Pretenţii

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:...............................

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI  - SECŢIA A III - A CIVILĂ

Dosar nr. .........................

DECIZIA CIVILĂ NR. ..............

Şedinţa publică din data de 07.01.2020

Tribunalul constituit din:

Preşedinte:

Judecător:

Grefier:

Pe rol fiind soluţionarea apelului civil formulat de apelanta-reclamantă .................. împotriva sentinţei civile nr..................., pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în dosarul nr. ....................., în contradictoriu cu intimata-pârâtă .................., având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, nu au răspuns părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care :

Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă, iar apelanta nu a formulat alte cereri în apel, intimata neformulând întâmpinare, Tribunalul constată apelul în stare de judecată şi rămâne în pronunţare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului civil de faţă, se constată următoarele :

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de .................... sub nr. .......................... pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti reclamanta ............................... în contradictoriu cu pârâta .......................... a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de ................. de euro reprezentând contravaloarea serviciilor de evaluare prestate necorespunzător.

În motivare, reclamanta a arătat că între părţi a intervenit contractul-cadru de prestări servicii nr. 24/2010 având ca obiect asigurarea de către prestator a serviciilor de evaluare solicitate de ............................., iar rapoartele de evaluarea întocmite erau aprobate de ............................., care, în baza acestora, proceda la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

În continuare, a susţinut că, potrivit art. 6 din contract, prestatorul era obligat să asigure serviciile de evaluare a proprietăţilor imobiliare, în conformitate cu ........................, iar beneficiarul serviciilor avea obligaţia de a achita preţul prestaţiei pentru fiecare tip de imobil prevăzut în anexa contractului.

Reclamanta a indicat că, în urma unui control al Curţii de Conturi, s-a constatat că nu au fost respectate cerinţele ..................................., fiind dispuse măsuri în vederea expertizării şi reevaluării imobilelor.

A precizat că verificatorul a constatat că trei dintre rapoartele pârâtei sunt neconforme, fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile contractuale.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1350 C. civ., Legea nr. 247/2005, HG nr. 572/2013 şi OUG nr. 80/2013. În dovedire, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din OUG nr. 80/2013.

La data de ....................., reclamanta a depus cerere modificatoare (filele ......... vol. II) prin care a indicat că solicită obligarea pârâtei la plata sumei totale de ................... de euro, având în vedere faptul că s-a mai constatat existenţa unui raport de evaluare neconform.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 204 C. proc. civ.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat că plăţile serviciilor au fost efectuate în lei, motiv pentru care nu înţelege de ce reclamanta solicită restituirea sumei în euro, iar reclamanta avea expert evaluator angajat, care verifica îndeplinirea cerinţelor din Standardele Internaţionale de Evaluare.

Pârâta a precizat că verificatorul se contrazice în afirmaţii, aceleaşi elemente fiind socotite neconformităţi majore, într-un caz, şi neconformităţi minore, în alt caz.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.

În temeiul art. 258 alin. (1) rap. la art. 255 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, socotind-o admisibilă potrivit legii şi concludentă.

Prin sentinţa civilă nr. ......................, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti,  prima instanţa a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ..................................... în contradictoriu cu pârâta ........................ ca neîntemeiată, nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă de fond a reţinut următoarele:

În fapt, la data de .............................., a fost încheiat între părţi contractul-cadrul de prestări servicii nr. ............ având ca obiect, potrivit art. ..............., asigurarea de către pârâtă a serviciilor de evaluare solicitate de ........................ (filele ............... vol. I). În temeiul art. 6.2, pârâta avea obligaţia de a asigura serviciile de evaluare a proprietăţilor imobiliare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Evaluare. Totodată, procedura de plată a fost stabilită la art. 2 – art. 4, factura fiind eliberată în termen de ............... zile de la data comunicării acceptării de către beneficiar a raportului de evaluare a imobilului, în timp ce plata urma a fi făcută în termen de cel mult .................. de zile de la data prezentării facturii la serviciul financiar.

În executarea contractului, pârâta a întocmit rapoarte de evaluare în dosarele de despăgubire nr. ..............., nr. ................, nr. ............... şi nr. ................ şi a emis facturile nr. ................, nr. ..................... şi nr. ............... (filele ............. şi ............. vol. I şi .............. vol. II). Din cuprinsul extraselor de cont reiese că reclamanta a achitat către pârâtă contravaloarea în lei a rapoartelor de evaluare (filele ............... vol. I şi ............ vol. II).

Prin decizia nr. ............. din data de ................. (filele ............ vol. III), Curtea de Conturi a constatat faptul că nu au fost respectate cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a proprietăţilor imobiliare supuse evaluării. În plus, Curtea de Conturi a stabilit că plăţile aferente rapoartelor de evaluare neîntocmite

în conformitate cu Standardele Internaţionale de Evaluare reprezintă prejudiciu în bugetul ............................, pentru care se vor lua măsuri în vederea recuperării de la partenerii contractuali sau de la persoanele responsabile pentru efectuarea plăţilor respective (fila ................ vol. III).

Potrivit rapoartelor de verificare nr. ..................., nr. ....................., nr. ................. şi nr. ...................., rapoartele de evaluare întocmite de către pârâtă în dosarele de despăgubire nr. ......................, nr. ..........................., nr. ....................... şi nr. .................. nu sunt conforme cu Standardele Internaţionale de Evaluare (filele ................... şi ................ vol. II).

În drept, în conformitate cu art. 1270 alin. (1) C. civ., „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante”. Totodată, art. 1350 alin. (1) C. civ. arată că „Orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat”. Aşadar, pentru a putea fi angajată răspunderea civilă contractuală, este necesară îndeplinirea mai multor condiţii, respectiv i) neexecutarea în mod nejustificat a unei obligaţii contractuale, ii) existenţa unui prejudiciu, iii) legătura de cauzalitate dintre neexecutare şi prejudiciu şi iv) vinovăţia.

În prezenta cauză, din mijloacele de probă aflate la dosar nu rezultă faptul că pârâta a încălcat vreo dispoziţie contractuală. Astfel, nu se poate reţine existenţa unei neexecutări a contractului-cadru de prestări servicii din partea pârâtei.

În această ordine de idei, în conformitate cu art. 16 alin. (5), (6) şi (7) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, „(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare (subl. ns.). (6) După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate, şi va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisie Centrale. Acest raport va conţine cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire. (…) (7) În baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare (subl. ns.)”. Din interpretarea normei legale menţionate rezultă că, după efectuarea şi depunerea unui raport de evaluare, reclamanta avea obligaţia de a proceda la verificarea acestuia, în vederea luării măsurilor corespunzătoare. În acest sens, după efectuarea verificărilor, reclamanta putea dispune fie emiterea titlului de despăgubire, fie reevaluarea imobilului. În consecinţă, orice neregularităţi referitoare la un raport de evaluare trebuiau invocate la acel moment, iar nu după emiterea titlului de despăgubire. Or, în speţă, reclamanta nu a comunicat către pârâtă existenţa unor neregularităţi referitoare la rapoartele de evaluare, ci a procedat la validarea acestora şi a efectuat plata serviciilor. Într-o atare situaţie, reclamanta a acceptat rapoartele de evaluare depuse de către pârâtă, socotind că acestea sunt conforme şi respectă cerinţele legale. Prin urmare, din moment ce a aprobat rapoartele de evaluare, reclamanta nu se mai poate prevala de eventualele neconformităţi ale acestora întrucât, în temeiul art. 16 alin. (7), avea obligaţia de a verifica rapoartele şi, în cazul în care observa nereguli, trebuia să dispună reevaluarea imobilelor. Concluzia se întemeiază şi pe dispoziţiile contractuale, care, în cadrul art. 3, arată că factura se eliberează după data comunicării acceptării rapoartelor de evaluare de către reclamantă. Aşadar, prealabil plăţii, reclamanta comunica acceptarea rapoartelor, procedură îndeplinită în cauză.

Totodată, rapoartele de verificare nu pot fundamenta concluzia în sensul că pârâta nu a respectat, la întocmirea rapoartelor de evaluare, Standardele Internaţionale de Evaluare şi, implicit, a nesocotit prevederile contractului întrucât acestea conţin numai menţiuni generice, nefiind individualizate în mod concret cerinţele din Standardele Internaţionale de Evaluare care nu au fost îndeplinite (filele ............ şi ........ vol. II). Mai exact, din rapoartele de verificare nu reiese, în mod clar, care sunt elementele care atrag neconformitatea rapoartelor de evaluare.

În plus, art. 5 alin. (5) din Legea nr. 94/1992 stabileşte că „Entităţile auditate poartă întreaga răspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi absolvite de această răspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi”, astfel încât invocarea deciziei Curţii de Conturi nu conduce la înlăturarea obligaţiei reclamantei de a sesiza neconformităţile rapoartelor de evaluare la momentul depunerii acestora.

Având în vedere argumentele anterioare, nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile contractuale în persoana pârâtei, aceasta neputând fi obligată la restituirea sumelor încasate. În consecinţă, instanţa a respins acţiunea ca neîntemeiată. De asemenea, instanţa a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei soluţii în termen legal a formulat apel reclamanta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, criticând sentinţa civilă nr. ..............., pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. ...................... pronunţată de Judecătoria Sectorul 1 Bucureşti şi, pe cale de consecinţă,  admiterea acţiunii formulată de reclamanta .............. în contradictoriu cu evaluatorul .............

Hotărârea primei instanţe denotă lipsă de analiză şi superficialitate.

► Aşa cum a arătat, evaluarea imobilelor  implicate în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate era reglementată şi se realiza în conformitate cu prevederile Titlului VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Totodată, contractul-cadru şi onorariile maximale acordate evaluatorilor autorizaţi, persoane fizice sau juridice, în vederea întocmirii rapoartelor de evaluare a imobilelor erau stabilite şi aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 527/2006.

Astfel, pe baza situaţiei juridice a imobilului pentru care entităţile învestite de lege propuseseră acordarea de despăgubiri, Secretariatul fostei]. ................. , asigurat de subscrisa ..................., proceda la verificarea dosarelor înregistrate, din punct de vedere al legalităţii respingerii cererii de restituire în natură.

"Ulterior verificării, ........................ proceda la centralizarea dosarelor în care, în mod întemeiat, cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea erau transmise evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate în mod aleatoriu de ..............., în vederea întocmirii raportului de evaluare" (an. 16 alin. 5 din titlul VII al Legii nr. 247/2005).

În  continuare, rapoartele de evaluare întocmite de evaluatorul desemnat erau comunicate în conformitate cu prevederile legale, atât ................. , cât şi persoanelor îndreptăţite la despăgubiri.

Rapoartele de evaluare erau aprobate de ................... care, în baza acestora, proceda la emiterea deciziei reprezentând titlu! de despăgubire.

Totodată, acceptarea rapoartelor era comunicată evaluatorului care, în termen de 15 zile de la primirea comunicării, emitea factura aferentă rapoartelor de evaluare aprobate. Plata facturii se efectua prin ordin de plată, în termen de cel mult 30 de zile de la data prezentării acesteia la Serviciul Financiar din cadrul ............ conform art. 4 din contract.

De asemenea, potrivit art. 6 din contract, prestatorul era obligat să asigure serviciile de evaluare a proprietăţilor imobiliare. în conformitate cu Standardele Internaţionale de Evaluare, iar beneficiarul serviciilor avea obligaţia să achite preţul prestaţiei pentru fiecare tip de imobil prevăzut în anexa contractului, conform cu art. 7.

Astfel, în baza acestor aspecte prezentate chiar de către reclamantă în cererea de chemare în judecată, instanţa, în mod surprinzător, reţine că <<în conformitate cu art. 1270 alin. (1) Cod civ. „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante". Totodată, art. 1350 alin. (1) cod civ. arată că „Orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat". Aşadar, pentru a putea fi angajată răspunderea civilă contractuală, este necesară îndeplinirea mai multor condiţii, respectiv i) neexecutarea în mod nejustificat a unei obligaţii contractuale, ii) existenţa unui prejudiciu, iii) legătura de cauzalitate dintre neexecutare şi prejudiciu şi iv) vinovăţia.

În  prezenta cauză, din mijloacele de probă aflate la dosar nu rezultă faptul că pârâta a încălcat vreo dispoziţie contractuală. Astfel, nu se poate reţine existenţa unei neexecutări a contractului-cadru de prestări servicii din partea pârâtei.»

Prin urmare, faptul că reclamanta a achitat pârâtei contravaloarea unor rapoarte de evaluare necorespunzător întocmite, nu reprezintă pentru instanţă o dovadă a neîndeplinirii obligaţiilor stabilite prin contract Mai mult decât atât, instanţa apreciază, fără fundament, că rapoartele de verificare a rapoartelor de evaluare nu reprezintă o probă concludentă si suficientă a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către pârâtă, respectiv a nerespectării Standardelor Internationale de Evaluare.

► Referitor la afirmaţia potrivit căreia reclamanta avea obligaţia de a proceda la verificarea rapoartelor, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, subliniem că instanţa este într-o gravă eroare cu privire ia acest aspect. Rapoartele de evaluare întocmite de evaluatorul desemnat aleatoriu erau verificate de către singura persoană din instituţie cu atribuţii în acest sens, iar ulterior» în baza avizului favorabil dat de acesta, erau aprobate de .............................. În plus, în condiţiile în care Curtea de Conturi a constatat existenţa unor nereguli, confirmate ulterior de către evaluatorul-verificator, toţi cei care se fac vinovaţi vor fi traşi la răspundere.

Reiterăm faptul că, prin Decizia nr. ........... , Curtea de Conturi a României a constatat că "Nu au fost respectate cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu/privire la estimarea valorii de piaţă proprietăţilor imobiliare supuse evaluării"'

Neregulile constatate sunt consecinţa controlului desfăşurat de Curtea de Conturi, în cursul anului 2013, cu tema „Verificarea modului de formare şi utilizare a fondurilor publice în procesul de restituire a proprietăţilor".

In vederea remedierii acestor aspecte de nelegalitate, Curtea de Conturi a dispus în sarcina conducătorului instituţiei, următoarele măsuri prevăzute la Cap. I pct. 3.1 - 3.3.:

1.-3.1. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor va dispune verificarea tuturor rapoartelor de evaluare care mu stat la baza deciziilor emise de ............................ în perioada 2009^,2011 si va lua măsuri, de expertizare si reevaluare a imobilelor ce fac obiectul rapoartelor de evaluare care nu respectă cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare şi care au o valoare mai mare de ........................... lei.  Termen de realizare: .......................... .

I. - 3.2. în urma reevaluării se va stabili întinderea prejudiciului cauzat bugetului de stat prin plata unor despăgubiri supraevaluate şi se vor întreprinde măsurile legale în vederea recuperării acestuia. Termen de realizare: ............... .

" 3.3 Plăţile aferente rapoartelor de evaluare neîntocmite în conformitate cu Standardele Internaționale de Evaluare, a căror refacere a necesitat noi cheltuieli, reprezintă prejudiciu în bugetul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor pentru care se vor lua măsuri în vederea recuperării, conform prevederilor legale şi clauzelor contractuale, de la partenerii contractuali sau de la persoanele responsabile pentru efectuarea plăţilor respective. Termen de realizare: ...................... .

Având în vedere că stabilirea şi recuperarea prejudiciului implică parcurgerea mai multor etape, transformând această sarcină într-un proces anevoios, termenele de implementare a măsurilor dispuse în sarcina ................. au fost prelungite periodic/Astfel, ultima oară, termenul a fost modificat prin Decizia nr. .................... (ataşată), fiind prelungit până la data de .................. .

În  aceeaşi ordine de idei, menţionăm că potrivit art. 64(1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, "Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii si a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda".

Prin urmare, ...................... nu a făcut decât să se conformeze dispozițiilor trasate de Curtea de Conturi în sarcina sa, respectând prevederile legale în materie şi autoritatea deciziilor Curţii, chiar dacă instanţa nu vede nicio legătură în acest sens.

Pentru motivele expuse mai sus, solicită admiterea apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 5096/26.07.2019 pronunţată de Judecătoria Sectorul 1 Bucureşti şi, pe cale de consecinţă,  admiterea acţiunii formulată de reclamanta .................. în contradictoriu cu evaluatorul ........................ . În  drept: art. 4GG şi art. 470 din Codul de Procedura Civilă.

Intimata - pârâtă .................. nu a formulat întâmpinare.

Deliberând asupra cererii de apel prin prisma motivelor de apel formulate  şi  prin raportare  şi  la actele de procedură şi probele administrate în faţa primei instanţe,  Tribunalul  reţine următoarele :

Astfel,  având  în  vedere motivele de apel  invocate de către apelanta –  reclamantă, raportat  la  probele administrate, la conţinutul  actelor  procedurale îndeplinite în faţa primei  instanţe,  se constată şi se reţine că soluţia şi considerentele  sentinţei civile  apelate respectă  exigenţele de legalitate şi temeinicie .

Or, având în vedere ansamblul motivelor de apel formulate, raportat la cauza / temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, respectiv răspunderea civilă contractuală,  Tribunalul  le va cenzura, ca nefondate, dat fiind faptul că, atât în faţa primei  instante, dar si în apel , apelanta – reclamantă  nu a invocat şi nici nu a  dovedit care  sunt obligaţiile  prevăzute în contract ce nu au fost respectate  de către pârâtă, modul  in care au fost nesocotite /încălcate , cerinţe/criteriile  din Standardul International  de evaluare ce nu au fost respectate,  culpa/vinovăţia  pârâtei,  şi  în condiţiile în care, potrivit art. II din Contract -  Obiectul Contractului  l-a constituit ,, asigurarea de prestator a serviciilor de evaluare solicitate de ...................... în aplicarea Legii nr. 247/2005. Serviciile de evaluare solicitate privesc executarea evaluării imobilelor identificate în anexa care face parte integrantă din prezentul contract ,, .

Astfel, în  condiţiile  în care  partea cocontractantă, respectiv ..............  nu a invocat şi  nu  a  dovedit anterioritatea  invocării şi comunicării  vreunei  excepţii de  neexecutare corespunzătoare a obiectului contractului, o punere în întârziere sub acest aspect, denunţarea / rezilierea /rezolutiunea/ încetarea contactului din cauze exprese şi  imputabile pârâtei,  coroborat  cu faptul  că rapoartele de evaluare au fost comunicate, dar şi primite /acceptate ( chiar si in sensul art. 3 din Contract, plata serviciului fiind efectuată după acceptarea raportului ) de către Comisia Centrală- institutie din cadrul părtii cocontractante-  fără a  formula obiecţiuni/critici cu privire la modul de evaluare  întocmit de pârâta –expert, deşi, potrivit art.  16 alin. ( (7) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 ,, (7) În baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare ” , această instituţie  avea dreptul, dar si obligatia, atât  contractuală, dar şi  legală,  să verifice şi, eventual, să  critice evaluarea realizată de expert, dar si în condiţiile în care în prezenta cauza nu s-a invocat şi nici dovedit  neîndeplinirea  de către pârâtă a unei obligatii contractuale şi în limitele, dar  si cu respectarea  ansamblului obligatiilor prealabile şi legale din cele prevăzute de art. 16 din din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, Tribunalul, asemenea primei instanţe, constată neîntrunite şi nedovedite condiţiile cumulative ale răspunderii  civile contractuale în sarcina şi patrimoniul pârâtei. Mai mult, nimeni, iar, în speţă, apelanta  - reclamantă  nu se poate prevala de propria culpă în îndeplinirea propriilor obligaţiilor contractuale, dar  şi, implicit, legale  pentru a obtine/crea un drept şi pentru  valorificarea acestuia .

Pentru toate aceste considerente, şi, totodată, constatând  legale, pertinente şi temeinice  şi argumentele de fapt şi de drept ale  primei instanţe privind incidenţa disp. art. 5 alin. 5 din Legea nr. 94/1992,  Tribunalul va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta – reclamantă .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta - reclamantă ........................., cu sediul în ............................ , împotriva sentinţei civile nr..................  pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti  în dosarul nr. .................. , în contradictoriu cu intimata-pârâtă ................ , cu sediul în ................... .

Cu drept de recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Bucureşti .

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 07.01.2020.

Preşedinte

 Judecător

 Grefier

RED. N.M.B./14.01.2020

DACT.S.B.

JUDECĂTORIA SECTORULUI  1 BUCUREŞTI

JUDECĂTOR FOND –

Domenii speta

Spete similare