Pretentii

Dosar nr.530/179/2009

Domeniu alocat :  prejudicii , daune

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 938/17.11.2009

Titlu: pretentii

Prin cererea adresata Judecatoriei Babadag, înregistrata sub nr. 531/179/27.05.2008 reclamantii R.V., R.R. si N.I. au chemat în judecata pe pârâta P.N. solicitând ca pe cale de hotarâre judecatoreasca aceasta sa fie obligata la plata sumei de 1.000 lei reprezentând daune morale si prejudicii aduse imaginii persoanele si bunului renume.

În motivarea cererii reclamantii au aratat ca pârâta de mai multi ani a facut o obsesie patologica pentru aceasta familie, fara motiv aparent, degenerând în jigniri grave si insulte la adresa acestora, cât si acte intolerabile de violenta - lovituri cu pietre si obiecte contondente.

Au mai aratat reclamantii ca pârâta întretine un climat de scandal si provocari continue la adresa acestora si desi a fost amendata si avertizata în repetate rânduri de politie comportamentul ei a ramas acelasi.

În dovedirea cererii reclamantii au aratat ca înteleg sa se foloseasca de proba cu martori si înscrisuri.

Cererea nu a fost întemeiata în drept.

Prin sentinta civila nr. 981/4 decembrie 2008 a Judecatoriei Babadag a fost admisa actiunea introdusa iar pârâta obligata la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale catre reclamanti si la 500 lei reprezentând cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta solutie s-a retinut ca din materialul probator administrat în cauza a rezultat ca reclamantilor le-a fost cauzat un prejudiciul moral prin comportamentul pârâtei.

Aceasta, prin cuvintele murdare si urâte folosite le-a adus atingere onoarei si demnitatii, savârsind fapta ilicita cu vinovatie, astfel ca sunt întrunite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale a acesteia.

Recursul declarat de P.N. împotriva acestei solutii a fost admis de Tribunalul Tulcea prin decizia civila nr. 253/13.03.2009.

Hotarârea nr. 981/4 decembrie 2008 a Judecatoriei Babadag a fost casata în totalitate, iar cauza trimisa spre solutionare aceleiasi instante.

Instanta de control judiciar a retinut ca Judecatoria Babadag nu a finalizat cercetarea judecatoreasca, în sensul ca nu a stabilit daca fapta ilicita savârsita este imputabila autoarei, daca aceasta a avut vre-o vina atunci când a savârsit-o, lucru care presupune ca sa se fi aflat în deplinatatea facultatilor mintale.

Desi din înscrisurile medicale depuse reiese ca P.N. este bolnava psihic, fiind încadrata în grad de handicapa mintal accentuat potrivit certificatului nr. 4202/20.08.2008 emis de Consiliul judetean Tulcea - Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap,  nu s-a statuat cu certitudine daca aceasta a avut discernamânt la data savârsirii faptei .

S-a apreciat ca în temeiul art. 129 alin.5 cod pr.civila se impunea cu necesitate efectuarea unei expertize psihiatrice în acest sens.

Pricina a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Babadag sub nr. 530/179/23.04.2009.

În lumina deciziei de casare instanta în sedinta publica din 19.05.2009 a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice de specialitate de catre S.M.L. Tulcea având ca obiective: stabilirea daca pârâta avea discernamânt în momentele în care era agresata verbal sau fizic, cât si data savârsirii faptei.

Comisia întrunita la data de 23.09.2009 la nivelul S.M.L. a statuat ca P.N. prezinta întârziere mentala usoara si are toleranta foarte scazuta la frustari. Aceasta la momentul examinarii cât si la data comiterii faptei avea discernamântul diminuat.

Procedând la analiza materialului probator administrat se retine ca în cauza a fost încuviintata proba cu înscrisuri si proba testimoniala în dosarul nr. 531/179/2008 al judecatoriei Babadag.

La data de 1.07.2008 a fost audiata martora L.M. care a declarat ca  pârâta a adresa injurii si vorbe urâte reclamantilor si cuvinte murdare pe care nu le poate reproduce si a asistat la o scena, când întâlnindu-se cu fiul reclamantilor  care venise din Spania a aparut si pârâta cu o sapa si alerga în jurul masini. Întrucât geamul autovehiculului din partea soferului era deschis acesta s-a apropiat de R.V. spunând ca vrea sa-i dea cu sapa în cap pentru ca a adus o curva din Sibiu facând referire la sotia acestuia care nu are voie de treaca pe strada.

Martora a mai aratat ca pârâta îi face pe reclamanti tigani, le adreseaza si alte cuvinte urâte si a vazut-o de mai multe ori cum arunca cu pietre în poarta reclamantilor, precizând ca P.N. are din nastere un handicap psihic. Martora a mai declarat ca reclamantii sunt foarte afectati de comportamentul pârâtei, pe N.I. a vazut-o plângând mereu din aceasta cauza  iar reclamantii sunt oameni gospodari, îsi vad de treaba lor, fiind posibil sa fie invidioasa.

Martora A.I.L. a declarat ca a locuit pe strada unde si-au domiciliul partilor respectiv Vasile Lupu din orasul Babadag iar în luna aprilie R.V. a oprit masina în care se afla pentru a o saluta timp în care P.N. a sarit cu o sapa sa-i sparga parbrizul. A mai aratat ca soacra ei locuieste pe aceiasi strada cu reclamantii si mergând adeseori la aceasta a auzit-o pe pârâta cum îi jigneste pe reclamanti, vorbindu-le urât, comportament care dateaza de circa 8 - 9 ani. A declarat ca a auzit ca sunt anumite peroane care o influenteaza pe pârâta în conduita ei fata de reclamanti, cum ar fi martorii propusi de aceasta, iar ea personal a vorbit cu numita M.R.  rugând-o sa-i spuna pârâtei sa nu-i mai agreseze verbal, atât reclamantii cât si alte peroane de pe strada fiind afectati de comportamentul lui P.N..

Cele doua depozitii se coroboreaza sub aspectul comportamentului pârâtei fata de R.V., în sensul ca luna aprilie 2008 acesta trecând cu masina pe strada P.N. a sarit cu o sapa sa-i sparga parbrizul, cu sentinta penala nr. 168/21.10.2008 prin care R.V. a fost condamnat la amenda penala pe motiv ca a agresta-o fizic pe P.N..

Aceste împrejurari rezulta si din înscrisurile depuse la dosar respectiv adresa nr. 146001/4.01.2008 eliberata de Politia oras Babadag, adresa nr. 146030/4.06.2008 emisa de acelasi organ judiciar, adresa nr. 99279/19.09.2007 si adresa nr. 146049/29.08.2008 eliberate de Politia Oras Babadag din care reiese ca P.N. a fost sanctionata contraventional cu amenda conform art. 2 pct.1 din  Legea 61/1991 pentru ca le-a adresat reclamantilor cuvinte si expresii jignitoare.

La cererea pârâtei prin curator C.P. au fost audiati si martori R.M. si M.I..

Acesta din urma a aratat ca locuieste pe str. Vasile Lupu din orasul Babadag sustinând ca reclamanti au exercitat violente fizice asupra pârâtei, în concret pe data de 13 aprilie 2008 a vazut cum  acesta au batut-o pe pârâta în fata casei sale, P.N. obtinând certificat medico legal.

Martora R.M. a declarat ca starea conflictuala dintre reclamanti si pârâta dateaza de circa 5 ani, din momentul în care P.N. a prestat munca al domiciliul lui N.I. si personal crede ca pârâta s-a îndragostit de fiul acesteia.

De la vecinii de pe strada a aflat ca reclamantii au violentat-o pe pârâta, ea fiind aceea care a întreprins demersuri pentru ca P.N. sa se interneze în spital. De asemenea a declarat ca a auzit când N.I.a jignit-o pe pârâta adresându-i cuvinte urâte.

Prin sentinta penala nr. 168/21.10.2008 R.V. a fost condamnat la amenda întrucât a agresta-o pe P.N.. La altercatie nu au participat însa si reclamanti R.R. si N.I., astfel ca declaratiile martorilor propusi de catre pârâta nu pot fi retinute .

Potrivit art. 998 cod civil orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, iar art. 999 cod civil omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa.

Pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer întrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciu, constând în intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat.

Prejudiciu, ca element esential al raspunderii delictuale consta în rezultatul, în efectul negativ suferit de o anumita persoana ca urmare a faptei ilicite savârsita de o alta persoana.

Fapta ilicita este definita ca fiind orice fapta prin care încalcându-se normele dreptului obiectiv sunt cauzat prejudicii dreptului subiectiv apartinând unei persoane.

Pentru ca raspunderea civila a celui care a cauzat prejudiciu, sa fie angajata nu este îndeajuns sa fi  existat o fapta ilicita aflata în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca aceasta fapta sa fie imputabila autorului ei, acesta sa fi avut o vina atunci când a savârsit-o si sa fi actionat cu vinovatie.

Ori în speta s-a dovedit prin concluziile raportului de expertiza psihiatrica faptul ca pârâta nu era lipsita de discernamânt la momentul comiterii faptei, acesta fiind numai diminuat si prin urmare pârâta este pasibila de raspundere civila delictuala.

Pentru aceste considerente instanta va admite actiunea introdusa si va obliga pârâta catre reclamanti la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale.

In baza art. 274 cod pr.civila P.N. urmeaza a fi de asemenea obligata la plata sumei de 500 lei catre reclamanti cu titlu de  cheltuieli de judecata.

Totodata pârâta urmeaza sa  fie obligata catre stat la plata sumei de 85 lei reprezentând contravaloarea expertizei psihiatrice efectuate în cauza.

Domenii speta

Spete similare