivit art. 9 pct. 4 din legea mai sus rubricată, legea civilă nu are putere retroactivă.

Chiar dacă prin absurd ar admite existenţa promisiunii reciproce de a încheia căsătoria, consideră că dreptul reclamantului la acţiune, întemeiat pe disp. art 269 din Codui civil, este prescris,deoarece despărţirea lor s-a produs în mod definitiv la data de .... şi nu cum arată reclamantul în acţiune, respectiv sfârşitul lunii august/septembrie ...., când pretinde că l-a alungat din locuinţa comună.

În opinia pârâtei, cererea reclamantului este neîntemeiată pe fond, deoarece nu a existat niciodată o promisiune de căsătorie care să nu fi fost respectată. Arătă că şi reclamantul ştie prea bine acest lucru, că au început relaţia în scopul de a se reabilita sufleteşte şi psihosocial după experienţele nefericite pe care le-au suportat ambii după două căsătorii eşuate.

Susţine că niciodată nu i-a promis reclamantului că se va căsători cu el. Este adevărat ca a convieţuit cu reclamantul, dar a făcut acest lucru în scopul arătat mai sus, pentru a se distra, a-şi trăi viaţa, ambii dintre ei dispunând de resurse financiare care să le permită un astfel de nivel de trai şi viaţă un pic peste cel decent.

În dovedire, solicită proba cu interogatoriul reclamantului, înscrisuri, înregistrări audio şi video, martorilori.

Reclamantul T.A. a depus răspuns la  întâmpinare la data de ...., precizând că menţine cererea introductivă şi solicită admiterea ei aşa cum a fost precizată .

Referitor la excepţia invocată de pârâtă privind inadmisibilitatea acţiunii pe motiv că dispoziţiile privind logodna sunt reglementate de C.civ. ce a intrat în vigoare la .... şi că dispoziţiile respective se aplică numai în cazul în care logodna a fost încheiată după data intrării în vigoare a C.civ., solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

Susţine acest lucru deoarece dispoziţiile N.C.civ privind logodna le sunt aplicabile atâta timp cât ei au hotărât să se despartă în aprilie 2018, dată la care era în vigoare noul cod civil. Potrivit art. 266 alin. 3 C.civ., încheierea logodnei nu este supusă niciunei formalităţi şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă. Prin urmare, întrucât la momentul când ei s-au mutat împreună nu existau dispoziţii legale privind logodna, nici ei nu s-au considerat logodnici (chiar dacă intenţionau să se căsătorească) ci a considerat că au statutul de logodnici după intrarea în vigoare a Noului cod civil şi a dispoziţiilor privind logodna. Chiar a discutat pe acest subiect după intrarea în vigoare a N.C.civ., s-au bucurat de introducerea acestei instituţii deoarece nu le plăcea să fie consideraţi concubini. Astfel că de la intrarea în vigoare a codului civil ei se recomandau în societate cu apelativul "logodnicul meu " "logodnica mea” sau cu " viitorul soţ" , "viitoarea soţie ".

Referitor la excepţia invocată de pârâtă privind prescrierea dreptului reclamantului la acţiune, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Pe fond, consideră că este întemeiată cererea sa, deoarece susţinerile sale sunt reale, el şi pârâta şi-au promis căsătorie. Dacă nu ar fi fost aşa, ci ar fi urmărit doar să se distreze si să îşi cheltuie banii (mai mult ai săi) nu s-ar fi mutat împreună, nu s-ar fi comportat ca o familie, nu s-ar fi implicat în renovarea apartamentului pârâtei, a casei mamei ei, nu s-ar fi implicat în sprijinul material pentru vindecarea mamei pârâtei, nu ar fi făcut împrumuturi considerabile pentru fratele pârâtei şi multe alte lucruri pe care nu le face un bărbat care vrea doar să se distreze cu o femeie.

Solicită proba cu înscrisuri, CD, imagini video, foto, interogatoriu, martori.

Pârâta a depus note de şedinţă prin care a învederat că menţine în continuare excepţia de inadmisibilitate a acţiunii raportat la temeiul de drept invocat, respectiv de disp. din Codul civil ce reglementează logodna. Aceasta în contextul în care, potrivit art. 3 din legea nr. 71/2011, faptele juridice încheiate, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil nu pot genera decât efectele juridice prevăzute de legea în vigoare la data săvârşirii ori producerii lor, iar potrivit art. 5 din aceiaşi lege nr. 71/2011, dispoziţiile Noului Cod civil se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate după intrarea lui în vigoare.

Or, reclamantul pretinde că în luna octombrie ..... ar fi început relaţiile dintre ei şi ar fi intervenit promisiunea şi hotărârea întemeierii unei familii şi încheierea căsătoriei, iar raportat la recunoaşterea reclamantului a despărţirii din luna august ..., consideră excepţia cu atât mai întemeiată cu cât, deşi reclamantul pretinde reluarea convieţuirii după aceasta despărţire, nu mai invocă o nouă promisiune de căsătorie. Oricum, nu poate fi primită susţinerea reclamantului că din moment ce părţile au hotărât sa se despartă în aprilie ...., sunt aplicabile disp. Noului Cod civil, fiind fără îndoială că aceste dispoziţii se aplică cu referire la data perfectării logodnei şi nicidecum la data ruperii ei.

Reclamantul a depus concluzii scrise faţă de excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Reclamantul consideră că instanţa trebuie să unească această excepţie cu fondul şi să-i dea posibilitatea să administreze probe pentru a dovedi că după intrarea în vigoare a noului cod civil a fost logodit cu pârâta. Faptul că reclamantul a început cu pârâta o relaţie anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor codului civil prin care a fost reglementată instituţia logodnei nu exclude faptul încheierii între părţi a logodnei ulterior intrării în vigoare a dispoziţiilor privitoare la logodnă.

Apreciază că din cererea sa introductivă instanţa reţinut doar faptul că reclamantul a intrat într-o relaţie cu pârâta în august ....., dar nu a reţinut precizările făcute de reclamant prin răspunsul la întâmpinare în sensul că ei nu s-au considerat logodnici până la intrarea în vigoare a noului cod civil, ci au convenit că au acest statut după intrarea în vigoare a noului cod civil.

Cum dispoziţiile art. 5 din Lg. 71/2011 prevăd că dispoziţiile Noului cod civil se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau produse, ori săvârşite după intrarea sa în vigoare precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare, consideră că instanţa trebuie să-i permită să facă dovada ca a dobândit acest statut de logodnici, atâta timp cât nu există nicio dispoziţie legală care să excludă de la dobândirea acestei calităţi persoanele care s-au cunoscut anterior intrării în vigoare a noului cod civil şi atâta timp cât potrivit art. 266 alin.3 C.civ., încheierea logodnei nu este supusă niciunei formalităţi şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.

Cum promisiunea reciprocă de încheiere a căsătoriei şi-au făcut-o reciproc în permanenţă până la despărţirea definitivă, separarea intervenind când i-a solicitat pârâtei să îşi respecte promisiunea şi să se căsătorească, iar ea a dispărut, consideră că excepţia inadmisibilităţii acţiunii este neîntemeiată.

La termenul din ...., instanţa a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de către pârâtă.

Analizând cu prioritate cauza, prin prisma excepţiei invocate şi puse în discuţie la termenul din ...., instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamantul T.A. şi pârâta N.C. s-au aflat într-o relaţie de concubinaj. Cu privire la această relaţie, reclamantul a pretins că s-a materializat într-o logodnă, în octombrie ....., când cei doi au hotărât să se mute împreună şi să se căsătorească. Existenţa relaţiei nu este contestată de către pârâtă. 

Instanţa a fost învestită cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile art.269 C.civ.. Potrivit art. 266 alin. 1 C.civ. logodna este promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria. Reclamantul a solicitat prin cererea ce face obiectul prezentei cauze obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru ruperea abuzivă a logodnei. Reclamantul, în chiar cuprinsul cererii de chemare în judecată, vorbeşte despre începerea convieţuirii cu pârâta încă din luna octombrie ....., dată de la care susţine că a intervenit şi hotărârea de a se căsători. Acelaşi reclamant face în cuprinsul cererii de chemare în judecată următoarea menţiune: "pe toată perioada convieţuirii am urmărit să ne căsătorim".  Mai mult decât atât, reclamantul justifică prejudiciul moral pe care pretinde că l-a suferit prin faptul ruperii logodnei după 11 ani de convieţuire. Aşadar, relaţia de logodnă ce face obiectul analizei, astfel cum reiese din cererea de chemare în judecată, priveşte perioada .....-.....

Art. 24 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil  prevede mai mult decât explicit: dispoziţiile privind logodna sunt aplicabile numai în cazul în care aceasta a fost încheiată după data intrării în vigoare a Codului civil.

Or, instanţa reţine că în întreg cuprinsul cererii de chemare în judecată reclamantul vorbeşte despre o logodnă ce a început în anul ....., odată cu începerea convieţuirii dintre părţi şi hotărârea de a se căsători. Chiar reclamantul susţine că părţile au hotărât să se mute împreună pentru că urmau să se căsătorească. Aşadar, relaţia ce constituie fundamentul cererii din prezenta cauză a început în anul ...... De altfel, chiar şi atunci când relatează momentul împăcării dintre părţi din anul ...., reclamantul arată că atât el cât şi familia sa au considerat că formează  „în continuare” o familie şi că se vor căsători. Deci, reclamantul are în vedere chiar continuitatea relaţiei începute în anul ......

Mai mult decât atât, reclamantul susţine că în toată perioada de 11 ani de convieţuire, s-a purtat de maniera pe care o descrie în cerere, în virtutea promisiunii reciproce făcute la începutul relaţiei că urmau să se căsătorească. În atare condiţii, este indubitabil că relaţia de logodnă ce face obiectul cauzei a început în anul ..... şi nicidecum nu îi pot fi aplicate dispoziţiile noului Cod civil privind logodna.

Aşadar, reclamantul nu se poate apăra de maniera că logodna a continuat şi după intrarea în vigoare a noului Cod civil, de vreme ce legiuitorul în mod evident şi pertinent a înţeles să facă aplicabile dispoziţiile privitoare la logodnă exclusiv celor încheiate după intrarea în vigoare a noii legi. De altfel, interpretarea contrară ar fi generat un caz de retroactivitate a legii şi ar fi exclus şi orice formă de previzibilitate, atâta vreme cât în anul ....., logodna nu era reglementată juridic. Este irelevant momentul despărţirii, şi anume anul ... la care face referire reclamantul în răspunsul la întâmpinare, legiuitorul înţelegând să aibă în mod firesc în vedere momentul încheierii logodnei, pentru a aprecia asupra legii aplicabile.

Este pueril a afirma ca întrucât la momentul la care părţile s-au mutat împreună, dorind să se căsătorească, nu era reglementată logodna, nici părţile nu s-au considerat logodnici, ci au apreciat că au această calitate după intrarea în vigoare a noului Cod civil. Instanţa reţine că nu are relevanţă dacă părţile şi-au spus logodnici sau nu, dacă s-au prezentat sub această titulatură sau nu. Relevant este care este momentul de la care relaţia dintre părţi poate fi catalogată drept logodnă. Or, însuşi reclamantul invocă îndeplinirea condiţiilor privind logodna încă din anul ...... Recomandarea părţilor în societate cu un anumit apelativ începând cu intrarea în vigoare a noul Cod civil este irelevantă, relevant fiind momentul încheierii relaţiei  ce poate fi calificată drept logodnă. Nici măcar reclamantul nu a pretins că relaţia de logodnă s-a încheiat în luna octombrie ...., ci în anul ....., anul în care susţine că părţile s-au mutat împreună, hotărând să se căsătorească.

Reclamantul nu poate pretinde în cadrul concluziilor scrise că s-ar fi încheiat între părţi o logodnă după intrarea în vigoare a dispoziţiilor privitoare la logodnă. Niciunde în cererea cu care reclamantul a învestit instanţa, reclamantul nu vorbeşte despre stingerea logodnei începute în ....., pentru a se fi născut o altă relaţie de logodnă după anul ..... Dimpotrivă, în pofida unei scurte despărţiri a părţilor din anul ...., reclamantul susţine că părţile au continuat să fie privite ca un cuplu şi el a continuat să creadă că se vor căsători. Aşadar, se invocă o continuitate a relaţiei începute în anul ......

 Aşadar, având în vedere că situaţia de fapt încadrată juridic drept logodnă în sensul art. 266 C.civ. se circumscrie perioadei .....-...., încheierea ei având loc în anul ....., instanţa reţine că nu sunt aplicabile dispoziţiile noului Cod civil referitoare la logodnă, urmând a fi admisă excepţia inadmisibilităţii cererii, cu consecinţa respingerii cererii formulată de reclamantul T.A. în contradictoriu cu pârâta N.C., ca inadmisibilă

Domenii speta

Spete similare