Contestatie la executare. Prescriptia

Data publicare portal: 13.02.2020

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatorul A.N, având CNP..., cu domiciliul în ...., Judeţ .... şi cu domiciliul ales în .... Judeţ ... în contradictoriu cu intimata P C S.a.R.L., prin reprezentant convențional avocat C A, cu sediul ales în .... jud. ....

S-a respinge ca neîntemeiată cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei .... sub nr. ...., contestatoarea A.N. în contradictoriu cu intimata P.C. SRL, a  formulat contestaţie la executare împotriva înfiinţării popririi din data de ...., a încheierii de stabilire cheltuieli de executare emise de Biroul Executorului Judecătoresc .... în dosarul de executare nr. .... și a încheierii de încuviinţare a executării silite, precum și împotriva tuturor actelor de executare care se află în conexiune cu înfiinţarea porpririi. Totodată, a solicitat și constatarea ca fiind intervenită prescripţia executării silite a titlului executoriu- contract de credit nr..... din data de .....

A invocat lipsa calităţii procesuale active a P.C.SRL. în a demara procedura executării silite, precum și prematuritatea demarării executării silite, având în vedere că nu s-a realizat notificarea cesiunii de creanţă față de debitor, în conformitate cu dispoziţiile art. 1578 NCC (1393 Vechiul Cod Civil), iar în titlul executoriu, calitatea de parte o are instituţia bancară .....

Totodată, a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor ocazionate cu prezentul proces.

În motivarea cererii, a arătat că în fapt, la data de ...., angajatorul OCPI .... i-a comunicat adresa de înfiinţare a popririi emisă de BEJ .... prin care a fost dispusă înfiinţarea popririi în cota de 1/3 din venitul lunar, până la încasarea sumei de .... CHF reprezentând debit si .... lei cheltuieli de executare. A precizat că până la această dată, executorul judecătoresc nu i-a comunicat niciun act de executare emis în dosarul nr......

A menționat că prin contractul de credit nr. .... din data de .... încheiat cu .... a împrumutat de la aceasta suma de ..... A adăugat că în perioada următoare, respectiv până la data de ....a achitat ratele stabilite conform graficului de rambursare. Din motive financiare, de la data ....și pana în prezent nu a mai efectuat vreo plată voluntară în favoarea ...., iar aceasta nu a efectuat niciun act prin care să fi întrerupt cursul prescripţiei extinctive (- cerere de chemare în judecată, executare silită), în înţelesul Decretului Lege 167/1958, astfel că în cauza a intervenit atât prescripţia dreptului material la acţiune, cât și prescripţia executării silite; creanţa Băncii a devenit una naturală, nefiind susceptibilă de executare silită.

A solicitat să se constate intervenită prescripţia dreptului de a solicita executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. .... din data de .... încheiat cu ...., având în vedere că în raport de dispoziţiile 706 NCPC precum și ale art. 7 din Decretul 167/1958 au trecut mai mult de 3 ani de la data la care trebuia efectuata plata/trebuia executată datoria, ținând cont că acest credit a fost declarat scadent anticipat în anul 2010 (când s-a efectuat ultima plată), iar cererea de executare silită a fost încuviinţată în anul 2019, cu mult peste termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de lege.

Potrivit legii de punere în aplicare a Noului Cod Civil, prescripţiile începute înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Civil rămân a fi soluţionate potrivit legii vechi, asa încât și actele de întrerupere sau suspendare a prescripţiei vor fi analizate în raport de legea veche.

În acest sens, a solicitat să se observe că nu a intervenit niciun act, în înţelesul Decretului Lege 167/1958, prin care prescripţia să fi fost întreruptă de către creditor, astfel încât dreptul acestuia de a solicita plata creanţei prin intermediul executării silite a fost prescris. Potrivit art. 7 din Decretul Lege 167/1958 „Prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul de acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. În obligaţiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe sa curgă de la data naşterii raportului de drept.”

Or, în cauza de față, ultima plată a fost efectuată în data de ...., moment de la

care, potrivit clauzelor contractuale și codului civil din 1865, contractul de credit a devenit

scadent anticipat, debitorul fiind decăzut din beneficiul termenului, fiind obligat la rambursarea integrală a creditului. În aceste condiţii, fiind vorba despre o excepţie de fond, absolută și peremptorie, care poate fi invocată chiar și de instanţă din oficiu, a solicitat să se admită și să se constate prescris dreptul creditorului de a cere executarea silită.

A invocat în acest sens practică judiciară, respectiv Decizia civilă nr. ... mai ... a Tribunalului .....

De asemenea, a inovcat lipsa calităţii creditoarei P.C.SRL. de a solicita încuviinţarea executării silite a unui titlu executoriu emis de o unitate bancară, precum și excepţia prematurității executării silite.

Creditoarea P.C. SRL nu i-a notificat cesiunea de creanţă în conformitate cu dispoziţiile legale, astfel încât nu-i poate fi opusă executarea demarată/continuată de cesionar. Cu privire la cesiunea de creanţă, sunt incidente prevederile din Noul Cod Civil, având în vedere data încheierii Contractul de cesiune creanţe, respectiv după intrarea în vigoare a acestui act normativ.

A solicitat să se reţină în acest sens şi prev. art. 3 şi art. 102 din Legea nr. 71/2011, potrivit cărora cesiunea de creanţă, fiind un contract, rămâne supusă dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiată, în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea efectele, executarea şi încetarea sa.

Însă, creanţa transmisă printr-o cesiune intervenită după intrarea în vigoare a Noului Cod Civil îşi păstrează regimul stabilit de normele în vigoare la data naşterii creanţei, conform art. 117 alin. 1 din Legea nr. 71/2011.

Enunțând art. 1578 din noul Cod civil, a solicitat să se rețină că intimata nu a făcut dovada acceptării sau a comunicării scrise a cesiunii către debitoare (contestatoarea), potrivit art. 1578 alin. 1 lit. a şi b din Noul Cod Civil.

De altfel, a menționnat că înscrierea în AEGRM este proba cesiunii de creanţă faţă de ceilalţi terţi specifici ai cesiunii de creanţă, cu excepţia debitorului cedat, în privinţa căruia doar comunicarea sau acceptarea generează efecte de opozabilitate. A mai adăugat că articolul 1578 din Noul Cod Civil nu impune debitorului cedat vreo obligaţie și nu s-ar putea susţine nici faptul ca, având în vedere condiţiile contractului de credit din 2007, contestatoarea ar fi citit si ar fi înţeles aspectele referitoare la dreptul băncii de a cesiona unui terţ drepturile si obligaţiile sale din contractul de credit mai sus-menţionat si a fost de acord cu acestea, semnând fiecare pagină a contractului de credit bancar.

De asemenea, a susținut că deși instanţa de judecată a pronunţat deja încheierea de admitere a încuviinţării procedurii de executare silita, nu înseamnă că aceasta a verificat integral legalitatea actelor înfăţişate de executorul judecătoresc şi că a constatat respectarea prevederilor legale în privinţa transmiterii creanţei și publicităţii cesiunii de creanţă, astfel cum probabil ar susţine intimata. Se are în vedere că în procedura de încuviinţare a executării silite sunt prevăzute, limitativ, atribuţiile instanţei, într-o procedură simplificată şi necontencioasă.

Astfel, în lipsa comunicării sau acceptării cesiunii, potrivit dispoziţiilor legale, cesiunea de creanţă nu produce niciun efect faţă de debitorul cedat.

Prin urmare, a concluzionat că întrucât societatea pârâtă - intimata P.C. SRL- nu a făcut dovada calităţii de creditoare faţă de debitorul cedat, executarea silită a fost începută şi continuată în mod nelegal, la cererea acesteia.

Pe fond, a menționat că titlul executoriu nu provine dintr-o hotărâre judecătorească și a arătat că în fapt, la data de ...., a contractat de la .... un credit de consum, în suma de ..... În perioada următoare, respectiv pana la data de .... a restituit o parte din suma împrumutată. Având în vedere că din cuprinsul adresei de înfiintare a popririi rezultă că debitul este în sumă de .... CHF, iar valoarea creditului din contract a fost de ...., a înțeles să conteste cuantumul debitului reţinut de executorul judecătoresc.

Cu privire la cheltuielile de executare, a menționat că potrivit art. 669 alin. 4 din NCPC: „Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare formulate de partea interesată și tinand seama de probele administrate de aceasta." Potrivit Ordinului Ministerului Justiţiei nr. 2561/2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.550/C2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, pentru sumele de până la 50.000 lei, onorariul maximal pe care îl poate percepe executorul judecătoresc nu poate depăși 10% din titlu executoriu, în timp ce onorariul minim este de 75 lei plus un procent de 2% din suma care depăşeşte 1.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite. A susținut că atât onorariul executorului judecătoresc, cât și cheltuielile de executare sunt exagerate și nu se încadrează în dispoziţiile legii, astfel încât acestea se impun a fi reduse corespunzător.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri (actele din dosarul de executare, precum si actele de cesiune a creanţei dintre creditoarea .... si cesionarul P.C. SRL) și proba cu expertiza contabilă.

În drept, întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 711 si urm. NCPC.

Contestația a fost legal timbrată cu suma de 1000 lei, conform dovezii de la fila 41.

La data de ... intimata P.C. SRL a depus întâmpinare împotriva contestaţiei la executare și a solicitat respingerea ca nelegală și neîntemeiată a contestaţiei la executare.

În motivare, a arătat că în fapt, la data de ...., a fost încheiat contractul nr. ...., între ...., în calitate de împrumutant și contestatorul din prezenta cauza în calitate de împrumutat, prin care banca i-a acordat acestuia din urma un împrumut în valoare de .... CHF.

Întrucât debitorul a încetat să mai achite ratele, instituţia financiar bancară a declarat creditul scadent anticipat și ulterior a cesionat întreaga creanţa intimatei. Totodată, au fost efectuate formalităţile de înscriere a Contractului de cesiune creanţe în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare în conformitate cu dispoziţiile legale in vigoare, sub avizul nr. .....

A menționat că încercările creditorului de a oferi consiliere si posibilitatea rambursării creanţei în mai multe rate avantajoase au fost ignorate de către contestator, motiv pentru care la data de .... s-au început formalităţile de executare silită prin intermediul .....

A invocat excepţia netimbrarii acţiunii, invocând dispozițiile art. 148 alin. 6, 197 C.pr.civ. și art. 10, 32, 33 si 34 OUG 80/2013.

Intimatul a mai invocat excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare.

A menționat că în prezenta cauza executorul judecătoresc si-a adus la îndeplinire obligaţiile prevăzute de lege privind atribuţiile sale si a comunicat debitorului din prezenta cauza la data de .... în dosarul său executional, următoarele acte de procedura: somaţie imobiliara/mobiliara, copie certificată pentru conformitate cu originalul a încheierii de încuviintare, copie certificată pentru conformitate cu originalul de pe titlul executoriu, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, contestatorul recunoscând faptul ca aceste acte de procedura i-au fost comunicate prin depunerea de către aceasta la dosarul cauzei. Mai mult decât atât, executorul judecătoresc a depus toate diligentele necesare pentru ca debitorul să ia la cunoştinţa corect și complet de toate formele de executare exercitate asupra lui.

În prezenta cauză, contestatorul avea la dispoziţie prevederile art. 715 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ., în vederea formulării contestaţiei la executare.

Cu toate acestea, contestatorul a înteles să formuleze contestaţia la executare la ...., la o lună după data transmiterii de către executorul judecătoresc a acestor acte executionale perfect valabil încheiate.

Față de aceste aspecte, a solicitat admiterea prezentei excepţii si respingerea contestaţiei la executare ca tardiv formulate.

A invocat excepţia  inadmisibilității  cererii  privind  capătul  de  cerere  referitor  la prescripţia extinctivă.

Potrivit intimatului, contestaţia la executare reprezintă mijlocul procedural specific prin intermediul căruia oricare dintre părți sau terţele persoane interesate pot obţine desfiinţarea masurilor ilegale de executare silită. Aceasta reprezintă un mijloc procedural special, prin care se poate obţine anularea sau îndepartarea actelor de executare îndeplinită fără respectarea dispoziţiilor legale.

Astfel, având în vedere faptul că prin intermediul contestaţiei la executare pot fi anulate/îndepartate doar actele de executare nelegale, care prezintă vicii din punct de vedere procedural, sau o executare silită demarată fara respectarea prevederilor legale, iar prin contestaţia la executare formulată nu se arata nicio incalcare a legii, motivele invocate fiind lipsite de temei legal, a solicitat a se respinge ca nelegala și neîntemeiată contestaţia la executare ce face obiectul prezentului dosar.

A menționat că prescripţia poate fi opusă pe cale de excepţie, de apărare, formulată de cel în folosul căruia curge prescripţia, iar excepţia de prescripţie constituie o excepţie de drept material substanţial, iar nu de drept procesual, deoarece are ca obiect un drept subiectiv civil (dreptul material la acţiune) și nu un drept procedural născut în timpul procesului.

A menționat că art. 713 alin. (2) NCPC, sub titulatura "condiţii de admisibilitate" stabileşte motive de inadmisibilitate a contestaţiei la executare și fixează limite procedurale în utilizarea acestei proceduri, după cum urmează: "în cazul în care executarea silita se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca, se pot invoca în contestaţia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai daca legea nu prevede în legătura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiinţarea lui" .

Contestaţia la executare este mijlocul procedural specific, prin intermediul căruia oricare dintre părti sau terţe persoane interesate, pot obţine anularea sau îndepartarea unor acte de executare silita ilegale.

În ceea ce priveşte invocarea prescripţiei prin intermediul unei contestaţii la executare trebuie să aibă în vedere art. 2513 NCC care prevede: "prescripţia poate fi opusa numai în prima instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate."

Potrivit art. 205 alin. 2 lit. b NCPC, întampinarea trebuie să cuprindă „excepţiile de procedura ce pârâtul ridică la cererea contestatorului..." în consecinţă, pârâtul este cel care, prin întampinare, are posibilitatea să invoce excepţiile de procedura privitoare la cererea contestatorului.

Aşadar prescripţia extinctivă nu poate fi invocată prin intermediul unei contestaţii la executare deoarece natura juridică a unei contestaţii este aceea a unei veritabile cereri de chemare în judecată și contravine aplicării art. 2513 NCC prin care se statutează că prescripţia poate fi opusă numai prin întâmpinare. Chiar și interpretarea literară a textului limitează invocarea prescripţiei prin întâmpinare prin introducerea cuvântului numai.

Partea care invoca împlinirea termenului de prescripţie sunt contestatorii, deci nu pot invoca excepţii direct pe calea cererii de chemare în judecată, ci pot invoca incidente procedurale de executare cu efecte directe asupra validităţii executării sau respectiv asupra dreptului material în sine. Astfel, invocarea unei excepţii pe calea cererii de chemare în judecata este inadmisibilă.

A menționat că prescripţia extinctivă poate fi invocată pe cale principală, prin formularea unei acţiuni în constatare, ori de cate ori există interesul clarificării, pe cale judecătorească, a unei situaţii incerte.

Se observă că, în acest caz, constatarea prescripţiei în cadrul unei contestaţii la executare este inadmisibilă, deoarece debitorii au la dispoziţie în acest scop o alta posibilitate, respectiv acţiunea în constatare.

Referitor la solicitarea contestatorului de „anulare a actelor de executare silita efectuate în dosarul executional", a arătat instanţei faptul că toate documentele întocmite în cadrul procedurii de executare silită au fost transmise la adresa menţionată în contractul de credit acesta fiind domiciliul declarat de către contestator.

Potrivit dispoziţiilor din contractul - condiţii generale, contestatorul avea obligaţia să notifice instituţiei financiar bancare în scris toate schimbările survenite cu privire la domiciliul sau datele sale de identitate, ori contestatorul nu a depus dovezi in acest sens, fiind de rea-credință.

Executarea silita înseși, cât și toate actele de executare ce au fost întocmite de către executorul judecătoresc au respectat toate regulile de fond și de forma impuse de dispoziţiile Codului de procedura civila, și au fost dispuse în conformitate cu prevederile legii.

A mai adăugat că nu s-a dovedit încălcarea dispoziţiilor legale aplicabile în materia executării silite.

Intimata a mmai  susținut că dreptul său de a cere executarea silită nu este prescris.

A subliniat că la data de .... s-a încheiat contractul de credit, iar la data de 16.08.2016 a avut loc cesiunea de creanţă dintre instituţia financiar bancară, în calitate de cedent și subscrisa, în calitate de cesionar. Ca urmare a intervenirii acestei cesiuni, contestatorul a fost notificat în data de ...., iar parata din prezenta cauză a încercat în nenumărate rânduri soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului creat, de la acel moment, dovada facand adresele și notificările trimise în acest sens, care au întrerupt cursul prescripţiei extinctive.

A menționat că cesiunea de creanţă realizată de către P.C SRL a fost înregistrata în Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare - fapt care întrerupe prescripţia extinctivă, potrivit dovezilor ataşate la dosar.

Cesiunea față de debitorul cedat începe sa-si producă efecte din momentul în care cesiunea ii devine opozabilă, și anume de la data notificării efectuate prin executorul judecătoresc sau de la data acceptării făcute de debitorul cedat prin act autentic sau act sub semnătura privată. Astfel, debitorul cedat poate plăti în mod valabil cedentului, conform art. 1578 NCC.

Toate precizările de mai sus conduc la concluzia ca, în realitate, lipsa notificării sau a acceptării cesiunii de creanţa de către debitorul cedat nu are nicio influenta asupra validităţii acestei operaţiuni juridice, iar, în ceea ce priveşte opozabilitatea, trebuie analizata exclusiv din perspectiva subiectului/subiecţilor de drept cărora li se poate realiza plata în mod valabil, dar și a celorlalte modalităţi de stingere a creanţei cedate în raporturile cu cedentul sau/si cesionarul.

Practic, în cazul în care debitorul cedat nu a realizat vreun act susceptibil a conduce la stingerea creanţei ce a format obiectul cesiunii, acesta nu se poate prevala de inopozabilitatea acestei operaţiuni pentru a paraliza procedura de executare silita declanşată de cesionarul devenit creditor. În acest fel nu s-ar justifica existenta unui interes legitim.

Intimata a mai arătat că s-a formulat de către creditoare cerere de încuviințare care a fost admisă la data de .... de către Judecătoria ...în dosarul nr. ....-fapt care a întrerup prescripţia extinctivă.

A mai subliniat că în data de ... dosarul a fost predat la BEJ..., în vederea recuperării, pe calea procedurii executării silite a creanţei datorate de către contestatorul subscrisei creditoare - fapt care a întrerup prescripţia extinctiva.

Ca urmare a predării acestui dosar executional la BEJ..., executorul judecătoresc a efectuat constant toate demersurile necesare recuperării creanţei, motiv pentru care nu se poate lua în considerare o potenţială prescripţie.

Prin urmare, în conformitate cu dispoziţiile art. 709 alin. 1 NCPC coroborat cu dispoziţiile art. 2537 NCC, cursul prescripţiei a fost întrerupt de nenumărate ori pe parcursul perioadei 2016-2019, atât de plata voluntara a contestatorului cat si actele prin care aceasta a fost pusa în întârziere. Termenul de prescriptie ar fi început sa curgă de la data declarării scadentei anticipate a contractului, numai daca de la acel moment nu ar fi intervenit diverse situaţii prevăzute în mod explicit de legea în vigoare, care să întrerupă aceasta prescriptie.

Referitor la invocarea de către contestator a lipsei calităţii de creditor a intimatei, a arătat că societatea a făcut dovada calităţii de creditoare atât prin contractul de cesiune de creanţe cât și prin avizul de înscriere al creanţei in Arhiva Electronica. A menționat că cesiunea de creanță a îndeplinit toate condiţiile cerute de Legea 99/1999 și a făcut publicitatea cesiunii astfel cum este prevăzut de lege. A mai subliniat că prin intermediul probelor pe care le ataşează prezentei, dovedeşte faptul ca societatea si-a indeplinit obligaţiile prevăzute de art. 1579 NCC, debitorului fiindu-i opozabila cesiunea de creanţa, societatea notificând acest lucru, chiar mai mult a trimis mai multe scrisori către debitor prin care informa asupra noului creditor, precum si a sumelor pe care i le datorează incercand soluţionarea dosarului pe cale amiabila.

A mai susținut că pentru a invoca lipsa notificării, debitorul cedat trebuie sa justifice un interes, în sensul ca nestiind de cesiune, a plătit primului creditor -  cedentul, plata care în aceste condiţii apare ca perfect valabila. În condiţiile în care debitoarea cedata nu a realizat vreun act susceptibil sa conducă la stingerea creanţei ce a format obiectul cesiunii, acesta nu se poate prevala de inopozabilitatea acestei operaţiuni pentru a paraliza procedura de executare silita declanşată de cesionarul devenit creditor, pentru ca nu ar justifica existenta vreunui interes legitim.

În acest sens, intimata a invocat jurisprudență generată de Tribunalul ....- Decizia civila nr. ... și Tribunalul ...- Decizia nr. ....

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate de către contestator, a menționat că taxa de timbru, pentru care instanţa poate dispune restituirea prin hotărâre ce urmează a fi pronunţată, nu se va achita de către intimată, ci în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (1) pct. f) din OUG nr. 80/2013, când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, trebuie adresată o cerere de restituire instanţei judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea sau cererea.

În drept, a  întemeiat prezenta cerere pe dispoziţiile art. 205 C.pr.civ și pe orice alte dispoziţii menţionate în cadrul întâmpinării.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, precum și orice alte probe ce se dovedesc necesare în cursul dezbaterilor.

La data de .....intimata P.C. SRL a depus cerere precizatoare, prin care, în considerarea citaţiei emise în data de ....., a menționat că se află în imposibilitate de a depune plăţile efectuate de către debitor în contul fostului creditor, întrucât nu le deține, dat fiind faptul că la momentul cesiunii i-au fost predate exclusiv înscrisurile din care rezulta debitul restant.

Mai mult, a susținut că debitorul, la momentul efectuării plăţii, a primit din partea băncii o chitanţă aferenta tranzacţiei realizate, motiv pentru care debitorul este cel mai îndreptatit să răspundă solicitării instanţei fie prin ataşarea la dosarul cauzei a dovezii plaţii, fie printr-un extras de cont aferent contului deschis în acea perioada pe numele acestuia.

A menționat că din data de ...., data încheierii contractului de cesiune, nu s-a efectuat nicio plată de către reclamantul din prezenta cauza în contul creditoarei cesionare. Conform informaţiilor furnizate de către creditorul iniţial la data cesiunii de creanţa ultima plata voluntară a fost efectuata în data de .....

Cu privire la data declarării scadentei anticipate a creditului si dovada comunicării acesteia către reclamant, a menționat că nu i s-au comunicat de către banca informaţii cu privire la declararea scandenței anticipate a creditului rezultat din contractul de credit la care se face referire în prezenta cauza, astfel ca este în imposibilitate de a comunica un răspuns instanţei cu privire la aceasta solicitare.

A menționat că rezilierea contractului sinalagmatic este o sancţiune a neexecutarii culpabile a contractului. Regula generala prevăzuta de Vechiul cod civil este aceea ca rezilierea nu operează de drept; partea care a fost prejudiciata de neexecutarea culpabila a contractului de către cocontractantul sau trebuie, în principiu, sa se adreseze instanţei de judecata cu o cerere in desfiinţarea contractului. Cu toate acestea, dispoziţiile Vechiului Cod Civil permit rezilierea contractului prin acordul părților inserat în cuprinsul convenţiei. Acest acord poarta numele de pact comisoriu si are sediul general al materiei în dispoziţiile art. 1021 Cod Civil.

După modul în care sunt redactate, aceste pacte comisorii sunt impartite în 4 grade: pact comisoriu de gradul 1 (cuprinde clauza ca in caz de neexecutare a contractului de către una din parti, contractul se desfiinţează); pact comisoriu de grad 2 (cuprinde clauza ca in caz de neexecutare a contractului de către una din parti, cealaltă parte este in drept sa considere contractul ca desfiinţat); pact comisoriu de grad 3 (cuprinde clauza ca in caz de neexecutare a contractului de către una din parti, contractul se considera rezolvit de plin drept}; pact comisoriu de grad 4 (cuprinde clauza ca in caz de neexecutare a contractului de către una din parti, contractul se considera desfiinţat de drept ţara a mai fi necesara punerea in întârziere si fara orice alta formalitate prealabila). In cazul de fata, este vorba în mod evident de inserarea în contractul a unui pact comisoriu de grad 4, stipulaţie care are drept efect desfiinţarea necondiţionata a contractului de îndata ce a expirat termenul de executare fara ca obligaţia sa fi fost adusa la îndeplinre.

Astfel, contractul se desfiinţează de plin drept din clipa în care a expirat termenul de executare, fara ca obligaţia sa fi fost adusa la indeplinire. Desfiinţarea are loc fara ca debitorul sa fie pus în întârziere de către creditor. Chiar daca în contract este înscris un pact comisoriu de gradul IV, creditorul are în continuare facultatea de a opta între rezolutiune de plin drept sau de a solicita executarea silita a contractului. Debitorul care nu si-a executat obligaţiile nu are în niciun caz dreptul sa pretindă rezoiutiunea contractului.

Prin urmare, fata de aceste aspecte, având în vedere ca în caz de neexecutare, contractul se considera desfiinţat de drept fara a mai fi necesara punerea în întarziere si vreo alta formalitate prealabila, considera ca nu se impune transmiterea notificării privind declararea scadentei anticipate, deoarece prin inserarea pactului comisoriu de grad 4 în contractual de credit, debitorul a acceptat rezilierea de plin drept a contractului fara o dovada în acest sens din partea instituţiei financiar bancare.

În acest sens, instituţia financiar bancară avea o facultate și nu o obligaţie de a formula și transmite notificarea privind declararea scadentei anticipate a contractului de credit, aceasta oricum producandu-se automat odată cu desfiinţarea contractului de credit.

La solicitarea instanţei, Biroul Executorului Judecătoresc .... a înaintat în copie conformă cu originalul dosarul de executare nr. .... (filele .....).

În cursul cercetării judecătorești, instanţa a încuviinţat în temeiul art. 255 rap. la art. 258 C.pr.civ. proba cu înscrisuri propusă de părţi, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă şi utilă cauzei, și a luat act de faptul că s-a renunțat de către contestator la proba cu expertiza contabilă.

La termenul din ....., instanța a dispus respingerea excepției netimbrării acțiunii și excepția tardivității formulării contestației la executare și a dispus calificarea excepției inadmisibilității cererii privind prescripția dreptului de a cere executarea silită ca fiind o apărare de fond.

Analizând probele administrate în vederea soluţionării contestaţiei la executare, instanţa reține următoarele:

În fapt, la data de .... a fost încheiat contractul nr. .... (f. ....) între SC ...., în calitate de împrumutant, și A.N., în calitate de împrumutat, prin care banca i-a acordat acesteia din urmă un împrumut în valoare de ... CHF, pe termen de ... luni.

Din relațiile înaintate de Banca .... ( în calitate de societate absorbantă a lui S.C. .....) aflate la fila ... şi din extrasele de cont (f. ....), reiese că ultima plată efectuată de contestatoare către SC ..... a fost suma de .... CHF, virată la data de ..... De altfel, însăși contestatoarea a confirmat că aceasta a fost data ultimei plăți efectuate. Din acel moment, debitoarea nu a mai achitat vreo sumă de bani nici către creditorul inițial și nici către creditorul actual.

Instanța mai reține că prin notificarea de la fila ... cu nr. ref.PBNC/1/8745, transmisă contestatoarei la .... prin scrisoare cu confirmare de primire (conform dovezii de la fila ....) i s-a adus la cunoştinţă debitoarei că a fost declarat scadent anticipat creditul la data de ...., în suma de .... CHF, şi că întreaga creanţă a fost cesionată către P.C. SRL Prin aceeaşi notificare, i s-a pus în vedere debitoarei să achite în conturile indicate către noul creditor.

Instanţa mai reţine că notificarea a fost trimisă creditoarei la adresa indicată în contractul de credit (....). Conform art. 7.6 din contractul de credit, împrumutatul era obligat să aducă la cunoștința băncii, în termen de 5 zile lucrătoare, orice schimbare de domiciliu sau loc de muncă. Față de această  dispoziție contractuală, având în vedere că debitoarea nu a invocat și, mai mult, nici nu a dovedit că ar fi efectuat o asemenea înștiințare către bancă, instanța apreciază că notificarea a fost comunicată în mod legal, chiar și în lipsa semnăturii contestatoarei.

Ca atare, contrar susținerilor contestatoarei, cesiunea a fost comunicată în mod legal  debitoarei, astfel că intimata P.C. SRLa făcut dovada calităţii de creditoare faţă de debitorul cedat, fiind îndreptățită să solicite restituirea sumelor restante, cererea sa nefiind prematură.

Instanța mai reține că, urmare a neachitării debitului, creditoarea PC S.a.r.l, a demarat executarea silită împotriva debitoarei, prin formularea cererii de încuviinţarea a executării silite la data de ....(f....), iar prin încheierea nr. ... din data de ... pronunțată de  Judecătoria .... în dosarul nr....., s-a admis cererea formulată de către BEJ ...., s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu reprezentant de contractul de credit nr. .... din data de .... şi a autorizat creditorul să treacă la executarea silită prin toate formele prevăzute de lege pentru recuperarea creanţei de .... CHF (f...).

 Instanța amintește că debitoarea a solicitat să se constate intervenită prescripţia dreptului de a solicita executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. .... din data de .... încheiat cu ...., având în vedere că în raport de dispoziţiile 706 NCPC precum și ale art. 7 din Decretul 167/1958 au trecut mai mult de 3 ani de la data la care trebuia efectuată plata/trebuia executată datoria, ținând cont că acest credit a fost declarat scadent anticipat în anul 2010 (când s-a efectuat ultima plată), iar cererea de executare silită a fost încuviinţată în anul 2019, cu mult peste termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de lege.

Față de solicitarea debitoarei, creditoarea a invocat excepția inadmisibilității cererii privind prescripția dreptului de a cere executarea silită, excepție pe care instanța a recalificat-o ca fiind o apărare de fond.

Instanța subliniază că în dreptul românesc există două prescripții extinctive diferite, cu termene deosebite: pe de o parte, o prescripție pentru valorificarea drepturilor subiective, fie prin acțiune în justiție, fie pe alte căi care duc la obținerea tiltlului executoriu, iar, pe de altă parte, o prescripție pentru punerea în executare a acestuia. Este vorba mai întâi despre prescripția dreptului la acțiune (dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forței publice, să execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă sancțiune civilă, după caz). După ce s-a obținut, în temeiul acțiunii exercitate, o hotărâre executorie, începe să curgă o prescripție nouă, prescripția dreptului de a obține executarea silită în temeiul titlului executoriu. Aceasta nu este însă o continuare a prescripției dreptului la acțiune, ci o prescripție de sine stătătoare, care privește posibilitatea de a obține executarea silită a unui titlu ce obligă la a da, a face sau a nu face corespunzător obiectului obligației.

Această concepție care distinge între dreptul la acțiune, instituție de drept material, și dreptul de a obține executarea silită, instituție de drept procesual civil, constituie justificarea reglementării distincte a celor două prescripții în codul civil (sau în decretul nr. 167/1958), în primul caz, respectiv în codul de procedură civilă, în al doilea caz.

Prescripția dreptului de a obține executarea silită este reglementată de dispozițiile art. 706-711 din codul de procedură civilă, prevederi care se completează cu dreptul comun în materia prescripției extinctive reprezentat de prevederile noului cod civil pentru prescripțiile începute după intrarea acestuia în vigoare și cu cele ale decretului nr. 167/1958 pentru prescripțiile începute înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil, aspect ce rezultă din interpretarea coroborată a dispoziților art. 6 alin. 4 din noul cod civil și art. 201 din legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a legii nr. 287/2009 privind codul civil.

Din punctul de vedere al legii procesual civile aplicabile în cauză instanța constată că, în temeiul dispozițiilor art. 3 alin. 1 din legea nr. 76/2012 privind punerea în aplicare a legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă și având în vedere că cererea de executare silită a fost formulată la data de 12.02.2019, în cauza pendinte sunt incidente prevederile noului cod de procedură civilă.

Potrivit art.712 alin.1 C.pr.civ. „împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.”

Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel (art. 706 alin. 1 teza I din codul de procedură civilă). Încă din momentul obţinerii titlului executoriu și stabilirii exigibilității creanței sale creditorului îi incumbă obligația de a se adresa, în termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, executorului judecătoresc pentru declanșarea executării silite (art. 622 alin. 2 și art. 664 din codul de procedură civilă).

Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită (art. 706 alin. 2 din codul de procedură civilă).

Față de data încheierii contractului, anul 2007, instanța reține că legea aplicabilă cauzei din punct de vedere material este Codul civil de la 1864 și Decretul nr. 167/1958 în materia prescripției extinctive.

Conform art. 6 din Decretul nr. 167/1958, dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executoriu se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar conform art. 7 prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită. În consecință, prescripția executării nu începe să curgă la data încetării plăților, ci la data scadenței.

În cauza de față, potrivit art. 5.7 din contract, în cazul înregistrării unei sume restante cu o vechime mai mare de 90 zile, Banca are dreptul să declare creditul scadent anticipat, să considere creditul integral la restanță și să declanșeze procedura de executare silită a împrumutatului, giranților și garanților colaterale fără somație și fără punerea în întârziere, direct de către bancă sau de oricare din societățile subrogate în drepturile de creanță ale acesteia, urmând ca toate cheltuielile legate de recuperarea debitului să fie suportate de către împrumutat și giranții acestuia.

În cauza pendinte se constată că termenul de prescripţie a început să curgă la data de ...., atunci când intimata, prin notificarea de la fila 79 cu nr. ref.PBNC/1/8745, a declarat scadența anticipată a creditului, întreaga creanță devenind exigibilă, și s-ar fi împlinit la ...., dacă nu ar fi formulat cerere de încuviinţare a executării silite creditoare la data de  .....

Instanța subliniază că întrucât întregul debit datorat a devenit exigibil, de la acest moment a început să curgă un singur termen de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, nemaifiind aplicabilă dispoziţiile referitoare la prestaţiile succesive întrucât din acest moment debitoarea devine obligată la o prestaţie unică reprezentând cuantumul debitului total şi nu la prestaţii succesive.

Deși debitoarea a încetat plata ratelor la ...., nu se poate reține că din acest moment întregul debit a devenit scadent anticipat, întrucât nu a existat o manifestare expresă din partea băncii, aspect confirmat de aceasta prin înscrisul de la ..... Întrucât contestatoarea nu a dovedit că Bancpost și-a exercitat dreptul de a declara scadent anticipat creditul, instanța apreciază, dat fiind conținutul notificării de la fila ...., că acest  drept a fost exercitat de intimata din prezenta cauză, care în calitate de cesionar s-a subrogat în drepturile și obligațiile cedentului, în speță ale lui S.C. ..... Instanţa constată că în privinţa contractelor de cesiune, cedentul transferă cesionarului creanţa, adică toate drepturile pe care creditorul cedent le avea fata de debitorul cedat, deci inclusiv dreptul de a declara scadent anticipat creditul.

Instanța mai arată că potrivit art. 709 alin.1 pct.2 C.pr.civ. „Cursul prescripţiei se întrerupe pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent”, iar la alin.2 se prevede că „după întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripţie”.

Având în vedere că la data de .... intimata a sesizat organul de executare cu o cerere de încuviințare a executării silite, instanța constată că la această dată s-a întrerupt cursul prescripției și a început să curgă un nou termen de 3 ani.

Astfel, termenul de prescripţie nu s-a împlinit, şi pe cale de consecinţă instanţa urmează să respingă ca neîntemeiate susținerile contestatoarei sub acest aspect.

Instanța  mai amintește că potrivit art.663 C.pr.civ. ”1) Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. (2) Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. (3) Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui. (4) Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata”.

Instanţa apreciază că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art.663 C.pr.civ., respectiv creanţa este exigibilă (din data de ....-data scadenței anticipate), certă şi lichidă (fiind prevăzută şi calculată confrom dispoziţiilor din titlul executoriu-contractul de credit). Instanța constată că suma totală existentă în sarcina debitoarei cuprinde atât debitul principal, cât și dobânzile aferente, conform clauzelor contractuale.

Se constată că debitoarea a renunțat la proba cu expertiză contabilă solicitată prin cererea de chemare în judecată, astfel că suma stabilită în sarcina debitoarei rămâne cea prevăzută în înscrisurile de la dosarul cauzei.

În ceea ce privește cheltuielile de executare, debitoarea a susținut că atât onorariul executorului, cât și restul cheltuielilor sunt exagerate și nu se încadrează în dispoziţiile legii, astfel încât se impun a fi reduse corespunzător.

Instanţa reţine că prin încheierea nr.... din .... pronunțată în dosarul de executare nr. .... (f. ....) BEJ „....” a stabilit un cuantum total de ...., compus din: ... lei taxă de timbru, ... lei cheltuieli necesare desfăşurării executării silite şi ... lei onorariu executorului judecătoresc.

Potrivit prevederilor pct. 4 din Ordinul nr.2561/C/30.07.2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului justiţiei nr.2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, pentru creanțele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depășește 50.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite;

Instanța amintește că la data de .... (data încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, astfel cum reiese din încheierea de îndreptare materială de la fila ...) 1 CHF era echivalentul a .... lei. Ca atare, la momentul stabilirii cheltuielilor de executare, valoarea creanței care făcea obiectul executării silite era ... lei (..... lei ).

Raportând această valoare la ordinul anterior enunțat, reiese că onorariul maxim permis în cauza de față ar fi fost suma de  .... calculată după cum urmează: .....), la care se adaugă TVA de 19%.

Ca atare, instanţa observă că onorariul executorului judecătoresc (....lei) a fost stabilit prin respectarea prevederilor pct. 4 din Ordinul nr.2561/C/30.07.2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului justiţiei nr.2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti. Instanța mai subliniază și că onorariul executorului judecătoresc nu trebuie stabilit strict şi exclusiv la cuantumul sumei ce se urmăreşte silit (.... CHF), ci el trebuie raportat şi la complexitatea executării silite şi a muncii depuse de executor pentru desfăşurarea ei. Onorariul executorului judecătoresc reflectă nu doar efortul său intelectual, ci și răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinit.

Cu privire la restul cheltuielilor de executare în cuantum de .... lei, instanța apreciază că acestea nu sunt exagerate, întrucât reprezintă cheltuielile efectuare cu redactarea şi emiterea actelor, cheltuieli de înregistrare şi formare dosar de executare, cheltuieli de redactare adrese; cheltuieli de emitere adrese de poprire; cheltuieli de întocmire; procesul-verbal de distribuire sumă; cheltuielile de arhivare dosar de executare etc. Instanţa observă din dosarul de executare că  BEJ „....” a înregistrat şi a format dosarul de executare silită, a investit Judecătoria ...., pentru a se dispune încuviinţarea executării silite, s-au redactat şi emis  adrese de poprire, s-a dispus eliberarea sumelor consemnate către creditoare etc.

Față de cele arătate, instanța va dispune respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare formulată de contestatoarea A.N. în contradictoriu cu intimata P C S.a.R.L.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în temeiul art. 453 C.pr.civ, va respinge ca neîntemeiată și cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art.720 alin.4 C.pr.civ., prezenta hotărâre judecătorească se va comunica, din oficiu, Biroului Executorului Judecătoresc „BEJ „....”, după rămânerea definitivă.

Domenii speta

Spete similare