Contencios administrativ. Refuz de emitere a autorizaţiilor de construire. Executarea lucrărilor de construcţii de către reclamantă prevalându-se exclusiv de obţinerea certificatului de urbanism.

Contencios administrativ. Refuz de emitere a autorizaţiilor de construire. Executarea lucrărilor de construcţii de către reclamantă prevalându-se exclusiv de obţinerea certificatului de urbanism. Subzonă cu interdicţie temporară de construire. Consecinţe.

- Legea nr. 350/2001, art. 311, art. 591,

- Legea nr. 50/1991, art. 1, art. 2, art. 28,

- Ordinul MDRL nr. 839/2009, art. 30, art. 32, art. 59.

În speţă, analizând modul în care construcţia corespunde reglementărilor din documentaţiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, se constată că,  aşa cum rezultă din extrasul Planului Urbanistic General, subzona în care este situat terenul pe care s-au edificat cele 8 case este o subzonă cu interdicţie temporară de construire pentru utilizarea căreia este impusă realizarea de P.U.Z. sau P.U.D.  De altfel, este de remarcat faptul că, având în vedere această interdicție, un certificat de urbanism care ar fi fost emis în scopul de construire case de locuit P+M, în sistem duplex cu două unităţi locative C1 şi C2 ar fi fost nelegal dacă nu era condiţionată autorizarea construirii de existenţa PUZ-ului.

În condiţiile în care art. 311 al Legii 350/2001 stipulează că dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi, prevedere care trebuie coroborată cu cea din Legea nr. 50/1991, art. 2 alin. 2, invocat expres de recurenți, rezultă că autorizaţia de construire, singurul document care poate recunoaşte acest drept, nu se poate emite în dispreţul acestor reglementări.

Prin Sentinţa nr. 609 din 06 iulie 2017 pronunţată de Tribunalul Mureş – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC M.C. SRL Tg.-Mureş, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei C., a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârât, în sumă de 1.000 lei. 

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanta SC M.C. SRL Tg.-Mureş, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar în rejudecarea litigiului pe fond să se dispună admiterea acţiunii introductive în sensul obligării intimatului la emiterea autorizaţiilor de construire pentru intrarea în legalitate a celor opt case de locuit edificate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului s-a arătat că, hotărârea recurată este nelegală, fiind incident motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ. şi anume „hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea normelor de drept material".

În concret, prima instanţă a încălcat disp. art. 2 şi art. 7 din Legea nr. 50/1991, disp. art. 56 ind. 1 din Legea nr. 350/2001 şi disp. art. 30 alin. 1 şi 2, art. 32 alin. 1 şi art. 59 alin. 3 din Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Deşi certificatul de urbanism nr. 86/19.04.2016, emis de intimat este doar un act de informare şi nu conferă dreptul recurentei să construiască, acesta are un caracter obligatoriu în raport cu autorizaţia de construire, în sensul că solicitantul trebuie să se conformeze măsurilor şi condiţiilor impuse prin certificatul de urbanism în vederea obţinerii actului final şi anume autorizaţia de construire. Prin analogie, odată emis certificatul de urbanism şi îndeplinite măsurile şi condiţiile impuse, autoritatea emitentă nu poate refuza emiterea autorizaţiei de construire, fiind ţinută să emită actul de autorizare.

Potrivit disp. art. 30 alin. 1 din Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii „certificatul de urbanism este actul de informare al autorităţii administraţiei publice competente să emită autorizaţii de construire/desfiinţare, prevăzute la art. 4 alin. 1 şi art. 43 lit. a) din Lege, care se emite, în principal, în vederea începerii procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii..."

Aşadar, textul citat atestă faptul că certificatul de urbanism este actul premergător emiterii autorizaţiei de construire şi actul care declanşează procedura de autorizare a executării lucrărilor, fiind, totodată, actul în baza căruia solicitantul realizează toate demersurile în vederea obţinerii actului de autorizare.

Mai mult decât atât, s-a arătat că, disp. art. 30 alin. 2 din acelaşi Ordin prevăd că „prin Certificatul de urbanism, potrivit prevederilor art. 6 alin. 1 din Lege, se aduc la cunoştinţă investitorului/solicitantului informaţii - existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii - cu privire la cerinţele tehnice ale amplasamentului, precum şi la obligaţiile pe care acesta le are în procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii. Totodată disp. art. 32 alin. 1 din acelaşi act normativ arată că „Certificatul de urbanism se întocmeşte în conformitate cu prevederile documentaţiilor de urbanism (P.U.G.. P.U.Z., P.U.D.)

Având în vedere textele de lege, susţinerea instanţei de fond conform căruia lipseşte Planul Urbanistic Zonal este total nefondată, câtă vreme Certificatul de urbanism emis în scopul „8 case de locuit cuplate P+M- intrarea în legalitate,, s-a întocmit în conformitate cu prevederile documentaţiilor de urbanism (P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) şi pe baza informaţiilor existente la data solicitării, privitoare la planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, care nu prevedeau elaborarea PUZ. Aşadar, în ipoteza în care lipsea PUZ, la data solicitării certificatului de urbanism, actul trebuia să fie emis în scopul elaborării Planului Urbanistic Zonal, iar nu în scopul edificării „8 case de locuit cuplate P+M- intrarea în legalitate", astfel cum s-a emis în cauza de faţă. În acest sens se prevede la art. 32 alin. 3 din Ordinul indicat, potrivit căruia „în situaţii deosebite, în funcţie de condiţiile specifice de amplasament (poziţia terenului în ansamblul localităţii ori al teritoriului) şi/sau de importanţa şi complexitatea obiectivului de investiţii şi dacă prevederile documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate nu furnizează suficiente elemente necesare autorizării, ori dacă se solicită o derogare de la prevederile documentaţiilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului aprobate, emitentul poate cere suplimentar, prin certificatul de urbanism, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, a unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.)”.

S-a arătat că, dacă s-ar accepta raţionamentul instanţei şi a intimatului întemeiat pe art. 56 ind. 1 din legea evocată, lucru cu totul neverosimil, în opinia recurentei, ar însemna ca procedura intrării în legalitate a unei lucrări de construcţie să nu fie niciodată posibilă, însă într-o atare situaţie reglementarea procedurii intrării în legalitate ar deveni un nonsens juridic. Or, nu aceasta a fost intenţia legiuitorului care a modificat în mod succesiv Legea nr. 50/1991 şi nu a abrogat procedura intrării în legalitate, ceea ce denotă că procedura intrării în legalitate are aplicabilitate în practică, în prezent, inclusiv în situaţia de faţă, aşa cum în mod corect s-a dispus prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 10/09.11.2015, existent la dosarul cauzei, respectiv „oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate". Interdicţia stipulată la art. 56 ind. 1 din Legea nr. 350/2001 nu exclude aplicarea procedurii intrării în legalitate în altă situaţie decât cea arătată la art. 56 ci, din contră, intrarea în legalitate a unei lucrări de construire se poate realiza în conformitate cu Legea nr. 50/1991 şi a Normelor metodologie de punere în aplicare a Legii nr. 50/1991, respectiv Ordinul nr. 839/2009.

Potrivit disp. art. 59 alin. 3 din Ordinul nr. 839/2009 „în situaţia în care construcţia realizată fără autorizaţie de construire întruneşte condiţiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administraţiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizaţii de construire în vederea intrării în legalitate [...]".

Summa summarum recurenta a îndeplinit toate măsurile şi condiţiile certificatului de urbanism, în acest sens a alăturat cererii de emitere a autorizaţiei de construire, în conformitate cu disp. art. 7 din Legea nr. 50/1991, certificatul de urbanism, împreună cu documentaţia completă, însă cu toate acestea autoritatea publică a refuzat fără temei emiterea autorizaţiei de construire. În situaţia în care recurenta ar fi depus o documentaţie incompletă, pârâtul ar fi trebuit să informeze în scris recurenta, în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menţionarea elementelor necesare în vederea completării acesteia, potrivit disp. art. 7 alin. 3 din legea mai sus indicată, însă o asemenea înştiinţare a recurentei nu a avut loc, ceea ce denotă că documentaţia necesară emiterii autorizaţiei de construire depusă corespunde cerinţelor legii, fiind completă şi permite emiterea autorizaţiei de construire pentru intrarea în legalitate.

De altfel, în situaţia în care nu era pronunţată, în recurs în interesul legii, Decizia Î.C.C.J. nr. 13/2013, recurenta, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, avea deschisă procedura aprobării tacite reglementată prin O.U.G. nr. 27/2003, cât timp intimatul nu a soluţionat cererea de emitere a autorizaţiei de construire în termen de 30 de zile, astfel cum prevăd disp. art. 6 din O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. Însă, Decizia Î.C.C.J. pronunţată în recurs în interesul legii stabileşte că procedura aprobării tacite nu este aplicabilă în cazul autorizaţiilor de construire.

Pe cale de consecinţă, recurenta apreciază că se impune admiterea recursului şi casarea sentinţei, conform disp. art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, iar în rejudecarea fondului solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, concomitent cu obligare intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Intimatul Primarul comunei C. a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului şi menţinerea dispoziţiilor sentinţei atacate ca fiind temeinice şi legale.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea a apreciat că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

De asemenea, potrivit art. 2 lit. f din acelaşi act normativ, instanţa de contencios este competentă să verifice şi în ce măsură refuzul unei autorităţi publice de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim este nejustificat.

În cauză, Curtea a reţinut că, fiind constatat, la controlul efectuat de reprezentanţi ai Primăriei C., edificarea unor fundaţii pentru case de locuit fără autorizaţii de construire, recurentul a fost sancţionat contravenţional, prin procesul-verbal nr. 10 din 09.11.2015 pentru executarea lucrărilor de construcţii fără autorizaţie de construire, fiind dispusă măsura opririi lucrărilor de construire şi intrarea în legalitate.

În acest sens, s-a emis certificatul de urbanism nr. 86/18.05.2016 în scopul „8 case de locuit cuplate P+M - intrarea în legalitate”.

Obiectul cererii pentru emiterea autorizaţiei de construire îl constituie „construire case de locuit P+M, în sistem duplex cu două unităţi locative C1 şi C2”.

Potrivit art. 1 alin. 1 şi 2 şi art. 2 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.

 Autorizaţia de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor….

Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii….

De asemenea, potrivit art. 21 din acelaşi act normativ, procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obţinerii, ca act final, a autorizaţiei de construire şi cuprinde următoarele etape:

a) emiterea certificatului de urbanism;

b) emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;

c) notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru investiţiile la care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul conform legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

d) emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;

e) elaborarea documentaţiei tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, denumită în continuare documentaţie tehnică - D.T.;

f) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente;

g) emiterea autorizaţiei de construire.

Aşadar, conform dispoziţiilor legale de mai sus, emiterea certificatului de urbanism în scopul construirii constituie prima etapă în procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii şi se finalizează cu emiterea autorizaţiei de construire.

În speţă însă, Curtea remarcă faptul că scopul pentru care a fost emis certificatul de urbanism nr. 86/19.04.2016 este cu totul altul decât cel pentru care s-a solicitat autorizaţia de construire. Astfel, scopul certificatului de urbanism îl constituie intrarea în legalitate cu cele 8 case de locuit cuplate P+M edificate deja, aşa cum s-a constatat în procesul verbal nr. 10 din 09.11.2015, şi nicidecum construire case de locuit P+M, în sistem duplex cu două unităţi locative C1 şi C2.

De precizat că, deşi prin procesul verbal de mai sus s-a dispus oprirea lucrărilor de construire (acoperişurile erau în curs de edificare - fila 23 dosar fond) şi intrarea în legalitate pentru construcţiile deja edificate, recurenta a finalizat toate lucrările de construcţie. Astfel, aceasta a demarat intrarea în legalitate cu edificarea construcţiilor, prin obţinerea certificatului de urbanism, dar fără ca ulterior să se obţină autorizaţia de construire – intrarea în legalitate – pentru acestea.

În schimb, aşa cum s-a arătat mai sus, prevalându-se de un certificat de urbanism emis în alt scop, recurenta a continuat lucrările, fără a avea emis nici măcar certificatul de urbanism în vederea construirii celor 8 case de locuit cuplate P+M, şi doar după ridicarea acestora, a solicitat emiterea unei autorizaţii de construire pentru construire case de locuit P+M, în sistem duplex cu două unităţi locative C1 şi C2.

Aşadar, contrar susţinerilor recurentei, aceasta nu avea deschisă o vocaţie la emiterea unei autorizaţii de construire pentru construire case de locuit P+M, în sistem duplex cu două unităţi locative C1 şi C2 câtă vreme nu a existat un certificat de urbanism emis în scopul construirii acestui ansamblu.

Nu prezintă astfel relevanţă faptul că aceştia au anexat toate documentaţiile şi avizele solicitate  în certificatul de urbanism nr. 86/19.04.2016 întrucât acestea au fost solicitate pentru intrarea în legalitate cu construcţiile deja edificate şi, nicidecum, pentru construirea acestora.

Conform art. 30 fin Ordinul 839/2009, Certificatul de urbanism este actul de informare al competente să emită autorizaţii de construire/desfiinţare, prevăzute la art. 43 lit. a) din Lege, care se emite, în principal, în vederea începerii procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, inclusiv pentru desfiinţarea construcţiilor ori a altor lucrări ori amenajări

(2) Prin Certificatul de urbanism, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Lege, se aduc la cunoştinţă investitorului/solicitantului informaţii - existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii - cu privire la cerinţele tehnice ale amplasamentului, precum şi la obligaţiile pe care acesta le are în procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, privind:

 a) regimul juridic, economic şi tehnic al imobilului - teren şi/sau construcţii existente la data solicitării -, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;

b) cerinţele urbanistice specifice amplasamentului;

c) avizele/acordurile legale necesare în vederea autorizării;

d) obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, în vederea autorizării.

De asemenea, conform art. 32 alin. 1 din acelaşi act normativ, certificatul de urbanism se întocmeşte în conformitate cu prevederile documentaţiilor de urbanism (P.U.G., P.U.Z., P.U.D.

Câtă vreme certificatul de urbanism nr. 86/19.04.2016 nu a fost emis în scopul construirii a 8 case de locuit cuplate P+M, autoritatea administraţiei publice nu avea de ce să solicite PUZ-UL. Doar în situaţia în care certificatul de urbanism ar fi fost emis în scopul construirii, ca primă etapă în procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, procedură care să se finalizeze cu emiterea autorizaţiei de construire, se putea solicita PUZ-UL.

Aşa fiind, Curtea a constatat că toate alegaţiile recurentei referitoare la caracterul nejustificat al refuzului autorităţii administraţiei publice de a emite autorizaţia de construire pentru construire case de locuit P+M, în sistem duplex cu două unităţi locative C1 şi C2 în baza certificatului de urbanism nr. 86/19.04.2016  emis  în scopul  8 case de locuit cuplate P+M - intrarea în legalitate, sunt nefondate.

În altă ordine de idei, Curtea a constatat că, conform art. 28 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 50/1991, odată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei. Decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau, după caz, de instanţă....

În aplicarea dispoziţiilor de mai sus, art. 59 alin. 2 şi 3 din  Ordinul 839/2009 arată că, în vederea realizării prevederilor alin. (1), potrivit Legii, autoritatea administraţiei publice competentă să emită autorizaţia de construire/desfiinţare are obligaţia de a analiza modul în care construcţia corespunde reglementărilor din documentaţiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, urmând să dispună, după caz, menţinerea sau desfiinţarea construcţiilor realizate fără autorizaţie sau cu încălcarea prevederilor acesteia.  În situaţia în care construcţia realizată fără autorizaţie de construire întruneşte condiţiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administraţiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizaţii de construire în vederea intrării în legalitate, în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială de calitate "rezistenţă mecanică şi stabilitate" privind starea structurii de rezistenţă în stadiul fizic în care se află construcţia, precum şi pentru cerinţa esenţială de calitate "securitatea la incendiu", numai după emiterea Acordului de mediu, în condiţiile legii.

Aşadar, dispoziţiile legale de mai sus permit intrarea în legalitate pentru construcţii edificate fără autorizaţie de construire însă doar dacă aceste construcţii îndeplinesc anumite cerinţe, printre care şi condiţii urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent.

În speţă, analizând modul în care construcţia corespunde reglementărilor din documentaţiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, se constată că,  aşa cum rezultă din extrasul Planului Urbanistic General, subzona în care este situat terenul pe care s-au edificat cele 8 case este o subzonă cu interdicţie temporară de construire pentru utilizarea căreia este impusă realizarea de P.U.Z. sau P.U.D.  De altfel, este de remarcat faptul că, având în vedere această interdicție, un certificat de urbanism care ar fi fost emis în scopul de construire case de locuit P+M, în sistem duplex cu două unităţi locative C1 şi C2 ar fi fost nelegal dacă nu era condiţionată autorizarea construirii de existenţa PUZ-ului.

În condiţiile în care art. 311 al Legii 350/2001 stipulează că dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi, prevedere care trebuie coroborată cu cea din Legea nr. 50/1991, art. 2 alin. 2, invocat expres de recurenți, rezultă că autorizaţia de construire, singurul document care poate recunoaşte acest drept, nu se poate emite în dispreţul acestor reglementări.

Şi textele următoare ale Legii nr. 350/2001 stipulează că în baza prevederilor planului urbanistic general, autorizaţiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor, iar în privinţa zonelor asupra cărora s-a instituit un anumit regim de interdicţie, se vor evidenţia/delimita în cadrul PUG în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale. (art. 312 şi art.313).

În speță, așa cum s-a arătat mai sus, certificatului de urbanism nr. 86/19.04.2016 nu a fost emis ca și primă etapă din procedura emiterii autorizației de construire pentru construire case de locuit P+M, în sistem duplex cu două unităţi locative C1 şi C2.

Așadar, intrarea în legalitate pentru construcțiile edificate de recurentă fără autorizație de construire, posibilitate prevăzută de dispozițiile art. 28 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 50/1991 și art. 59 alin. 2 şi 3 din  Ordinul 839/2009, este condiționată de condiţiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, iar Planului Urbanistic General pentru subzona în care este situat terenul pe care s-a edificat deja construcţiile (unitate teritorială de referinţă) și este o subzonă cu interdicţie temporară de construire (ITC), pentru utilizarea căreia este impusă realizarea de P.U.Z. sau P.U.D.

Într-adevăr,  prevederile art. 591 din Legea nr. 350/2001 conform cărora, nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire, nu au aplicabilitate în cauză, acestea vizând avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului, situație care excede obiectului prezentei.

Important de remarcat şi faptul că, reclamanta recurentă avea cunoştinţă despre necesitatea existenţei PUZ - ului anterior demarării oricăror demersuri pentru începerea construirii sau obţinerii certificatului de urbanism deoarece ea însăşi a solicitat emiterea PUZ-ului pentru lotizare teren în vederea construirii de locuinţe, prin Certificatul de urbanism nr. 137/18.06.2015 (fila 79 dosar fond), se arată clar că pentru zona respectivă există interdicţie temporară de construire până la întocmire PUZ. În acest scop, aşa cum rezultă din înscrisurile de la filele 75 şi 77 dosar fond, reclamanta a demarat proceduri de emitere  a PUZ – ului însă documentaţiile au fost respinse de Consiliul Judeţean Mureş. Astfel, într-o primă fază nu au fost respectate condiţiile din avizele de oportunitate pentru ca apoi, prin adresa nr. 1094/18.11.2015, să i se comunice recurentei  faptul că,  fiind deja edificate construcţiile, nu se poate emite avizul întrucât s-ar încălca dispoziţiile art. 591 din Legea nr. 350/2001 care prevăd că, nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire. 

Aşa fiind, Curtea a apreciat că şi  certificatul de urbanism nr. 86/19.04.2016 a fost emis în condiţii de nelegalitate, reclamanta însăşi cunoscând acest aspect.

Aşadar, deşi recurenta avea cunoştinţă de toate aceste aspecte a ridicat cele 8 case de locuit cuplate P+M pe propriul său risc fără autorizație de construire.

Având în vedere toate acestea, Curtea a constatat că refuzul intimatului pârât de a emite autorizația de construire pentru construire case de locuit P+M, în sistem duplex cu două unităţi locative C1 şi C2, în baza certificatul de urbanism nr. 86/19.04.2016, este justificat, construcții fiind deja edificate fără autorizație de construire într-o zonă pentru care exista interdicția de construire în lipsa PUZ-ului.

Aşa fiind, recursul s-a respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare