Recalculare pensie. Pretenţii

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ***

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: ***

ASISTENT JUDICIAR***

ASISTENT JUDICIAR: ***

GREFIER: ***

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul ***, în contradictoriu cu pârâta ***, având ca obiect „recalculare pensie”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, se prezintă reclamantul, prin apărător ales **, cu împuternicire avocaţială aflată la fila ** a dosarului cauzei, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă conform art. 121 alin. 2 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti prin care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile și legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care,

Instanţa acordă cuvântul asupra verificării competenţei instanţei în raport de dispoziţiile art. 131 Noul cod de procedură civilă.

Reclamanta, prin reprezentant convenţional, apreciază că Tribunalul Bucureşti este competent să soluţioneze prezenta cauză.

Instanţa, verificându-şi competenţa în baza art. 131 Noul cod de procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere dispoziţiile art. 153-154 din legea 263/2010, obiectul cauzei şi domiciliul reclamantei. 

Reclamanta prin apărător ales, la interpelarea instanţei, precizează că prin prezenta acţiune solicită obligarea pârâtei la acordarea stagiului de corecţie, sau stagiul complet de cotizare prevăzut de Anexa III.

Tribunalul, având în vedere cuprinsul acţiunii introductive de instanţă, prin care reclamanta solicită obligarea pârâtei la acordarea stagiului de corecţie, sau stagiul complet de cotizare prevăzut de Anexa III, invocă din oficiu excepţia autorităţii de lucru judecat, prin raportare la Sentinţa Civilă nr. *** pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. ***

Reclamanta, prin apărător ales, formulează concluzii de respingere a excepţiei autorităţii de lucru judecat, având în vedere că nu există identitate de părţi între cele din prezenta cauză şi cele din dosarul nr. ***

Tribunalul respinge excepţia autorităţii de lucru judecat, având în vedere că nu este îndeplinit criteriul indentităţii de părţi, prin raportare la dosarul nr. ***.

Reclamanta prin apărător ales, la interpelarea instanţei, precizează că prin punctul 2 al cererii de chemare în judecată solicită obligarea pârâtei la punerea în executare în mod corect a Sentinţei Civile nr. ***. Precizează că al doilea capăt al acţiunii introductive de instanţă, este strâns legat de primul capăt al acţiunii introductive de instanţă, având în vedere că în situaţia în care instanţa va considera ca moment al deschiderii dreptului la pensie, cel de invaliditate, se va pune în discuţie un alt stagiu de cotizare, iar dacă se raportează la indicele de corecţie care se va acorda la momentul la care acesta a trecut la pensia pentru limită de vârstă, capătul al II-lea al acţiunii introductive de instanţă rămâne fără obiect. Precizează că nu contestă sentinţa nr. *** ci modul de punere în executare al acesteia, prin raportare la stagiul complet de cotizare, cel de 35 de ani.

Tribunalul invocă excepţia inadmisibilităţii capătului II de cerere, prin intermediul căruia solicită punerea în executare a Sentinţei Civile nr. ***.

Reclamanta, prin apărător ales, având în vedere conţinutul acţiunii introductive de instanţă, formulează concluzii de admitere a excepţiei inadmisibilităţii capătului II de cerere.

Tribunalul acordă cuvântul asupra propunerii de probatoriu.

Reclamanta, prin apărător ales, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri. Depune la dosarul cauzei dovada achitării cheltuielilor de judecată.

Tribunalul, încuviinţează proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind admisibilă şi putând duce la soluţionarea procesului.

În temeiul dispoziţiilor art. 244 alineatul 1 din Codul de procedură civilă instanţa  declară cercetarea procesului încheiată si nemaifiind alte cereri de formulat şi nici alte incidente de soluţionat, în temeiul dispoziţiilor art. 392 din Codul de procedură civilă, instanţa declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei şi acordă cuvântul părţilor în vederea susţinerii cererilor şi apărărilor formulate în proces.

Reclamanta, prin apărător ales, precizează că în eventualitatea în care instanţa va admite stagiul de cotizare prevăzut de Anexa III a Legii 19, atunci atât Ordonanţa 100, cât şi Art. 169, ar fi trebuit puse în executare, ar fi trebuit să fie emise decizii cu respectarea stagiului de cotizare prevăzut de Anexa III a Legii 19. Mai precizează că în eventualitatea în care instanţa apreciază că momentul deschiderii dreptului la pensie ala acestuia este limita de vârstă şi va face aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. ***, care prevede că trebuie considerat deschiderea drepturilor de pensie ca fiind limita de vârstă, este inadmisibil al doilea capăt al acţiunii introductive de instanţă.

Reclamanta, prin apărător ales, în privinţa celui de-al doilea capăt al acţiunii introductive de instanţă, apreciază că dacă se raportează la momentul pensionării la limită de vârstă, aceasta era îndreptăţită să primească majorările prevăzut de Art. 1692 din Legea 263/2010, drepturile de pensie fiind deschise după data de 01.01.2011, aceasta având o activitate de 26 de ani în grupa a II-a de muncă.

Reclamanta, prin apărător ales, în privinţa stagiului înţelege să invoce Decizia nr. 4 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar cu privire la indice Decizia nr. 702 a Curţii Constituţionale.

Reclamanta, prin apărător ales, solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul dispoziţiilor art. 394 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, Tribunalul declară închise dezbaterile şi rămâne în pronunţare asupra cauzei deduse judecăţii.

TRIBUNALUL

Pentru a da posibilitatea pârâtei de a depune concluzii scrise, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 396 Cod procedură civilă, va amâna pronunţarea pentru data de ***

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Amână pronunţarea la data de ***

Pronunţată în şedinţă publică azi ***

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,

*** ***  ***  ***

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ***

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: ***

ASISTENT JUDICIAR: ***

ASISTENT JUDICIAR: ***

GREFIER: ***

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul ***, în contradictoriu cu pârâta ***, având ca obiect „recalculare pensie”.

Dezbaterile asupra cauzei deduse judecăţii au avut loc în şedinţa publică din data de ***, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, Tribunalul, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute art. 396 N.C.P.C., având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la ***, când, în aceeaşi compunere, a deliberat şi a dispus.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea pârâtei de a depune concluzii scrise, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 396 Cod procedură civilă, va amâna pronunţarea pentru data de ***

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Amână pronunţarea la data de ***

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi ***

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,

*** *** ***  ***

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ***

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: ***

ASISTENT JUDICIAR: ***

ASISTENT JUDICIAR: ***

GREFIER: ***

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul ***, în contradictoriu cu pârâta *** având ca obiect „recalculare pensie”.

Dezbaterile asupra cauzei deduse judecăţii au avut loc în şedinţa publică din data de *** fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, Tribunalul, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute art. 396 N.C.P.C., având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la *** respectiv la ***, când, în aceeaşi compunere, a deliberat şi a dispus.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 396 Cod procedură civilă, va amâna pronunţarea pentru data de ***.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Amână pronunţarea la data de ***

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi ***

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,

*** *** *** ***

Dosar nr.***

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA CVIVILĂ NR***

Şedinţa publică de la ***

Completul constituit din:

Președinte: ***

Asistent judiciar: ***

Asistent judiciar: ***

Grefier: ***

Pe rol se află pronunțarea în cauza civilă de față privind cererea formulată de reclamantul *** în contradictoriu cu pârâta ***, având ca obiect recalculare pensie.

Dezbaterile asupra excepției inadmisibilității și asupra fondului cauzei au avut loc în  şedinţa publică din ***, fiind consemnate în  încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din  prezenta, când instanţa, pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru datele de  *** și *** iar ulterior, pentru data de *** când  a pronunțat următoarea hotărâre:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de *** sub nr. *** pe rolul tribunalului București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamantul Ion Gheorghe în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului București a solicitat instanței să oblige pârâta la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei prin care să procedeze la acordarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 și la utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, conform Anexei nr.3 a Legii nr.19/2000, obligarea pârâtei la plata diferențelor de pensie actualizate cu rata inflației pe o perioadă de trei ani anterior formulării cererii de chemare în judecată; punerea în mod corect în executare a sentinței civile nr.*** cu plata diferențelor începând cu data de ***; obligarea pârâtei la recalcularea pensiei cu acordarea majorărilor prevăzute de art. 1692 din Legea nr.263/2010 pentru activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă de peste 20 de ani, cu utilizarea unui stagiu de cotizare de 25 de ani; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii se arată că întrucât pensia sa nu a fost calculată corect, a formulat cerere de chemare în judecată a pârâtei, cerere ce a fost admisă, dar pârâta nu a pus în executare în mod corect sentința , astfel că reclamantul a primit o serie de decizii, dar cu stagii de cotizare utilizate eronate.

Arată reclamantul că, în conformitate cu prevederile Anexei nr.3 la Legea nr. 19/2000, față de momentul formulării cererii de înscriere la pensie de invaliditate, 01.01.2001 și OUG nr. 4/2005, stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, dar pârâta utilizează un stagiu complet de cotizare de 35 ani sau 34 ani și 8 luni în unele decizii.

În acest sens, reclamantul înțelege să invoce Decizia nr.4/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în interesul legii prin care se arată: „Modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operațiunile de calculare a pensiilor din sistemul public, pentru persoane ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 și care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, se realizează prin raportare la dispozițiile anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare care se determină în funcție de data formulării cererii de pensionare.”

Mai arată reclamantul că a trecut la pensia pentru limită de vârstă începând cu data de ***, iar în decizia primită a observat că nu i s-a acordat indicele de corecție prevăzut de art.170 din Legea nr. 263/2010, neavând relevanță faptul că anterior beneficiase de pensie de invaliditate.

Totodată, arată că nici majorările pentru activitatea desfășurată în grupe de muncă nu i-au fost acordate.

În drept, art. 107 alin.3 și alin.5 Legea nr.19/2000,  art. 453 C.pr.civ., art.1349-1350 C.civ., Legea nr.3/1977, OUG nr.100/2008, Ordinul 50/1990, Legea nr.221/2018.

În dovedire, proba cu înscrisuri.

Atașat cererii de chemare în judecată, reclamantul a depus la dosar un set de înscrisuri (f.7-39).

La data de ***, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:

Reclamantul a fost înscris la pensie de invaliditate începând cu data de ***, sub imperiul Legii nr.3/1977, în care nu era prevăzut indicele de corecție, deci nu i-a fost acordat un astfel de indice, iar începând cu data de ***, pensia de invaliditate a fost transformată în pensie pentru limită de vârstă.

Mai arată pârâta că reclamantul este născut la data de ***, iar conform prevederilor din Legea nr.263/2010, stagiul complet de cotizare este de 35 ani și vârsta standard de pensionare, de 65 de ani.

În continuare, pârâta citează prevederile art.52-54 din Legea nr.263/2010, art. 1, art.2 alin.1 din OUG nr. 4/2005, art. 77 alin.1 din Legea nr.19/2000, art. 20 alin.4 din Decretul nr.92/1976.

Probe: înscrisuri.

În temeiul art. 451 alin.2 C.pr.civ., pârâta a solicitat cenzurarea cuantumului cheltuielilor de judecată, în ipoteza admiterii acțiunii.

Reclamantul nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri, iar la termenul din data de *** Tribunalul a invocat excepția de inadmisibilitate a capătului de cerere prin care se solicită punerea în mod corect în executare a sentinței civile nr.*** cu plata diferențelor începând cu data de ***

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:

Potrivit deciziei nr. *** emisă de Oficiul de Pensii Sector 3 (f.23), reclamantul a beneficiat de pensie de invaliditate începând cu data de 01.01.2001, stabilită în baza Legii nr.3/1977.

Prin decizia nr. *** emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3 (f.9), pensia de invaliditate a reclamantului a fost transformată în pensie pentru limită de vârstă, în baza Legii nr. 263/2010, începând cu data de ***, fiind reținut un stagiu complet de cotizare prevăzut de lege de 35 ani, că a realizat un punctaj mediu anual de *** puncte și că indicele de corecție este 0,000.

Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație la data de ***, însă din înscrisurile existente la dosar, nu rezultă că ar fi fost soluționată această contestație.

În condițiile art. 248 C.pr.civ., Tribunalul va analiza cu prioritate excepția inadmisibilității capătului de cerere prin care reclamantul solicită punerea în mod corect în executare a sentinței civile nr.*** cu plata diferențelor începând cu data de ***

Potrivit art. 1 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești și art. 623 C.pr.civ., „Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.”

Astfel, după obținerea unui titlu executoriu, creditorul obligației pe care o constată titlul, în situația în care debitorul nu își îndeplinește de bună voie în mod corespunzător obligația sa, se poate adresa organului de executare, care este executorul judecătoresc, nu instanța de judecată care a emis titlul.

Sentința civilă nr. *** a cărei punere în executare o solicită reclamantul este titlu executoriu, în conformitate cu art. 633 pct.2 C.pr.civ., iar atribuția privind punerea în executare a acestui titlu aparține executorului judecătoresc, motiv pentru care excepția va fi admisă și va fi respinsă cererea privind punerea în executare a sentinței civile nr. *** ca inadmisibilă.

Pe fondul cauzei, potrivit art.170 alin.1-3 din legea nr.263/2010 ,, (1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011.

(2) Începând cu anul 2013, câștigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică.

(3) Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie ,, .

Prin decizia nr.*** a Curții Constituționale s-a admis  excepția de neconstituționalitate și s-a constat at că sintagma "înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. Această decizie fiind general obligatorie.

În considerentele deciziei instanța de contencios constituțional a reținut în mod obligatoriu, printre altele, următoarele:

,,31. În consecință, Curtea amintește că reglementarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privitoare la aplicarea unui indice de corecție s-a realizat ca o măsură compensatorie pentru persoanele care se pensionează în temeiul acestei legi în raport cu cele care s-au pensionat în temeiul Legii nr. 19/2000, care au beneficiat de condiții mai favorabile, existând, prin urmare, o justificare obiectivă a faptului că acest indice de corecție nu se aplică și persoanelor aflate în ultima ipoteză. De altfel, și Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011.

32. Cu toate acestea, Curtea observă că, în ceea ce privește situația particulară a autorilor excepției, respectiv cea a persoanelor care au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000 , dar au îndeplinit condițiile pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, rațiunile mai sus amintite nu își păstrează valabilitatea. Astfel, Curtea constată, în primul rând, că acordarea pensiei de invaliditate este justificată de apariția unor elemente obiective, aleatorii, ce nu sunt supuse voinței ori alegerii asiguratului. În acest sens, prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Curtea a arătat că "în privința pensiei de invaliditate, rațiunile care stau la baza reglementării unei vârste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă. Pierderea totală sau cel puțin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obișnuite și a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste și a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică. Condițiile pe care legiuitorul trebuie să le impună în acest caz trebuie să vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel încât, indiferent de vârsta asiguratului, acesta să poată beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contribuției realizate. În acest fel, pensia de invaliditate își păstrează natura juridică a unei prestații de asigurări sociale, nefiind transformată într-una socială.

33. Prin urmare, Curtea reține că solicitarea acordării pensiei de invaliditate înaintea împlinirii condițiilor de stagiu și vârstă necesare acordării pensiei pentru limită de vârstă nu a reprezentat o manifestare de voință a asiguratului pentru obținerea dreptului la pensie în condiții mai favorabile, ci este consecința unor evenimente imprevizibile, cu efecte negative asupra capacității de muncă a persoanei în cauză.

34. Mai mult, Curtea observă că la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, potrivit Legii nr. 263/2010, atât pentru persoanele care au obținut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, cât și pentru cele care au obținut același tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, se va avea în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de această din urmă lege. Așa fiind, persoanele care au obținut pensie de invaliditate potrivit legislației anterioare nu beneficiază de niciun avantaj obținut în temeiul Legii nr. 19/2000, astfel încât excluderea acestora de la aplicarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu este justificată în mod obiectiv și rațional .

35. În concluzie, având în vedere cele mai sus reținute, Curtea constată că, în ceea ce privește persoanele care au obținut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, interpretarea sintagmei "la înscrierea inițială la pensie", cuprinsă în conținutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul că acestora nu li se acordă indicele de corecție prevăzut la alin. (1) al aceluiași articol de lege cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condițiile de stagiu de cotizare și vârstă legală de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010 creează un tratament juridic diferit, care nu este susținut de o justificare obiectivă și rezonabilă, fiind astfel contrar prevederilor constituționale care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor. Prin urmare, Curtea apreciază că această sintagmă legală este constituțională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele care au obținut pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 înscrierea inițială la pensie se referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condițiile Legii nr. 263/2010 , respectiv atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă.”

Aceste dezlegări ale Curții Constituționale sunt aplicabile și în situația de față, în care pensionarea pe motiv de invaliditate a reclamantului s-a produs în baza Legii nr.3/1977, rațiunile fiind aceleași.

Având în vedere aceste dezlegări obligatorii ale Curții Constituționale, Tribunalul arată că nu pot conduce la respingerea contestației deciziile nr. și nr. ale ÎCCJ, fiindcă aceste decizii sunt anterioare pronunțării deciziei CCR și au plecat de la premisa că prevederile art.170 din legea nr.263/2010 sunt constituționale, numai că instanța de contencios administrativ a stabilit că sunt constituționale în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 .

Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că prin decizia nr.71/2017 a ÎCCJ a fost admisă sesizarea formulată de privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, s-a stabilit că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii.” Însă această decizie nici nu ar fi direct aplicabilă în cauză, fiindcă prin aceasta s-a analizat situația beneficiarilor de pensii anticipate, ceea ce nu este cazul reclamantului, iar prin decizia nr.29/2018 a ÎCCJ s-a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: ”Interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea inițială la pensie conform prevederilor de mai sus”, numai că această decizie deși se referă la pensiile de invaliditate nu mai poate fi avută în vedere în sensul respingerii contestației ca urmare a deciziei ulterioare nr.702/2019 a Curții constituționale.

Având în vedere situația anterior indicată, reținând că în cauză reclamantul a fost beneficiarul unei pensii de invaliditate acordată în baza Legii 3/1977 și că ulterior prin decizia atacată nr. emisă de intimată prin care s-a acordat reclamantului pensie pentru limită de vârstă (f.9),  nu i s-a acordat indicele de corecție prevăzut de art.170 din legea nr.263/2010, iar prin  această decizie intimata a pus în aplicare prevederile art.82 alin.1 din legea nr.263/2010 care arată că ,,la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă,, ținând cont de dezlegările general obligatorii ale instanței de contencios constituțional potrivit cărora sintagma "înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituțională, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010, Tribunalul arată că în mod nejustificat și fără fundament legal intimata nu i-a acordat reclamantului indicele de corecție  prevăzut de art.170 din legea nr.263/2010.

În ce privește stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, acesta nu poate fi cel prevăzut de Anexa nr.3 din Legea nr.19/2000 – cum susține reclamantul, întrucât la data formulării cererii de înscriere la pensia de invaliditate, 01.01.2001, această  lege nu intrase în vigoare, iar reclamantului nu îi sunt aplicabile dispozițiile acestei legi în raport de principiul neretroactivității legii civile (art. 15 alin.2 din Constituție). Prin urmare, întrucât dreptul reclamantului la pensia pentru limită de vârstă a fost stabilit începând cu data de 20.11.2017, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 53 din Legea nr.  263/2010, respectiv de 35 ani.

Referitor la capătul de cerere prin care reclamantul solicită aplicarea beneficiilor ce decurg din prestarea de activități încadrate în grupa a II-a de muncă, respectiv creșterea punctajelor anuale în perioada respectivă și reducerea stagiului complet de cotizate, Tribunalul reține următoarele:

Prin decizia contestată, s-a reținut, astfel cum a susținut și reclamantul, că acesta a prestat activitate în grupa a II-a de muncă o perioadă de 20 ani 11 luni și 22 zile.

În ce privește majorările punctajelor, din Anexa la decizia nr., rezultă că acestea au fost calculate și acordate. Astfel, se reține că reclamantul a realizat un număr total de puncte de din care număr puncte realizate în sistem public – condiții normale de muncă: număr puncte corespunzătoare pensiei suplimentare: și număr puncte suplimentare pentru grupe/condiții de muncă:.

Situațiile speciale în care se aplică un alt stagiu de cotizare decât cel general de 35 de ani sunt prevăzute în art. 56 alin.3 – art.59 din Legea nr. 263/2010, iar reclamantul nu se află în vreuna dintre aceste situații, astfel că, potrivit legii, nu beneficiază și de reducerea stagiului complet de cotizare.

Având în vedere considerentele anterior reliefate, tribunalul constată că pretențiile deduse judecății de reclamant sunt parțial întemeiate, motiv pentru care urmează să admită în parte contestația formulată de reclamant și-n consecință, va respinge cererea privind punerea în executare a sentinței civile nr. *** ca inadmisibilă, va anula decizia nr. *** emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3, va obliga pârâta să emită altă decizie prin care să acorde reclamantului indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 și să plătească reclamantului diferențele bănești cuvenite începând cu data de 20.11.2017 (data trecerii la pensia pentru limită de vârstă), sume ce vor fi actualizate cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective, și va respinge pentru rest acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepția inadmisibilității și, în consecință, respinge cererea privind punerea în executare a sentinței civile nr. *** ca inadmisibilă.

Admite în parte cererea formulată de reclamantul *** în contradictoriu cu pârâta ***.

Anulează decizia nr. *** emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3.

Obligă pârâta să emită altă decizie prin care să acorde reclamantului indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 și să plătească reclamantului diferențele bănești cuvenite începând cu data de ***, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective.

Respinge pentru rest acțiunea ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi ***

Preşedinte, Asistent judiciar,  Asistent judiciar,

*** *** ***

Grefier, ***

Domenii speta

Spete similare