Speță dedusă judecății se circumscrie, din perspectiva obiectului, dispozițiilor art.1560 alin.1 Cod Civil, dar, sub aspectul domeniului de aplicare și al efectelor admiterii, dispozițiilor derogatorii prevăzute de art.1107 Cod Civil

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANȚA

SECTIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Constanța, Str. Traian Nr. 33;  Tel. 0241 / 617760; Fax. 0241/619669

Speță dedusă judecății se circumscrie, din perspectiva obiectului, dispozițiilor art.1560 alin.1 Cod Civil, dar, sub aspectul domeniului de aplicare și al efectelor admiterii, dispozițiilor derogatorii prevăzute de art.1107 Cod Civil.

Dosar civil nr.30335/212/2015

SENTINȚA CIVILĂ nr.11309

Ședința Publică din Data de 06 Octombrie 2016

Instanța constituită din:

Președinte: Judecător Dr. Constanța Ilie

Grefier: Lida Bîzdîc

Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune oblică – cerere formulată de reclamanta AP (creditor al succesibilului pârât), în contradictoriu cu pârâtul BP.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 26.09.2016 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ.rep., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat succesiv pronunțarea la 28.09.2016, 05.10.2016 și la 06.10.2016 când, după ce a deliberat în secret, conform art.395 C.proc.civ.rep., a adoptat următoarea hotărâre:

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

I. Obiectul și istoricul cauzei

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 10.12.2015, sub numărul 30335/212/2015, astfel cum a fost precizată la termenul de judecată din data de 18.07.2016, reclamanta AP (creditor al succesibilului pârât) a chemat în judecată pe pârâtul BP, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța în cauză, să dispună obligarea pârâtului la plata:

1.să constate deschisă succesiunea defunctului NER, la data de 01.10.2014, la ultimul său domiciliu, situat în ...., ca urmare a decesului intervenit la data de ...

2.să constate că pârâtul BP are calitatea de unic moștenitor legal al defunctului NER

3.să constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului NER se compune din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului ..., situat în ... 

4.să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a invocat argumentele ce succed.

(1). Pârâtul și defunctul NER, frați, sunt moștenitorii legali ai imobilului ..., astfel cum rezultă din Sentința Civilă nr...., pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr.....

(2). În mod constant, aceștia nu au achitat obligațiile față de reclamantă, pretențiile acesteia făcând obiectul dosarului de executare silită nr...., instrumentat de B.E.J.A. ....

Reclamanta deține, împotriva pârâtului, o creanță certă, lichidă și exigibilă, cu privire la care executarea silită nu poate continua întrucât nu a fost dezbătută succesiunea de pe urma defunctului. Mai mult chiar, pârâtul nu deține venituri care să fie executate.

(3). Pârâtul a acceptat tacit moștenirea, intrând în posesia bunurilor rămase de pe urma fratelui defunct. 

În drept, au fost invocate art.1560 din Codul Civil și art.194 din Codul de Procedură Civilă.

În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, înscrisuri (filele nr.19 – 20, nr.47 – 51, din dosar).

Prin rezoluția din data de 29.12.2015, instanța a pus în vedere reclamantei să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de ...lei, calculată potrivit art.5 alin.1 lit.(a) și lit.(b) din O.U.G. nr.80/2013, privind taxele judiciare de timbru. Prin Încheierea de ședință din data de 05.01.2016, instanța a admis cererea formulată de reclamantă având ca obiect acordarea facilităților la plata taxei judiciare de timbru și a dispus eșalonarea plății taxei judiciare de timbru în zece rate lunare a câte ... lei, începând cu luna ianuarie 2016 (fila nr.39, din dosar). 

2. Întâmpinarea:

Prin rezoluție, instanța a pus în vedere pârâtului să depună la dosarul cauzei întâmpinare, în condițiile prevăzute de art.201 alin.1 C.proc.civ.rep., sub sancțiunea prevăzută de art.208 alin.2 C.proc.civ.rep..

Pârâtul nu a formulat întâmpinare.

3. Probe încuviințate și administrate:

În cauză, au fost încuviințate proba cu înscrisuri, proba testimonială și proba cu interogatoriul pârâtului. La termenele de judecată din 18.07.2016 și  26.09.2016, instanța a constatat că, deși legal citat cu mențiunea personal la interogatoriu, sub sancțiunea prevăzută de art.358 C.proc.civ.rep., pârâtul nu s-a prezentat în vederea administrării probei.

În cadrul probei cu înscrisuri, instanța a dispus emiterea următoarelor adrese:

-către Serviciul Public de Taxe și Impozite Constanța pentru a comunica istoricul de rol fiscal al imobilului ....

-către Oficiul de Cadastru și Publicitate Constanța pentru a depune la dosarul cauzei extrasul de carte funciară pentru informare privind imobilul ... 

-către B.E.J. ... pentru a comunica instanței dosarul de executare nr.....

II. Aprecierea instanței

Analizând  actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

1. În drept – obiectul acțiunii și domeniul de aplicare:

Speța dedusă judecății se circumscrie, din perspectiva obiectului, dispozițiilor art.1560 alin.1 Cod Civil, dar, sub aspectul domeniului de aplicare și al efectelor admiterii unei astfel de acțiuni, se impun dispozițiile derogatorii prevăzute de art.1107 Cod Civil.

Acțiunea oblică (indirectă sau subrogatorie) este mijlocul juridic prin care creditorul exercită drepturile și acțiunile debitorului, atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite (art. 1560 alin.1 Cod Civil).

Cu privire la domeniul de aplicare, instanța reține că acțiunea oblică are aplicabilitate și în materia dreptului de opțiune succesorală, aspect tranșat de Codul Civil prin art.1107, potrivit cu care creditorii succesibilului pot accepta moștenirea, pe cale oblică, în limita îndestulării creanței lor.

Prin urmare, în sensul art.1107 Cod Civil, dreptul de opțiune succesorală are natură patrimonială și, deși are caracter pronunțat personal, nu este exclusiv personal. Acest temei de drept al acțiunii deduse judecății reglementează o excepție de la efectele acțiunii oblice, în sensul că acceptarea moștenirii are loc în limita îndestulării creanței reclamantei creditoare  care a exercitat-o, spre deosebire de regula în materie, reglementată de art.1561 Cod civil. Altfel spus, prezenta acțiune oblică este individuală atât prin exercițiul său, cât și prin efectele sale, profitând numai reclamantei creditoare care a promovat-o.

2. În drept – acțiunea oblică exercitată în temeiul art.1107 Cod Civil – condiții de admisibilitate:

Exercitarea cu succes a acțiunii oblice depinde de întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:

1.pârâtul să fie succesibil al defunctului față de care se solicită a se constata deschisă succesiunea (art.1107 Cod Civil)

2.reclamantul, creditor al succesibilului, are împotriva pârâtului o creanță certă și exigibilă (art.1560 alin.1 Cod Civil)

3.debitorul (succesibil pârât) este inactiv, în sensul că neglijează sau refuză exercițiul dreptului de opțiune succesorală (art.1560 alin.1 rap. la art.1107 Cod Civil)

4.reclamantul, creditor al succesibilului, justifică, în promovarea acțiunii, un interes serios și legitim (art.1560 alin.1 rap. la art.1107 Cod Civil).

Întrucât exercitarea de către reclamantă a dreptului de opțiune succesorală al debitorului succesibil pârât se realizează pe cale judiciară, condițiile anterior enunțate trebuie îndeplinite la momentul pronunțării hotărârii judecătorești.

3. Verificarea condițiilor de admisibilitate, cu aplicare la speță:

(1). Potrivit art.1100 alin.2 Cod Civil, succesibilul este  persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a putea moșteni, dar care nu și-a exercitat încă dreptul de opțiune succesorală.

Pentru ca o persoană să poată veni la moștenire trebuie să îndeplinească trei condiții generale:

-să aibă capacitate succesorală (art.957 Cod Civil);

-să aibă vocație succesorală (art.962 Cod Civil);

-să nu fie nedemnă de a moșteni (art.960 alin.1 Cod Civil).

Potrivit Extrasului din Registrul de Decese eliberat de Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă – Serviciul Stare Civilă, numitul NER, având ultimul domiciliu în ..., a decedat la data de  ..., în ... (fila nr.48, din dosar).

Pârâtul BP și defunctul NER sunt frați, descendenți de gradul I și moștenitori legali ai defuncților părinți, BG (decedată la ...) și BED (decedat la ..). Acest aspect a fost reținut cu autoritate și cu putere de lucru judecat prin Sentința Civilă nr...., pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr...., definitivă prin Decizia nr...., pronunțată de Tribunalul Constanța (filele nr.49 – 51, din dosar).

Prin urmare, față de art.976 alin.2 rap. la art.964 alin.1 Cod Civil, pârâtul BP are vocație succesorală la moștenirea defunctului NER, încadrându-se în clasa a II-a de moștenitori (colaterali privilegiați – frate al defunctului).

Cât privește celelalte două condiții generale, instanța reține că, pârâtul fiind în viață, are capacitate succesorală și în speță nu a fost invocat niciun caz de nedemnitate succesorală.

Raportat la considerentele de fapt și de drept expuse în analiza primei condiții, instanța o apreciază ca fiind îndeplinită.

(2). Din analiza dosarului de executare silită nr...., instrumentat de B.E.J.A. ..., instanța reține că:

-la data de 24.03.2014, reclamanta creditoare a solicitat executorului judecătoresc punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de Decizia Civilă nr...., pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr..., împotriva debitorului NER, pentru recuperarea unei creanțe în cuantum de ... lei

-la data de 26.11.2014, reclamanta creditoare a solicitat executorului judecătoresc punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de Sentința Civilă nr...., pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr.... împotriva debitorilor BP și NER pentru recuperarea unei creanțe în cuantum de ... lei reprezentând cote de întreținere aferente perioadei decembrie 2012 – mai 2013

-la data de 24.03.2014, reclamanta creditoare a solicitat executorului judecătoresc punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de Sentința Civilă nr.772/30.05.2013, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr.3453/212/2013, împotriva debitorilor BP și NER, pentru recuperarea unei creanțe în cuantum de ... lei, din care ... lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie - noiembrie 2012.

De asemenea, prin Sentința Civilă nr...., pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr....,  BP și NER au fost obligați, în solidar, să plătească reclamantei ... lei cu titlul cheltuieli de judecată (fila nr.51, din dosar).

Potrivit art.663 alin.1 și alin.4 C.proc.civ.rep.,  executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă; creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu, și exigibilă – dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență.

Având în vedere că sumele datorate de pârât reclamantei au fost stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive, instanța conchide că reclamanta are calitatea de creditor al pârâtului, pentru o creanță certă și exigibilă reprezentând cheltuieli de judecată, cheltuieli de întreținere (aferente perioadei decembrie 2012 – mai 2013 și perioadei ianuarie - noiembrie 2012) și cheltuieli de executare – fiind îndeplinită și cea de a doua condiție de admisibilitate a acțiunii.

(3). Inactivitatea pârâtului (succesibil) se poate datora relei-credințe, neglijenței sau chiar unei imposibilități obiective a acestuia de exercita dreptul de opțiune succesorală. Nu interesează în cauză motivele refuzului sau neglijenței succesibilului pârât, deoarece acțiunea oblică reglementată de art.1107 Cod Civil este instituită în interesul creditorului, respectiv pentru a se constata acceptarea moștenirii rămase de pe urma defunctului în limita îndestulării creanței sale. Prin urmare,  singura cerință de examinat este condiția obiectivă a inactivității succesibilului pârât.

Instanța reține că speța îndeplinește și această condiție, având în vedere că, prin Încheierea nr.... privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, B.I.N. ... a constatat că, la data eliberării fiecărui act de interogare în Registrul de Evidență a Procedurilor Succesorale al Camerei Notarilor Publici, în Registrul Național de Evidență a Opțiunilor Succesorale și în Registrul Național de Evidență a Liberalităților, nu se regăseau înregistrări cu privire la succesiunea defunctului NER, decedat la data de 01.10.2014 (fila nr.47, din dosar).

În plus, în cadrul prezentului demers judiciar, pârâtul nu a invocat dezbaterea succesiunii. Instanța a insistat în administrarea probei cu interogatoriul pârâtului, acesta fiind legal citat cu mențiunea personal la interogatoriu, sub sancțiunea prevăzută de art.358 C.proc.civ.rep., pentru două termene de judecată consecutive. La termenele de judecată din 18.07.2016 și  26.09.2016, instanța a constatat că, deși legal citat cu mențiunea arătată, pârâtul nu s-a prezentat în vederea administrării probei.

(4). Conform art.1560 alin.1 Cod Civil, creditorul justifică un interes serios și legitim atunci când, prin inactivitatea sa, debitorul se află în situația de a-1 prejudicia pe creditor.

În speță, interesul reclamantei este acela de a recupera, prin procedura execuțională, creanțele certe și exigibile deținute împotriva pârâtului și împotriva fratelui defunct al acestuia. Din actele dosarului de executare nr...., rezultă că împotriva defunctului și a pârâtului a fost începută executarea silită și, întrucât executorul judecătoresc a constatat că executarea poartă asupra acelorași bunuri, a dispus, față de art.654 alin.5 C.proc.civ.rep., conexarea dosarelor de executare nr.554/CN/2014 și nr.168/CN/2014 la dosarul nr.553/CN/2014.

Prin Sentința Civilă nr.12458/21.10.2013, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr.32257/212/2012, definitivă prin Decizia nr.758/16.10.2014, pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a constatat că:

-BP și NER sunt moștenitorii legali ai defuncților părinți ..., având fiecare o cotă de ½ din moștenire

-masa succesorală se compune din imobilul .... 

Prin urmare, pârâtul și fratele defunct au devenit, ca efect al moștenirii legale, coproprietari ai imobilului (art.557 alin.1 Cod Civil). Conform dosarului de executare atașat, creditoarea a formulat prima cerere de executarea silită împotriva pârâtului și a fratelui defunct, la data de 24.03.2014 (dosar de executare nr....). Cum NER a decedat la data de ..., deci în cursul procedurii execuționale, urmează că executarea începută, fiind suspendată, nu ar putea fi reluată decât împotriva succesibililor acceptanți, după 10 zile de la data când aceștia au fost încunoștințați despre continuarea executării silite, astfel cum impune art.689 C.proc.civ.rep.. Or, rațiunea promovării acțiunii oblice deduse judecății este tocmai aceea de a se stabili dacă pârâtul este sau nu succesibil acceptant al moștenirii lăsate de fratele defunct – ceea ce, în privința condiției analizate, înseamnă că reclamanta justifică un interes serios și legitim în promovarea acțiunii. Pe de altă parte, executarea silită a fost inițiată de către reclamantă și împotriva pârâtului. Practic, pentru executarea bunului imobil, coproprietate a pârâtului și a fratelui acestuia, reclamanta ar fi trebuit să urmeze procedura prevăzută de art.818 C.proc.civ.rep. (Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora). Reținând că în perioada cuprinsă între data rămânerii definitive a Sentinței Civile nr...., pronunțate de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr...., și data decesului numitului NER, reclamanta nu a promovat o astfel de acțiune, urmează că, singura cale în drept care să îi permită ulterior continuarea demersului execuțional este acțiunea oblică dedusă judecății. În măsura în care s-ar constata că succesibilul pârât are calitatea de moștenitor legal al fratelui defunct, s-ar ajunge la sistarea coproprietății asupra imobilului, cu consecința înlăturării impedimentelor procedurale cu care reclamanta creditoare se confruntă în demersul execuțional.

Față de analiza întreprinsă la punctul 3 din considerentele hotărârii, instanța conchide că speța îndeplinește condițiile de admisibilitate specifice acțiunii oblice exercitate în temeiul art.1107 Cod Civil.

4. Asupra petitului acțiunii oblice exercitate în temeiul art.1107 Cod Civil:

4.1. Constatarea deschiderii succesiunii:

Moartea naturală (și hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă) a celui care lasă moștenirea generează, deschiderea succesiunii, condiționând astfel și nașterea dreptului la moștenire. Numai atunci când s-a realizat unul din acești doi factori, moștenirea se consideră deschisă.

Deschiderea succesiunii implică analiza a două aspecte: data deschiderii succesiunii și locul deschiderii acesteia.

Dovada morții și a datei sale se va face, după caz, prin certificatul de deces sau prin hotărârea judecătorească de declarare a morții, rămasă definitivă, hotărâre care cuprinde și data stabilită de instanța de judecată ca fiind aceea a morții.

În sensul considerentelor teoretice menționate anterior, instanța reține că, potrivit Extrasului din Registrul de Decese eliberat de Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă – Serviciul Stare Civilă, numitul NER, având ultimul domiciliu în ..., a decedat la data de  ..., în ... (fila nr.48, din dosar).

În temeiul art.954 alin.1 și alin.2 din Codul Civil, instanța constată deschisă succesiunea defunctului NER, la data de .., la ultimul domiciliu al defunctului, situat în ..., ca urmare a decesului intervenit la data de ....

4.2. Condițiile moștenirii:

Pentru ca o persoană să poată veni la moștenire trebuie să îndeplinească, în plus față de cele trei condiții generale enunțate, și două condiții speciale:

-să fi acceptat moștenirea (condiție pozitivă);

-să nu fie dezmoștenită (condiție negativă).

În privința condițiilor generale, astfel cum s-a reținut în precedent, acestea sunt îndeplinite în persoana pârâtului.

Pârâtul BP este fratele defunctului NER, astfel cum rezultă din

-Sentința Civilă nr...., pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr....

-Extrasul din Registrul de Decese eliberat de Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă – Serviciul Stare Civilă, privind pe defunctul NER.

Față de art.976 alin.2 rap. la art.964 alin.1 Cod Civil, pârâtul BP are vocație succesorală la moștenirea defunctului NER, încadrându-se în clasa a II-a de moștenitori (colaterali privilegiați – frate al defunctului).

În privința condiției negative, instanța reține că dezmoștenirea este dispoziția testamentară prin care testatorul îi înlătură de la moștenire, în tot sau în parte, pe unul sau mai mulți dintre moștenitorii săi legali (art.1074 Cod Civil). În speță nu se pune problema dezmoștenirii pârâtului, căci, așa cum s-a constatat de către B.I.N. ... prin Încheierea nr..., la data eliberării actului de interogare, în Registrul Național de Evidență a Liberalităților nu s-au regăsit înregistrări cu privire la succesiunea defunctului NER, decedat la data de 01.10.2014 (fila nr.47, din dosar).

În privința condiției pozitive, instanța reține că, potrivit art.1108 Cod Civil, acceptarea moștenirii este expresă atunci când succesibilul își însușește explicit titlul sau calitatea de moștenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, și este tacită atunci când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să le facă decât în calitate de moștenitor.

Probele administrate în cauză au format instanței convingerea că pârâtul a acceptat tacit succesiunea de pe urma defunctului frate, prin acte și fapte care evidențiază neîndoielnic intenția sa de a-și însuși titlul de moștenitor. În acest sens, instanța constată că, prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub numărul 32257/212/2012, reclamanta a promovat împotriva numiților BP și NER o acțiune similară celei deduse judecății. Cum s-a reținut deja, cauza a fost soluționată de Judecătoria Constanța prin Sentința Civilă nr..... Soluția primei instanțe a rămas definitivă prin Decizia Civilă nr...., pronunțată de Tribunalul Constanța. Instanța constată că, în practicaua Deciziei Civile nr...., Tribunalul a reținut că, fiind prezent personal la termenul din data de 16.10.2014, apelantul pârât BP a arătat că  este singurul moștenitor al fratelui său NER, iar instanța de apel a luat act de această precizare, consemnându-se corespunzător în practicaua deciziei: Instanța ia act că apelantul NER a decedat și singurul său moștenitor este apelantul pârât BP, în calitate de frate al acestuia. Prin urmare, se impune ca primă concluzie, în ceea ce privește acceptarea moștenirii, că pârâtul însuși a declarat în fața instanței de apel că este unic moștenitor al defunctului frate.

Instanța mai reține că, astfel cum rezultă din Fișa de Evidență pentru codul numeric personal al pârâtului, listată din baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor, pârâtul figurează cu domiciliul în imobilul ... (fila nr.69, din dosar). Pârâtul a încheiat Convenția de facturare individuală nr...., în temeiul căreia S.C. ..S.A., în calitate de operator, facturează direct pârâtului, în calitate de utilizator individual, consumul individual de apă și canalizare aferent imobilului (filele nr.84 – 86, din dosar). De asemenea, în perioada iunie 2016 – august 2016, pârâtul a achitat sume cu titlul întreținere restantă, aferente aceluiași imobil (filele nr.87 – 89, din dosar). Or, toate acestea sunt acte și fapte care probează că pârâtul și-a însușit titlul de moștenitor al fratelui defunct. În același sens se înscriu și declarațiile martorului audiat în cauză. Martorul NV a declarat că îl cunoaște pe pârât încă din anul 1974, când, împreună cu părinții și cu fratele ..., s-a mutat în bloc, la etajul 3; că, după decesul părinților, în imobil au locuit cei doi frați, iar de la data decesului fratelui ..., pârâtul a continuat să locuiască singur, în același imobil. A mai precizat martorul că, după decesul părinților, frații nu au mai achitat sumele aferente întreținerii imobilului și că, în prezent, pârâtul trăiește din donațiile făcute de vecini și dintr-o pensie de handicap, martorul însuși mergând adesea să îi ducă alimente și reamintindu-i, cu această ocazie, că datorează sume pentru plata întreținerii (fila nr.77, din dosar).

Având în vedere considerentele dezvoltate în precedent cu privire la îndeplinirea, în persoana pârâtului, a condițiilor generale și a celor speciale pentru venirea acestuia la moștenirea defunctului frate, în temeiul art.973 alin.2 Cod Civil (Colateralii privilegiați sunt frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul), instanța constată că BP, în calitate de frate, are calitatea de unic moștenitor legal al defunctului NER.

4.3. Stabilirea masei succesorale rămase de pe urma defunctului NER:

Prin Sentința Civilă nr...., pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr...., definitivă prin Decizia nr...., pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a constatat că:

-BP și NER sunt moștenitorii legali ai defuncților părinți ..., având fiecare o cotă de ½ din moștenire

-masa succesorală se compune din imobilul .... 

Ca efect al moștenirii legale, pârâtul și defunctul frate au dobândit, fiecare, o cotă de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului ... (art.557 alin.1 Cod Civil). Prin urmare, instanța constată că masa succesorală (activul moștenirii) rămasă de pe urma defunctului  NER  este compusă din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului ....

4.4. Soluția instanței:

Față de soluțiile aferente fiecărui capăt de cerere formulat, instanța reține că cererea de chemare în judecată, în ansamblul său, este întemeiată și, pe cale de consecință, va fi admisă ca atare.

5. Asupra cheltuielilor de judecată:

5.1. În drept:

Art. 453 C.proc.civ.rep.:

(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

5.2. În speță:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

Totalul cheltuielilor de judecată avansate de reclamantă este de și se compune din 3.788,00 lei taxă judiciară de timbru (fila nr.39, din dosar).

5.3. Soluția instanței:

Având în vedere cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată raportată la soluția de admitere a acțiunii, în temeiul dispozițiile art.453 C.proc.civ.rep., instanța va admite acest capăt de cerere și va obliga pârâtul să plătească reclamantei 3.788,00 lei cu titlul cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

III. Instanța din oficiu:

În temeiul art.22 alin.6 C.proc.civ.rep., instanța va lua act pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Reținând dispozițiile legale ce succed,

-art.466 alin.1 C.proc.civ.rep. coroborat cu art.483 alin.2 C.proc.civ.rep.;

-art.468 alin.1 C.proc.civ.rep.;

-art.471 alin.1 C.proc.civ.rep.,

prezenta hotărâre este supusă numai apelului la Tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Constanța (instanța a cărei hotărâre se atacă).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea de chemare în judecată având ca obiect acțiune oblică – cerere formulată de reclamanta AP (creditor al succesibilului pârât),  având CUI 10089162, cu sediul în Mun. Constanța, Strada Prof. Murgoci nr. 1, Bloc B, Scara 3, Județ Constanța, în contradictoriu cu pârâtul BP.

Constată deschisă succesiunea defunctului NER, la data de ..., la ultimul domiciliu al defunctului, situat în ..., ca urmare a decesului intervenit la data de ....

Constată că pârâtul BP, în calitate de frate, are calitatea de unic moștenitor legal al defunctului NER.

Constată că masa succesorală (activul moștenirii), rămasă de pe urma defunctului NER, este compusă din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului ....

Obligă pârâtul să plătească reclamantei ... lei cu titlul cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare taxă judiciară de timbru.

Ia act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel la Tribunal, în termen de 30 de zile, de la comunicare, conform art.468 alin.1 C.proc.civ.rep..

Apelul se depune la Judecătoria Constanța, sub sancțiunea nulității, conform art.471 alin.1 C.proc.civ.rep..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.10.2016.

Președinte, Grefier,

Judecător Dr. Constanța Ilie Lida Bîzdîc

Red. Jud. C.I. / 06.10.2016;

Tehnored. Grf. L.B. / 06.10.2016/ 4 exp.

Comunicat  2  exp.

Domenii speta

Spete similare