Fonduri nerambursabile

Prin acţiunea înregistrată iniţial la Curtea de Apel Oradea la data de ZZ.LL.2017 sub dosar nr. .../35/CA/2017 – P.I.,  reclamanta S.C. R S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor Umane - Regiunea Nord - Est, ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună anularea Deciziei nr. .../ZZ.LL.2017 de soluţionare a contestaţiei nr. .../ZZ.LL.2017, anularea procesului verbal nr. .../ZZ.LL.2016 precum şi suspendarea executării actelor administrative atacate până la finalizarea litigiului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta arată, în esenţă, că, în urma unui control efectuat de pârâtă a fost emis procesul verbal contestat prin care s-a stabilit o creanţă bugetară în cuantum de nnnnn,nn lei în sarcina sa, având un termen de plată de 30 de zile de la data comunicării.

 Reclamanta susţine că s-a depăşit termenul legale de efectuare a verificării şi de emitere a procesului verbal de constatare, cât şi termenul de comunicare a procesului verbal de constatare a neregulilor, termene prevăzute expres de art. 21 pct. (23) şi art. 34 (2) din OUG nr. 66/2011, motiv pentru care solicită ca instanţa să constate tardivitarea comunicării actului administrativ şi raportat la tardivitatea comunicării procesului verbal de constatare apreciază că este incidentă excepţia prescripţiei executării. Reclamanta invocă decăderea ca sancţiune de drept civil reglementată de art. 2545 C.civil.

În privinţa fondului cauzei, se susţine, în esenţă, că prin bugetul aprobat prin contractul de finanţare s-a aprobat un buget total de nnnnn,nn lei fără TVA pentru achiziţia unor echipamente IT prin achiziţie directă, nefiind depăşită valoarea prag prevăzută de OUG nr. 34/2006 de 30.000 Euro.

Reclamanta arată că a procedat în anul 2014 la achiziţia directă a echipamentelor de la S.C. A S.R.L. prin încheierea Contractului de furnizare de produse nr. .../ZZ.LL.2014 în valoare de nn.nnn,nn lei.

În anul următor, respectiv în 2015, în calitate de beneficiar privat, ca urmare a evaluării modului de derulare a proiectului şi a necesităţilor ce se impuneau a procedat la elaborarea unui buget  prin care se prevedea nevoia de a achiziţiona echipament suplimentar IT, contul iniţial fiind debitat şi aflându-se pe 0.

Reclamanta arată că propunerea sa a fost primită de OIR POSDRU Regiunea Nord Est, drept pentru care s-a încheiat actul adiţional nr. 1/ZZ.LL.2015 la contractul de finanţare prin care s-a aprobat finanţarea cu suma de nnn.nnn lei fără TVA pe linia bugetară „Cheltuieli de tip FDER”, pentru achiziţia acestor echipamente.

Astfel, în anul 2015 s-a întocmit o nouă documentaţie şi s-a procedat la o nouă achiziţie de echipamente IT conform bugetului aprobat prin semnarea actului adiţional nr. 1/ZZ.LL.2015 şi care nu a depăşit suma de 30.000 euro.

Mai arată că, în condiţiile în care ar fi procedat la demararea unei achiziţii publice potrivit OUG nr. 34/2006 s-ar fi aflat în situaţia greşită de a fi în imposibilitate obiectivă de a încheia un astfel de contract, neavând suma necesară unei achiziţii publice, deoarece pentru anul 2015, în bugetul aprobat exista doar suma de 2nnnn euro.

Faţă de cele expuse, reclamanta opinează că linia bugetară din care s-au achiziţionat IT în anul 2014 a fost golită integral de sumă, neputând-o lua în calcul în anul 2015, când s-a efectuat o nouă achiziţie de aceleaşi echipamente, concluzionând că achiziţia de echipamente IT, prin încheierea contractului de furnizare de produse în anul 2015 a fost realizată cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare pentru achiziţia directă, suma bugetată nedepăşind valoarea prag de 30.000 Euro fără TVA.

Mai arată reclamanta, în esenţă, că întrucât i-au fost aprobate toate cererile de rambursare, prin emiterea ulterioară a actelor administrative contestate s-a încălcat principiul comunitar al certitudinii juridice.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art.22 alin.4, 30 şi 451 C.proc.civ., art. 8, 11 din Legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinarea şi cerere de chemare în garanţie pârâtul Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor Umane - Regiunea Nord – Est, invocă excepţia prescripţiei promovării cererii de chemare în judecată în temeiul art. 11 alin. (5) teza I raportat la alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, excepţia conexităţii prezentei cauze la dosar nr. .../35/2017, excepţia insuficientei timbrări raportat la necesitatea plăţii unei taxe de timbru calculată la valoarea contractului nr. POSDRU/.../... /S/... , excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive iar pe fond solicitând respingerea acţiunii. Totodată, pârâtul solicită aplicarea către reclamantă a unei amenzi judiciare conform art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C.pr.civilă pentru faptul că cererile acesteia sunt vădit neîntemeiate şi introduse cu vădită rea-credinţă.

Prin cererea de chemare în garanţie formulată odată cu întâmpinarea, pârâtul solicită chemarea în garanţie a Curţii de Conturi a României.

În motivarea întâmpinării, pârâtul a susţinut, în esenţă, în legătură cu excepţia prescripţiei, că dreptul la acţiune s-a prescris având în vedere că decizia de soluţionare a contestaţiei i-a fost comunicată reclamantei în data de ZZ.LL.2017 iar acţiunea a fost introdusă după împlinirea termenului de 6 luni de la comunicare.

Referitor la excepţia conexităţii, pârâtul a susţinut, în esenţă, că între prezentul dosar şi dosarul nr. .../35/2017 al Curţii de apel Oradea există identitate de părţi şi de cauză şi o strânsă legătură între obiecte, astfel că se impune conexarea.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei invocată de reclamantă, pârâtul a învederat instanţei, în esenţă, că termenele la care face referire reclamanta sunt termene de recomandare.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pârâtul a susţinut, în esenţă, că actele administrative contestate au fost emise de pârât în temeiul unui acord de delegare de funcţii, care echivalează cu un mandat cu reprezentare, în temeiul căruia ministerul îşi păstrează calitatea de emitent al actului administrativ.

În ceea ce priveşte solicitarea de aplicare către reclamantă a unei amenzi judiciare, arată că anterior promovării prezentei acţiuni, i-au fost comunicate reclamantei în mod clar şi explicit motivele de fapt şi de drept ale declarării neeligibilităţii cheltuielilor în cauză, aceata având reprezentarea văditei netemeinicii a cererii sale.

Referitor la cererea de suspendare formulată de reclamantă, pârâtul a arătat, în esenţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile cazului bine justificat şi a pagubei iminente.

În legătură cu fondul cauzei, pârâtul învederează instanţei, în esenţă, că reclamanta nu a contestat neregulile în realizarea cheltuielilor salariale, cheltuieli care au fost constatate neeligibile prin procesul verbal contestat, iar în privinţa cheltuielilor cu achiziţia de echipamente IT că a fragmentat artificial achiziţiile în vederea evitării unei proceduri concurenţiale, cele două contracte încheiate fiind subsecvente, având acelaşi obiect şi fiind justificate de aceeaşi necesitate. Pârâtul arată că fragmentarea artificială a achiziţiilor în cauză este prevăzută ca modalitate de fraudare a obţinerii finanţărilor din fonduri UE şi a cofinanţărilor naţionale aferente, prin subpunctul 3.8. şi 3.9. din Anexa la normele metodologice de aplicare a OUG nr. 66/2011 cu modificările şi completările ulterioare , prevăzută în Anexa la HG nr. 875/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

În concret, pârâtul arată că în privinţa acestor achiziţii, din verificarea procedurii de achiziţie a contrctului subsecvent, de furnizare nr. .../ZZ.LL.2015, în valoare de nnn.nnn,nn lei (inclusiv TVA), încheiat de reclamantă cu SC B SRL, s-a constatat că acesta a fost încheiat prin încredinţare directă, deşi valoarea prevăzută în bugetul contractului nr. POSDRU/.../.../S/... a echipamentelor IT şi produse informatice depăşeşte plafonul de 30.000 Euro prevăzut la art. 19 din OUG nr. 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare. În executarea contractului  nr. POSDRU/.../.../S/..., reclamanta a încheiat două contracte subsecvente cu doi furnizori diferiţi, ambele având acelaşi obiect şi aceeaşi necesitate, situaţie în care la cea de-a doua achiziţie de produse similare reclamanta nu a ţinut cont de prima achiziţie derulată, nu a cumulat valoarea estimată a acestora, în sumă totală de 3n.nnn,nn Euro şi nu a aplicat o procedură competiitvă de selecţie.

În motivarea cererii de chemare în garanţie, pârâtul a arătat, în esenţă, că emiterea actelor administrative i-a fost impusă printr-un raport de audit întocmit de chemata în garanţie şi constituie punerea în practică a obligaţiilor sale conţinute în raporturi juridice izvorâte între pârât şi chemata în garanţie.

Pârâtul solicită respingerea excepţiilor invocate de reclamantă referitoare la pretinsa nerespectare a termenului de 90 de zile, respectiv de 3 zile invocând în acest sens , drept practică judiciară, Sentinţa nr. .../ZZ.LL.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal în dosar nr. .../3/2016.

Temeiurile de drept pe care pârâtul îşi fundamentează apărările, atât în privinţa excepţiilor, a cererilor formulate, cât şi pe fondul cauzei sunt cuprinse în Întâmpinare.

Chemata în garanţie Curtea de Conturi a României a formulat Întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în garanţie, iar în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată.

Prin sentinţa nr. .../CA/2018-P.I. din ZZ.LL.2018 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. .../35/CA/2017-P.I., s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Oradea, invocată de instanţă din oficiu şi s-a declinat competenţa soluţionării acţiunii în favoarea Tribunalului Satu Mare – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În urma declinării, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Satu Mare sub dosar nr. .../35/2017.

Reclamanta a depus note de şedinţă şi concluzii scrise prin care solicită admiterea în totalitate a acţiunii formulate, în sensul desfiinţării/anulării în întregime a actelor administrative atacate, ca fiind nelegale şi netemeinice, şi pe cale de consecinţă a tuturor actelor subsecvente; în subsidiar: constatarea nulităţii relative a actelor atacate; cu cheltuieli de judecată, pe cale separată, susţinând şi reiterând, în esenţă, argumentele factuale şi juridice pe care si-a fundamnetat cererea de chemare în judecată.

În cauză a fost administrată de către părţi proba cu înscrisuri.

Examinând acţiunea reclamantei prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate de aceasta, a apărărilor pârâtului, raportat la starea de fapt rezultată din probele administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, tribunalul reţine următoarele:

Prin Contractul de finanţare nr. POSDRU/.../.../S/... s-a acordat reclamantei de către pârât finanţarea nerambursabilă pentru implementarea Proiectului „XXX” . Cererea de finnaţare nr. .../ZZ.LL.2013 formulată de reclamantă a fost aprobată în data de ZZ.LL.2014.

Finanţarea nerambursabilă a fost acordată reclamantei în termenii şi condiţiile stabilite în contract şi în anexele acestuia, conform art. 1 alin. (2) din contract.

În baza Contactului de finanţare  mai sus menţionat, prin cereri de plată depuse de către reclamantă în consens cu prevederile lit. C din contract, reclamanta a beneficiat de mecanismul de decontare a sumelor pentru furnizarea produselor achiziţionate pentru implementarea Proiectului.

Curtea de Conturi a României a efectuat prin Autoritatea de Audit un audit de operaţiuni la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în baza art. 14 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 94/1992. În urma auditului a fost încheiat Raportul de audit de sistem nr. .../AP/ZZ LL 2016 în care au fost consemnate anumite nereguli financiare privitoare la derularea Proiectului POSDRU/.../.../S/..., iar Organismul Intermediar Regional POSDRU Nord Est, care avea în gestiune acest proiect a întocmit Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. .../ZZ.LL.2016, prin care s-a reţinut că în implementarea Proiectului mai sus menţionat au fost constatate cheltuieli neeligibile în sumă totală de 3n.nnn,nn lei.

Cheltuielile neeligibile sunt rezultatul a doi factori. Pe de o parte datorită faptului că s-au solicitat cheltuieli salariale aferente lunii mai 2015 pentru formatorul F pentru 54 ore de proiect, în condiţiile în care conform condicii de prezenţă la cursul de formare – îngrijitoare bătrâni la domiciliu- au fost efectuate doar 51 de ore de activitate. Pe de altă parte, cheltuielile neeligibile sunt rezulatul încheierii contractului de furnizare nr. .../ZZ.LL.2015, în valoare de nnn.nnn,nn lei (inclusiv TVA) încheiat de către reclamantă cu SC B SRL prin încredinţare directă, deşi valoarea pe proiect a echipamentelor IT şi produse informatice depăşeşte plafonul de 30.000 Euro prevăzut de art. 19 din OUG nr. 34/2006.

Din cheltuiala neeligibilă constatată în sumă de 3n.nnn,nn lei, contribuţia din fonduri UE este de 2n.nnn,nn lei, contribuţia publică naţională este de 2.nnn,nn lei, iar contribuţia privată este de 1.nnn,nn lei, stabilidu-se în sarcina reclamantei o creanţă bugetară în sumă de 30.nnn,nn lei (2n.nnn,nn lei + 2.nnn,nn lei).

Reclamanta a formulat plângere prealabilă împtriva  Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. .../ZZ.LL.2016, soluţionată prin Decizia nr. nr. .../ZZ.LL.2017 în sensul respingerii contestaţiei, drept pentru care, reclamanta a sesizat instanţa de contencios administrativ cu prezenta cauză.

Aşa cum s-a arătat, apărările pârâtului au fost structurate atât pe fond, cât şi prin prisma mai multor cereri şi excepţii. În şedinţa publică din data de ZZ LL 2018 tribunalul a pus în discuţia părţilor admisibilitatea în principiu a cererii de chemare în garanţie în baza art. 72 alin. 1 şi 2, art. 64 alin. 2 C.pr.civilă. Cererea de chemare în garanţie a fost găsită ca fiind inadmisibilă în principiu, motiv pentru care a fost respinsă sub acest aspect, ceea ce a determinat neîmprocesuarea în cauză a chematei în garanţie Curtea de Conturi a României.

În aceeaşi sedinţă publică din data de ZZ LL 2018 instanţa a pus în discuţia părţilor şi a soluţionat excepţiile conexităţii, a insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului şi a prescripţiei formulării acţiunii. Excepţiile au fost respinse pentru motivele cuprinse în considerentele încheierii de şedinţă.

Tribunalul va înlătura opinia reclamantei referitoare la depăşirea termenului legal de verificare şi întocmire a procesului verbal de constatare a neregulilor, prevăzut de OUG 66/2011 pentru următoarele considerente:

Aşa cum s-a arătat suspiciunea de nereguli a reieşit, mai întâi, ca urmare a auditului de operaţiuni efectuat de Curtea de Conturi la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Dezvoltării Regionale. În timpul auditului, reclamantei i-au fost solicitate relaţii prin Nota de relaţii din ZZ.LL.2016, referitoare la cererea de rambursare nr. 9 aferentă cererii de plată nr. 2, relaţii furnizate de reclamantă la ZZ.LL.2016 (filele 61-65 vol I).

La data de ZZ.LL.2016, prin adresa nr. ..., Curtea de Conturi transmite Ministerului Fondurilor Europene raportul de audit (fila 17 vol II), înregistrat la pârât la data de ZZ.LL.2016. Cazul de suspiciune de nereguli a fost înregistrat la autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, respectiv Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane prin Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resuurselor Umane – Regiunea Nord-Est, la data de ZZ.LL.2016 sub nr. ....

Potrivit art. 20 alin. (1) din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, forma în vigoare la data întocmirii procesului verbal  nr. .../ZZ.LL.2016, activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectuează de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora, însă alineatul 2 al art. 20 instituie excepţii de la regula stabilită de alineatul 1. Astfel, în baza art. 20 alin. (2) lit. c) „activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi efectuată de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi prin echipe de control organizate în acest scop în cadrul acestora;” În cauza de faţă, activitatea verificare a cazului de suspiciune de nereguli s-a realizat prin echipe de control, aspect ce reiese din conţinutul procesului verbal contestat, aspect asupra căruia părţile nu au puncte de vedere contrarii.

Tribunalul reţine, în consonanţă cu prevederile art. 21 alin. (1) şi (13) din actul normativ precitat, că activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare s-a desfăşurat de către echipele de control constituite şi că verificările au fost finalizate prin întocmirea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. .../ZZ.LL.2016. Tribunalul mai reţine că termenul maxim de 90 de zile prevăzut de art. 21 alin. (23) de efectuare a verificării şi de emitere a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare a fost respectat. Aceasta deoarece, termenul de 90 de zile se calculează, potrivit textului normativ, de la data finalizării activităţii de organizare a verificării, or, activitarea de organizare a verificării în cazul de faţă de către autoritatea competentă AM POSDRU prin OIR POSDRU – Regiunea Nord-Est a fost finalizată la data de ZZ.LL.2018 când a fost constituită echipa de control. Chiar dacă s-ar aprecia că, data la care a fost înregistrată la autoritatea competentă raportul de audit al Curţii de Conturi, respectiv ZZ.LL.2016, coincide cu data finalizării activităţii de organizare a verificarii, raportat la data emiterii procesului verbal contestat -ZZ.LL.2016, termenul de 90 de zile prevăzut de art. 21 alin. (23) din OUG nr. 66/2011 este respectat.

În ceea ce priveste termenul de 3 zile prevăzut de art.  34 alin. (2) din OUG nr. 66/2011, text potrivit căruia „(2) Titlul de creanţă se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.”, tribunalul constată că acest termen nu a fost respectat de către pârât. În acest sens, reţinem că Procesul verbal  nr. ... a fost emis la data de ZZ.LL.2016 şi a fost comunicat reclamantei abia la data de ZZ.LL.2017 prin e-mail, respectiv la ZZ.LL.2017 prin servicii poştale.

În opinia instanţei, nerespectarea acestui termen, de comunicare a titlului de creanţă în 3 zile de la emiterea sa, nu atrage nevalabilitatea titlului, OUG nr. 66/2011 neprevăzând nicio sancţiune pentru nerespectarea termenului. Mai mult, exercitarea dreptului reclamantei de a contesta titlul de creanţă nu este afectat de nerespectarea de către emitentul actului a termenului de comunicare, iar dreptul pârâtei de a stabili creanţa bugetară rezultată din nereguli se prescrie, conform art. 45 din OUG nr. 66/2011 în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internaţional prin emiterea declaraţiei finale de închidere, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internaţional prevăd un termen mai mare.

În cauza de faţă, reclamanta nu a făcut dovada unei vătămări care să i se fi produs prin necomunicarea în termenul de 3 zile a procesului verbal nr. .../ZZ.LL.2016.

În ceea ce priveşte aspectele de fond ale prezentului litigiu, instanţa găseşte nefondată cererea reclamantei.

Mai întâi, se impune să precizăm că prin Procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. .../ZZ.LL.2016, prin care s-a reţinut că în implementarea Proiectului POSDRU/.../.../S/... au fost constatate cheltuieli neeligibile în sumă totală de 3n.nnn,nn lei, s-a constatat neeligibilitatea cheltuielilor ca rezultat a două nereguli. Una dintre cele două nereguli reţinute este aceea că au fost solicitate cheltuieli salariale aferente lunii mai 2015 pentru formatorul F pentru 54 ore de proiect, în condiţiile în care conform condicii de prezenţă la cursul de formare – îngrijitoare bătrâni la domiciliu- au fost efectuate doar 51 de ore de activitate. Reclamanta nu contestă şi nu argumentează acestă neregulă reţinută de pârât, nici prin plângerea prealabilă (contestaţie), nici prin prezenta acţiune de contencios administrativ.

Tribunalul constată că a doua neregulă în implementarea Proiectului POSDRU/.../.../S/..., care a generat neeligibilitatea de cheltuieli, este reală. Neregula reţinută de pârât prin procesul verbal contestat este aceea că nu au fost respectate de către reclamantă  prevederile art. 19 din OUG nr. 34/2006 la încheierea Contractului de furnizare nr. .../ZZ.LL.2015, în valoare de 13n.nnn,nn lei (inclusiv TVA), contract încheiat între reclamantă şi SC B SRL, în sensul că, ca şi procedură de achiziţie a fost aleasă încredinţarea directă a contractului deşi valoarea pe proiect a echipamentelor IT şi produse informatice a depăşit plafonul de 30.000 Euro prevăzut de textul normativ precitat.

Astfel, în implementarea Proiectului POSDRU/.../.../S/..., reclamanta a încheiat două contracte de furnizare de  echipamente IT, unul în baza Contractului iniţial de finanţare nr. POSDRU/.../.../S/..., iar cel de-al doilea, ca urmare a încheierii unui Act Adiţional la contractul de finanţare Actul adiţional nr.1/ZZ.LL.2015.

Primul contract de achiziţie de echipamente IT a fost încheiat de reclamantă cu SC A SRL - Contractului de furnizare de produse nr. .../ZZ.LL.2014, în valoare de 5n.nnn.nn lei, atribuit prin achiziţie directă.

Al doilea contract de achiziţie de echipamente IT a fost încheiat de reclamantă cu SC B SRL - Contractul de furnizare de bunuri nr. .../ZZ.LL.2015, în valoare de 10n.nnn lei fără TVA, atribuit tot prin achiziţie directă.

Aceste două contracte sunt contracte de furnizare în accepţiunea dată de legiuitor acestei noţiuni prin art. 3 indice 1 lit. b) şi art. 5 alin. (1) şi (2) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (în vigoare la data de referinţă). Din această perspectivă, argumentul reclamantei referitor la faptul că, în luarea deciziei de a face un nou contract de achiziţie prin procedura directă a ţinut cont şi de prevederile art. 9 lit. c indice 1 din OUG nr. 34/2006, va fi înlăturat de instanţă deoarece art. 9 lit. c indice 1 reglementează norme juridice aplicabile contractelor de servicii, nicidecum de furnizare. Ca atare, art. 9 lit. c indice 1 din OUG nr. 34/2006 nu este aplicabil în speţă.

Aplicabilitatea prevederilor OUG nr. 34/2006 în cazul contractelor încheiate de către reclamantă, entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă, respectiv beneficiar privat care achiziţionează produse în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale este dată de Ordinul nr. 1120/15.10.2013 privind aprobarea Procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privaţi în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, obiectivul "Convergenţă", precum şi în cadrul proiectelor finanţate prin mecanismele financiare SEE şi norvegian pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări.

Prin Ordinul nr. 1120/2013 a fost aprobată procedura simplificată aplicată de beneficiarii privaţi în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, obiectivul "Convergenţă", precum şi în cadrul proiectelor finanţate prin mecanismele financiare SEE şi norvegian pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări.

Procedura simplificată descrie principiile şi etapele minime pe care trebuie să le parcurgă beneficiarii privaţi care achiziţionează produse, servicii sau lucrări în cadrul proiectelor susmenţionate, dar cu respectarea prevederilor OUG nr. 34/2006 aşa cum prevăd dispoziţiile Ordinului nr. 1120/2013. În acest sens, este de subliniat chiar interdicţia cuprinsă în Ordin de a diviza un contract în mai multe contracte de valoare mai mică, cu acelaşi obiect, în vederea încadrării sub pragurile stipulate de prevederile OUG nr. 34/2006. De altfel, interdicţia divizării unui contract în mai multe contracte, cu acelaşi obiect, este prevăzută şi de art. 23 din OUG nr. 34/2006.

În privinţa unui contract de furnizare de produse, pragul valoric prevăzut de art. 19 din OUG nr. 34/2006 până la care se poate face o achiziţiei prin încredinţare directă este de până la echivalentul în lei a 30.000 euro exclusiv TVA pentru fiecare achiziţie de produse.

În cazul de faţă, produsele achiziţionate de reclamantă prin cele două contracte încheiate în anul 2014 şi 2015, au fost de aceeaşi natură, echipamente IT, şi au fost achiziţionate în executarea şi realizarea aceluiaşi contract, Contractului de finanţare nr. POSDRU/.../.../S/..., cu Actul adiţional nr.1/ZZ.LL.2015.

Aşadar, în opinia instanţei, la atribuirea achiziţiei de echipamente IT în anul 2015 în baza Actului adiţional nr. 1/ZZ.LL.2015, reclamanta avea obligaţia să ţină seama de contractul de achiziţiei din anul 2014, ceea ce face ca procesul verbal nr. .../ZZ.LL.2016 şi decizia de soluţionare a contestaţiei să fie legale şi temeinice.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 1,8,10,18 din Legea nr. 554/2004 şi a prevederilor legale cuprinse în considerentele prezentei hotărâri judecătoreşti va respinge  ca nefondată acţiunea reclamantei de anulare a actelor administrative contestate.

În temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, având în vedere concluziile instanţei, mai sus arătate, tribunalul va respinge ca netemeinică cererea de suspendare a actelor admuinistrative, nefiind întrunită cerinţa legală a cazului bine justificat pentru suspendarea actelor administrative, iar cauţiunea achitată de reclamantă va fi restituită în condiţiile prevăzute de art. 1064 C.pr.civilă.

Tribunalul va respinge cererea pârâtului de aplicare către reclamantă a unei amenzi judiciare prevăzute de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C.pr.civilă deoarece pentru a face aplicarea textului normativ, este necesar a se dovedi că cererea de chemare în judecată a fost formulată cu rea-credinţă. Or, instanţa apreciază că nu a fost dovedită reaua-credinţă a reclamantei în promovarea prezentei acţiuni, ci acţiunea este o expresie a liberului acces la justiţie.

În baza art. 453 C.pr.civilă, fără cheltuieli de judecată, nefiind ocazionate şi dovedite în sarcina reclamantei prin prezenta acţiune.

Domenii speta

Spete similare