Refuz comunicare informaţii de interes public. Protocoale

Sentinţă civilă *** din 16.10.2017


„Prin cererea înregistrata la instanta la data de ZZ.LL.2017, reclamanta Fundaţia R a formulat, in contradictoriu cu parata P, PLÂNGERE ÎMPOTRIVA REFUZULUI COMUNICĂRII INFORMAŢIILOR DE INTERES PUBLIC, solicitand obligarea pârâtului la comunicarea informaţiilor de interes public solicitate de prin cererea nr. ZZ.LL.2017, respectiv copia protocolului de colaborare încheiat de Agenţia Naţional de Administrare Fiscală cu Asociaţia Română a Băncilor şi instituţiile de credit, privind formalizarea asistentei reciproce, a acţiunilor comune şi pentru interconectarea proceselor operaţionale aferente furnizării serviciilor publice, protocol prevăzut de art. 3 din Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 691/12.05.2017, publicat în M. Of. nr. 383/23.05.2017.

A motivat ca a solicitat informaţiile publice enumerate în petit. Pârâta nu a comunicat niciun răspuns. Datele solicitate reprezintă informaţii de interes public, în sensul dispoziţiilor Legii 544/2001 şi vizează modul în care statul asigură protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor.

Faţă de aceste considerente, solicita admiterea acţiunii şi obligarea pârâtului la comunicarea celor precizate in petit. Anexeaza dovada comunicării cu ANAF, prin scrisoare recomandată în plic cu valoare declarată.

In drept, a invocat disp. art. 22 alin. 1 din Legea 544/2001.

Parata P a depus ÎNTÂMPINARE, solicitand respingerea cererii.

A învederat faptul că potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală "In cadrul Agenţiei se organizează şi funcţionează Direcţia generală antifraudă fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de prevenire, descoperire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală.".

In aceste condiţii, în raport de prevederile art. 2 alin. (1) si art. 9 din H.G. nr. 520/2013, solicită să se constate ca instituţia emitenta a actului atacat este Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala prin direcţia sa de specialitate.

Reclamanta argumentează că datele solicitate ar reprezenta informaţii de interes public, în sensul dispoziţiilor Legii 544/2001 şi vizează modul în care statul asigură protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor.

Parata invedereaza faptul că, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din legea nr. 544/2001, „Se exceptează de la accesul liber el cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi respectiv, la art. 11^1, următoarele informaţii:

a)informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;

b)informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;

c)informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii;

d)informaţiile cu privire la datele personaje, potrivit legii

e)informaţiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;

f)informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim alt oricăreia dintre părţile implicate în proces;

g)informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.

De asemenea, potrivit art. 3 din OMFP nr. 691/2017 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora, "Stabilirea condiţiilor de implementare a sistemului automat prin care se realizează comunicarea actelor de executare către instituţiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă se efectuează prin încheierea unui Protocol de colaborare între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Asociaţia Română a Băncilor şi instituţiile de credit. Protocolul de colaborare va include formalizarea asistenţei reciproce, a acţiunilor comune şi pentru interconectarea proceselor operaţionale aferente furnizării de servicii Pentru a asigura continuitatea furnizării serviciului public, autorităţile şi instituţiile care colaborează la furnizarea serviciilor informatice vor conveni asupra proceselor aferente managementului schimbării”.

Totodată, printre obiectivele prevăzute în Protocolul privind implementarea sistemului de instituire electronică a popririi asupra conturilor bancare nr. …/ZZ.LL.2017, încheiat între ANAF şi Asociaţia Română Băncilor, se numără:

- comunicarea actelor de executare emise de către organele fiscale centrale către instituţiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă;

- schimbul de informaţii între instituţiile de credit membre ale ARS şi ANAF cu privire la actele de executare comunicate;

- urmărirea sumelor ce fac obiectul popririlor bancare, în mod operativ, astfel încât, pe de o parte, ridicarea popririlor să se realizeze în timp real, iar pe de altă parte, sumele existente în conturile bancare să fie indisponibilizate de către instituţiile de credit în limita sumei ce face obiectul popririi, în funcţie de informaţiile transmise de instituţiile de credit cu privire la sumele existente în conturile bancare.

Învedereaza că părţile semnatare ale Protocolului se obligă să respecte prevederile referitoare la protejarea secretului fiscal, potrivit legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală, pe cele privind protejarea secretului bancar, potrivit OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, precum şi la protecţia datelor cu caracter personal, conform dispoziţiilor legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Luând în considerare toate cele de mai sus, consideră că Protocolul privind implementarea sistemului de instituire electronică a popririi asupra conturilor bancare se înscrie între cazurile exceptate de la accesul liber, şi anume ce! de la art. 12 alin. (1) lit. d) din legea nr. 544/2001, fiind informaţii care privesc datele personale.

Prin urmare, având în vedere că datele solicitate nu se înscriu în sfera informaţiilor cu caracter public, solicită instanţei să respingă cererea reclamantei Fundaţia R ca neîntemeiată.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă, legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, OMFP nr. 691/2017 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora.

Analizand exceptia lipsei calitatii de reprezentant, invocata de reclamanta, instanta o va respinge ca neintemeiata, retinand ca intampinarea poarta ştampila paratei, fiind semnata de reprezentatul legal, nefacandu-se dovada ca persoana semnatara nu ar avea calitatea de director general.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de contencios administrativ reţine următoarele:

Prin cererea privind comunicarea informaţiilor de interes public adresată pârâtei la data de ZZ.LL.2017 (filele nr. 2-3 dosar) si receptionata de parata la ZZ.LL.2017 – fila 4, reclamanta FUNDAŢIA R a solicitat paratei să îi comunice:

 „copia protocolului de colaborare incheiat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu Asociatia Romana a Bancilor si institutiile de credit, privind formalizarea asistentei reciproce, a actiunilor comune si pentru interconectarea proceselor operationale aferente furnizarii serviciilor publice”

Prin cererea de mai sus, reclamanta a aratat ca va suporta costul serviciilor de copiere si comunicare prin posta.

Parata nu a raspuns solicitarii.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, „în sensul prezentei legi:

a) prin autoritate sau instituţie publica se înţelege orice autoritate ori instituţie publica ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul roman sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar;

b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezulta din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei”,

iar potrivit art. 5 din acelaşi act normativ, „fiecare autoritate sau instituţie publica are obligaţia sa comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:

a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;

b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audiente al autorităţii sau instituţiei publice;

c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;

d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;

e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;

f) programele şi strategiile proprii;

g) lista cuprinzând documentele de interes public;

h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;

i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se considera vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate”;

De asemenea, potrivit art. 6 si art. 7 din acelaşi act normativ, “orice persoana are dreptul sa solicite şi sa obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public.

Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:

a) autoritatea sau instituţia publica la care se adresează cererea;

b) informaţia solicitată, astfel încât sa permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public;

c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicita primirea răspunsului” ; „autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia sa răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenta solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile”;

Faţă de aceste dispoziţii exprese ale legii, instanţa constată ca  informaţiile solicitate de către reclamantă se încadrează în categoria informaţiilor de interes public prevăzute în mod expres de art. 5 şi art. 111 din lege anterior citat, privesc activitatea autorităţii publice pârâte.

Pentru aceste argumente, nu se poate retine sustinerea paratei, conform careia protocolul mentionat se inscrie intre cazurile exceptate de la accesul liber, pe motiv ca ar fi informatii care privesc datele personale, intrucat este vorba de un act administrativ normativ, care reglementeaza procedura executarii silite, iar datele cu caracter personal (in masura in care exista) vor fi anonimizate.

Fata de cele de mai sus, în baza art. 1,8,10,18 din Legea nr. 554/2004, art. 22 din Legea nr. 544/2001, instanţa urmează să admită acţiunea  reclamantei şi să oblige pârâta să comunice reclamantei informaţiile solicitate”