Acţiuni (în): anulare

Sentinţă civilă 1712 din 04.12.2019


Prin cererea înregistrată pe rolul (...) la data de  (...), sub nr. (...), reclamanţii (...) in contradictoriu cu paratul (...), au solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea intervenirii sancțiunii nulității relative a contractului de vanzare cumpărare autentificat sub nr. (...) de către notar public (...), contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. (...), de către notar public (...) repunerea părților în situația anterioară, ca urmare a intervenirii sancțiunii nulității relative, reținându-se că prețul nu a fost plătit, întrucât nu a existat vreo intenție din partea părților în acest sens, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanţii au arătat că între părțile (.../...), în calitate de vânzători si (.../...) s-au încheiat în anul (...) într-un interval de (...) de zile, patru contracte, presupunându-se că s-ar fi primit de vânzători suma de (...) lei, în raport de suma de (...) lei valoare totală de grila notarială a bunurilor vândute.

Tot reclamanţii au arătat că între vânzători si cumpărător au intervenit relații de afinitate, vânzătorii fiind socrii cumpărătorului (...) și părinții soției acestuia (...) și nici prețul stipulat în vreunul dintre aceste contracte și nici vreo altă sumă de bani nu a fost achitată de pârât, neexistând vreo intentie în acest sens din partea părților.

S-a învederat că simulația nu poate fi reținută neexistând nici un act secret încheiat de părți și nici aplicabilitatea principiului conversiei actului juridic.

În continuarea au susținut că motivul determinant în reținerea nulității este prețul fictiv.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 194  si urm.C.proc.civ.

În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu martori, interogatoriul pârâtului.

La data de (...), pârâtul a formulat în cauză întâmpinare în cuprinsul căreia invocat excepția lipsei calității procesuale active a numitelor (.../...) excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția lipsei de interes a reclamantei (...)

Pe fondul cererii a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că vânzătorii reclamanti recunosc ei însiși că prețul plătit este identic cu cel din grilele notariale deci nu se pune problema unui preț derizoriu, în ce privește prețul pentru contractul încheiat sub nr. (...), iar pentru contractul încheiat sub nr. (...), pretul de (...) lei s-a plătit la data încheierii contractului cum in mod expres este stipulat în ultimul paragraf de pe ultima pagină a contractului.

În drept a invocat art. 205 C.proc.civ.

În susținere a solicitat proba cu înscrisuri.

La data de (...) reclamanții au depus cerere modificatoare prin care au solicitat constatarea nulității absolute a celor două contracte pentru cauză imorală.

La data de (...), pârâtul a depus întâmpinare la cererea modificatoare.

La termenul de judecată din data de (...), instanța a luat act de precizarea cererii de către reclamanți, în sensul că se solicită anularea contractelor pentru preț fictiv, renunțând la capătul de cerere privind anularea contractelor pentru cauză imorală .

Analizând actele şi lucrările dosarului cu întâietate asupra excepțiilor lipsei de interes a reclamantei (...) și prescripţiei dreptului material la acţiune invocate de pârât, prin întâmpinare, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ., ”instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi a celor de fond care fac inutila, în totul sau în parte, administrarea de probe sau cercetarea în fond a cauzei”.

Art. 248 alin. (2), prevede că, în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc.

În atare condiţii, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei interesului reclamantei (...), excepție de fond, absolută si peremptorie, întrucât, în cazul admiterii excepției, instanța nu va mai analiza, raportat la această reclamantă, excepția prescripției dreptului material la acțiune.

Interesul reprezintă folosul practic şi imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a acțiunii civile. Potrivit art. 33 C.proc.civ., interesul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie determinat, legitim, personal, născut si actual.

Prin prezenta cerere precizată, reclamanta (...) a solicitat să se constate nulitatea relativă a contractelor autentificate de vânzare cumpărare  nr. (...) și nr. (...).

În acest sens, se reține că potrivit Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. (...) de către Biroul Notarului Public (...), reclamanții (.../...) în calitate de vânzători au vândut pârâtului (...), căsătorit cu (...) (reclamanta în prezenta cauză), teren intravilan în suprafață de (...) mp, situat în (...), categorie de folosință fâneață, tarlaua (...) parcela (...)

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (...) de către Biroul Notarului Public(....), reclamanții (../...), în calitate de vânzători au vândut pârâtului (...), căsătorit cu (...) (reclamanta în prezenta cauză), teren extravilan în suprafață de (...) mp situat în (...), categorie de folosință fâneață, tarlaua (...), parcela (...)

Cu privire la susținerea reclamantei (...) că a încheiat un acord de nulitate cu vânzătorii potrivit dispozițiilor art. 1246 alin. 3 C.civ.instanța reține că art. 1246 C.civ. dispune ca ”Orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune. (2) Nulitatea poate fi absolută sau relativă. (3) Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților.

Astfel, instanța constată că nu se poate reține existența unui astfel de acord de nulitate încheiat între pe de o parte vânzători iar pe de altă parte de unul dintre cumpărători, întrucât pentru a fi îndeplinite cerințele legale ar trebui ca acordul să vizeze toate părțile contractului.

Prin urmare, instanța va înlătura această apărare ca neîntemeiată.

Asupra susținerii că prin anularea celor două acte juridice cumpărătoarea preferă reîntoarcerea dreptului de proprietate în patrimoniul vânzătorilor, decât existența unui drept de proprietate devălmas al soțului asupra bunului dobândit prin cumpărare, instanța reține că interesul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie determinat, legitim, personal, născut si actual. Interesul este determinat când folosul practic, material sau moral, ce poate fi realizat de parte, în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, este unul concret, iar nu abstract. În speță, analizând această cerință a interesului, se apreciază că reclamanta nu justifică decât un interes abstract ceea ce echivalează cu inexistența interesului însuşi.

Mai mult, prin argumentația adusă în susținerea interesului, reclamanta invocă aspecte mai mult teoretice și economice, respectiv preîntâmpinarea includerii în masa partajabilă a celor două imobile, în cazul acțiunii având ca obiect partaj (cu fostul soț, pârât  în prezenta cauză).

Interesul este personal când folosul practic îl vizează pe cel care recurge la forma procedurală aleasă. Această cerinţă exprimă ideea că, în principiu, nu este îngăduit unei persoane să apere interesul unei alte persoane. Or, în atare condiții, reclamanta cumpărătoare nu a făcut dovada acestui folos practic, concret în persoana sa ci mai degrabă în persoana celorlalti doi reclamanti, ce au avut calitatea de vânzători.

Cu privire la valența morală a interesului justificată de reclamantă, instanța reține că interesul este moral când reclamatul tinde a se proteja de o atitudine necorespunzătoare din partea pârâtului și de a obține o satisfacție morală. Însă raportat la raporturile personale dintre părți, calitatea pe care au avut-o în cele două contracte de vânzare, instanța apreciază că se tinde la o sancționare a pârâtului și nu la obținerea pentru reclamanta cumpărătoare a vreunui folos practic, concret chiar moral în sensul semnificației acestor noțiuni juridice.

Constatând că nu sunt îndeplinite condițiile interesului în persoana reclamantei (...) instanța va admite excepţia lipsei de interes a reclamantei (...) cu consecința respingerii cererii precizate de aceasta ca lipsită de interes.

Asupra excepției prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârât, prin întâmpinare:

Prin cererea astfel cum a fost precizată, reclamanții au solicitat nulitatea relativă a celor două contracte de vânzare cumpărare mentionate în precedent, pentru preț fictiv.

Potrivit art. 1246 alin. (1) şi (2) C.civ. orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune, nulitatea putând fi absolută sau relativă.

Potrivit art. 1.665 C.civ. ”Pretul fictiv si pretul derizoriu”(1) Vanzarea este anulabila atunci cand pretul este stabilit fara intentia de a fi platit. (2) De asemenea, daca prin lege nu se prevede altfel, vanzarea este anulabila cand pretul este intr-atat de disproportionat fata de valoarea bunului, incat este evident ca partile nu au dorit sa consimta la o vanzare.

Conform art. 2529 alin. 1 C.civ., ”Prescripţia dreptului la acţiunea în anularea unui act juridic începe să curgă: c) în caz de eroare ori în celelalte cazuri de anulare, din ziua când cel îndreptăţit, reprezentantul său legal ori cel chemat de lege să îi încuviinţeze sau să îi autorizeze actele a cunoscut cauza anulării, însă nu mai târziu de împlinirea a 18 luni din ziua încheierii actului juridic”.

Se mai rețin prevederile art. 1249 alin. 2 C.civ., care dispun că nulitatea relativă poate fi invocată pe cale acţiune numai în termenul de prescripţie stabilit de lege.

Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen, conform art. 2517 C.civ.

Astfel, instanța trebuie să stabilească care este momentul de la care acest termen începe să curgă, în cauză fiind aplicabile prevederile art. 2529 alin. 1 lit. c C.civ.

Așadar data de la care a început să curgă prescripția extinctivă în speță este chiar momentul încheierii celor două contracte de vânzare cumpărare, având în vedere că potrivit clauzelor contractuale, vânzătorii au declarat că au primit prețul integral de la cumpărător, la data autentificării contractului (clauză existentă în ambele contracte). Prin urmare, acesta este momentul la care toate părțile actelor juridice au cunoscut și și-au însușit mențiunile referitoare la preț si la eventuala înțelegere de a stabili un preț fără intenția de a fi plătit.

Cu privire la apărarea reclamantilor în sensul că termenul de prescripție a fost întrerupt prin recunoașterea inexistenței voinței reale de a vinde respectiv de a cumpăra imobilele, realizată de pârât prin declarația din (...) în fața organelor de cercetare penală, instanța o va înlătura ca neîntemeiată. Pentru a reține în acest sens, se are în vedere împrejurarea că la acel moment termenul de prescripție extinctivă era deja împlinit iar pe de altă parte declarația invocată de reclamanti nu are semnificația unei recunoaşteri, a dreptului a cărui acţiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripţia, în sensul art. 2537 alin. 1 C.civ.

Cum reclamanții (.../...) nu au făcut dovada vreunei cauze de întrerupere sau suspendare a cursului prescripţiei,  instanţa reţine că termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare s-a împlinit la data de (...)

Raportat la data introducerii cererii pe rolul instanței(...) instanța constată că cererea precizată de reclamanţii (.../...) este prescrisă.

Având în vedere că în ce privește acțiunea promovată și precizată de reclamanta  (...) va fi respinsă ca lipsită de interes, instanța nu va mai analiza condițiile prescripției extinctive în raport de aceasta.