Partaj judiciar. Cheltuieli de judecată

În procesele de partaj părţile sunt deopotrivă şi reclamanţi şi pârâţi, partajul fiind un ju¬dicium duplex şi prin urmare părţile într-un proces de partaj suportă împreună cheltuielile de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 10950 din 10.12.2018, pronunţată de Ju¬de¬că¬to¬ria B.M.în dosarul nr. 12617/182/2016 a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de re¬cla¬man¬tul M.Z.L. în contradictoriu cu pârâţii D.J., N.E., N.E., N.A.şi H.I..

S-a constatat că reclamantul M.Z.L. are calitatea de succesor al de¬functului M.Z.E., asupra cotei de 36/56 din terenul în suprafaţă de 190 mp înscris în CF nr.718 B.M., nr. top. 1027.

S-a constatat că reclamantul şi pârâţii au calitatea de coproprietari asupra imobilului te¬ren în suprafaţă de 190 mp, înscris în CF nr. 718 B.M., nr. top. 1027, reclamantul M.Z.L., în cotă de 36/56, pârâtul D.J., în cotă de 1/7, pârâta N.E. în cotă de 6/56, iar pârâţii N.A., N.E. şi H.I., în cote de 6/168, fiecare.

S-a dispus sistarea stării de indiviziune existentă între părţi, cu privire la terenul în su¬¬prafaţă de 190 mp, înscris în CF nr. 718 B.M., nr. top. 1027, în valoare de 60.763 lei.

A fost atribuit reclamantului M.Z.L., terenul în suprafaţă de 190 mp, înscris în CF nr. 718 B.M., nr. top.1027.

Reclamantul a fost obligat să plătească pârâtului D.J., suma de 8.680,42 lei, cu tilu de sultă.

Reclamantul a fost obligat să plătească pârâtei N.E., suma de 6.510,32 lei, cu titlu  de sultă.

Reclamantul a fost obligat să le plătească pârâţilor N.A., N.E. şi H.I., suma de 2.170,10 lei, pentru fiecare pârât, cu titlu de sultă.

S-a dispus întabularea în CF 718 B.M.a dreptului de proprietate al recla¬man¬tu¬lui M. Z. L., cu privire la suprafaţa de 190 mp teren de sub nr. top. 1027, cu titlu de moştenire şi partaj.

Pârâţii D.J., N.E., N.E. N.A.şi H.I. au fost obligaţi să plătească suma de 1.497,2 lei fiecare, reclamantului M.Z.L. cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost respinsă cererea reclamantului de compensare a sultei cu cheltuielile de ju¬de¬ca¬tă la care au fost obligaţi pârâţii.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că, din CF 718 B.M.nr. top. 1027, rezultă că terenul în suprafaţă de 190 mp, aparţine în cotă de 6/7, defunctului D.K. şi în cotă de 1/7, pârâtului D.J..

Prin testamentul autentificat sub nr. 4903 din 28.11.1983 de către Notariatul de Stat Ju¬deţean Maramureş, numitul D.K. a dispus pentru cauză de moarte, de bunurile sale mo¬bile şi imobile, în favoarea numiţilor N.E., în calitate de soră şi M.Z.E., tatăl reclamantului, în calitate de nepot de soră.

Numita N.E. a decedat la data de, iar numitul D.K. la data de , testamentul devenind caduc.

Prin certificatul de moştenitor nr. 864 din 18.07.1998, s-a constatat calitatea de moş¬te¬nitori ai defunctului D.K., a numiţilor M.Z., nepot de soră în cotă de 6/8 şi de către N.A. şi N.E., în calitate de nepoţi de soră, în cotă de 1/8 fiecare.

Conform certificatului de moştenitor nr. 11 din 26.09.2009, reclamantul M.Z.L., este moştenitorul defunctului M.Z.E., în cotă de 1/1.

Potrivit certificatului de moştenitor nr. 168/1996 şi certificatului de moştenitor supli¬men¬tar nr. 79/2007, moştenitorii defunctului N.A., sunt pârâţii, N.E., H.I., N.A.junior, în cotă de 1/3 parte fi¬e¬care.

În drept, în conformitate cu art. 1143 din Codul civil, nimeni nu poate fi obligat a ră¬mâ¬ne în indiviziune; moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel.

În acest sens, art. 984 Cod procedură civilă, prevede faptul că, instanţa va face îm¬păr¬ţeala în natură; în temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea lo¬tu¬ri¬lor şi la atribuirea lor; în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.

Conform art. 988-989 Cod procedură civilă, la formarea şi atribuirea loturilor, ins¬tan¬ţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fie¬că¬re¬ia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îm¬bu¬nă¬tă¬ţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.

În speţă, instanţa a constatat că reclamantul M.Z.L., este moş¬te¬ni¬to¬rul defunctului M.Z.E., în cotă de 1/1, astfel cum rezultă din certificatului de moştenitor nr. 11 din 26.09.2009, prin urmare, acesta este succesor al defunctului M.Z.E. şi asupra cotei de 36/56 din terenul în suprafaţă de 190 mp înscris în CF nr. 718 B.M., nr. top. 1027.

Din extrasul CF 718 B.M.şi din certificatele de moştenitor de mai sus, rezultă că asupra terenului în suprafaţă de 190 mp din CF 718 B.M.nr. top. 1027, au calitatea de co¬proprietari reclamantul M.Z.L., în cotă de 36/56, pârâtul D.J., în cotă de 1/7, pârâta N.E. în cotă de 6/56, iar pârâţii N.A., N.E. şi H.I., în cote de 6/168, fiecare.

Ţinând cont de faptul că reclamantul este proprietarul terenului şi al construcţiei, îns¬cri¬se în CF 719 B.M., teren alipit de terenul înscris în CF 718 nr. top. 1027, şi a fost fo¬lo¬sit de tatăl reclamantului, M.Z.E. şi de reclamantul M.Z.L., dar şi de acordul părţilor, instanţa a dispus sistarea stării de indiviziune existentă între părţi cu privire la terenul în suprafaţă de 190 mp, înscris în CF nr. 718 B.M., nr. top. 1027, în valoare de 60.763 lei şi a atribuit reclamantului M.Z.L., terenul în su¬prafaţă de 190 mp, înscris în CF nr. 718 B.M., nr. top.1027.

De asemenea, instanţa a obligat reclamantul la plata unor sume, cu titlu de sultă în fa¬voa¬rea pârâţilor, raportat la cota lor de proprietate, respectiv suma de 8.680,42 lei, pârâtului D.J.,  suma de 6.510,32 lei, pârâtei N.E.,  suma de 2.170,10 lei pentru fiecare din¬tre pârâţii N.A., N.E. şi H.I..

Potrivit art. 453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la ce¬rerea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Cheltuielile de judecată, sunt în sumă totală de 7.486 lei, respectiv suma de 3.930 lei, re¬prezentând taxă de timbru, suma de 2.056 lei, reprezentând contravaloare expertiză şi 1.500 lei, reprezentând onorariu avocat.

Având în vedere că, cererea reclamantului a fost admisă, iar pârâţii sunt cei care au că¬zut în pretenţii, instanţa i-a obligat să plătească reclamantului suma de 1.497,2 lei  fi¬ecare pâ¬rât, reprezentând cheltuieli de judecată.

Instanţa a respins cererea reclamantului de compensare a sumelor care urmează a fi pl㬬tite cu titlu de sultă cu cheltuielile de judecată, la care au fost obligaţi pârâţii, întrucât cre¬an¬ţele părţilor nu sunt certe, lichide şi exigibile, conform art. 1617 Cod civil, urmând a do¬bân¬di aceste caractere la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

Împotriva sentinţei civile nr. 10950 din 10.12.2018, pronunţată de Ju¬de¬că¬to¬ria B.M.în dosarul nr. 12617/182/2016 au promovat apel pârâţii N.A., N.E., N.E. şi H.I. solicitând instanţei admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei civile numai în ceea ce priveşte cuantumul cheltuielilor de judecată, pe care solicită a le partaja potrivit cotelor de proprietate legale, ce revin fiecăruia din imobil, cu luarea în considerare a faptului că atribuirea întregului imobil s-a făcut către reclamant, iar apelanţii nu s-au opus partajului aşa cum a fost propus de acesta.

Apelanţii arată că prin sentinţa pronunţată le-au fost lezate anumite drepturi, astfel că au fost obligaţi la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.497,2 lei fiecare, deşi nu s-au o¬pus la admiterea acţiunii, doar şi-au exprimat poziţia procesuală aşa cum li s-a solicitat de că¬tre instanţă, nu s-au opus sistării stării de indiviziune, solicitând doar contravaloarea cotelor lor de moştenire. Cu toate acestea instanţa i-a sancţionat şi i-a obligat la nişte cheltuieli de ju¬de¬cată, partajate egal, indiferent de cota lor de proprietate, susţin apelanţii.

Apelanţii apreciază că reclamantul va beneficia prin sentinţa pronunţată de întregul imobil înscris în CF 718 B.M., în suprafaţă de 190 mp, iar ei nu vor beneficia nici măcar de sultele cuvenite deoarece cheltuielile de judecată reprezintă 2/3 parte din sulte.

Pe de altă parte, în partaj, părţile au dublă calitate, de reclamanţi şi pârâţi, iar soluţia pro¬nunţată este deopotrivă în interesul tuturor, dar mai ales al reclamantului, astfel că o¬bli¬ga¬rea apelanţilor la plata cheltuielilor de judecată trebuie limitată maximal la cota fie¬că¬ru¬ia din imobil, pe care nu au contestat-o pe tot parcursul procesului.

Apelanţii consideră că este eronată invocarea prevederilor art. 453 Cod procedură ci¬vi¬lă în ceea ce îi priveşte, având în vedere că părţile au calitatea de coindivizari, urmând ca toa¬te cheltuielile să se împartă, potrivit cotelor de proprietate, iar nu ca şi cum pârâţii ar fi pier¬¬dut procesul.

Atâta vreme cât prima instanţă le recunoaşte cotele de proprietate din imobil şi le sta¬bi¬leşte sulta, rezultă că apelanţilor le-a fost admisă calitatea de coproprietari, motiv pentru ca¬re puteau fi obligaţi, eventual, la suportarea unor cheltuieli proporţionale cu cotele din imobil, sus¬ţin a¬pelanţii.

Pentru a respecta dispoziţiile legale apelanţii înţeleg să plătească cheltuieli de jude¬ca¬tă cu privire la evaluare şi la cota de teren în suprafaţă de 190 mp, care are legătură cu sub¬sem¬¬naţii, dar nu înţeleg din ce motive au fost obligaţi să achite cheltuieli de întabulare cu în¬tre¬gul imobil şi faţă de toate petitele acţiunii, faţă de care nu au niciun drept sau interes.

La un calcul simplu, din sulta calculată de prima instanţă, dacă se scad cheltuielile de ju¬decată în sumă de 1.497,2 lei fiecare, apelanţii rămân cu o sumă nesemnificativă, fără să se o¬pună acţiunii reclamantului, care rămâne cu întregul imobil şi fără să existe un temei juridic şi o motivare pentru această obligaţie dată de instanţă, susţin apelanţii.

Apelanţii arată că şi ei au făcut cheltuieli de redactare a cererilor, de obţinere va in¬for¬maţiilor juridice, dar nu le-au solicitat de la reclamant, deoarece au considerat că a fost in¬te¬resul lor să îşi valorifice dreptul de proprietate, însă instanţa nu a ţinut seama de niciuna din¬tre regulile aplicabile în acesta cazuri de partaj judiciar, motiv pentru care solicită admiterea a¬-pelului, în limitele stabilite mai sus.

Intimatul M.Z.L. prin întâmpinarea formulată a solicitat ad¬mi¬te¬rea în parte a apelului.

Este corectă aserţiunea apelanţilor în sensul că obligarea acestora la plata chel¬tu¬ie¬li¬lor de judecată în sumă de 1.497,2 lei pentru fiecare a fost eronat stabilită de instanţa judecată, a¬rată intimatul.

În acelaşi timp însă, afirmaţie potrivit căreia apelanţii nu trebuie să participe, cores¬pun¬zător cotelor lor de proprietate, la toate cheltuielile de judecată din proces, ci doar la unele din¬¬tre ele, este nefundamentată, prin raportare la dubla calitate de reclamanţi şi pârâţi pe care o au părţile în procesul având ca obiect succesiune, precum şi la faptul evident că dezbaterea suc¬¬cesiunii şi ieşirea din indiviziune a condus la mărirea patrimoniului lor, susţine intimatul.

Întrucât apelanţii nu au indicat un calcul pe care îl consideră corect cu privire la chel¬tu¬ielile de judecată la care ar putea fi obligaţi, intimatul susţine modalitatea de calcul indicată în cuprinsul concluziilor scrise depuse la prima instanţă, după cum urmează:

Cheltuielile de judecată efectuate de reclamant în cauză şi dovedite cu înscrisurile a¬fla¬te la dosar însumează 7.486 lei, fiind compuse din 3.930 lei taxă judiciară de timbru, 2.056 lei onorariu expert tehnic judiciar şi 1.500 lei onorariu avocaţial, astfel că se impune o¬bli¬garea pâ¬râţilor la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată proporţional cu întinderea drep¬tu¬ri¬lor dobândite de aceştia după cum urmează: D.I. - 1.069,42 lei; N.E. - 802,07 lei; N.A.- 267,35 lei; N.E. - 267,35 lei; H.I. - 267,35 lei.

Întrucât pârâtul D.J. nu a  formulat apel, cheltuielile de judecată stabilite în sar¬¬¬cina acestuia urmează a fi menţinute la cuantumul de 1.497,2 lei, urmând ca instanţa de con¬¬¬trol judiciar să reaprecieze cuantumul cheltuielilor stabilite în sarcina apelanţilor, susţine in¬¬¬timatul.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 471 alin. 5, art. 205 Cod procedură civilă.

În probaţiune, au fost depuse înscrisuri.

Intimatul D.J., cu domiciliu necunoscut, prin curator special B.Ş.R., prin notele de şedinţă formulate a solicitat admiterea apelului formulat de pârâţi în sen¬sul în care cheltuielile de judecată să fie partajate potrivit cotelor părţi din dreptul de pro¬pri¬e¬ta¬te, ce revin fiecărui moştenitor.

Se apreciază că o asemenea soluţie ar fi echitabilă, având în vedere că pârâţii nu s-au opus admiterii acţiunii, iar în dosarele având ca obiect succesiune, ieşire din indiviziune, in¬s¬tan¬ţa trebuie să stabilească cheltuielile de judecată în raport de cota fiecăruia, inclusiv a re¬cla¬man¬tului, deoarece în aceste situaţii nu se poate vorbi de „pârâţi căzuţi în pretenţii”.

Prin urmare, intimatul prin curator special nu este de acord cu calculul făcut de in¬ti¬ma¬tul M. Z., potrivit căruia pârâtul D.J. ar trebui să îi achite reclamantului su¬ma de 1.497,2 lei.

În cuprinsul întâmpinării intimatul M.Z. susţine că în ceea ce îl priveşte pe pârâtul D.J., cuantumul cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina acestuia de către instanţa de fond trebuie menţinut deoarece acesta nu a formulat apel.

În acest sens, solicită a se ţine cont de dispoziţiile art. 60 alin. 2 Cod procedură civilă care prevede regimul juridic al coparticipării procesuale. Astfel, efectele admiterii apelului de¬clarat de unul dintre coparticipanţi se vor extinde şi asupra coparticipanţilor care nu au in¬tro¬dus apel, fiindu-le profitabilă decizia pronunţată în calea de atac.

Analizând sentinţa civilă nr. 10950/10.12.2018, pronunţată de către Judecătoria B.M.în dosarul nr. 12617/182/2016, pe baza motivelor de apel formulate, a apărărilor in¬vo¬cate şi în considerarea dispoziţiilor legale incidente, tribunalul constată că apelul este fondat şi va fi admis, pentru considerentele ce succed:

Apelanţii critică sentinţa atacată sub un unic aspect: cuantumul cheltuielilor de ju¬de¬ca¬tă, care solicită să fie partajate potrivit cotelor legale reţinute în sentinţă.

Conform art. 477 sub marginala: „Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat”, Codul de procedură civilă arată că instanţa de apel va proceda la rejudecarea fon¬¬du¬lui în limitele stabilite expres sau implicit, de către apelant, precum şi cu privire la so¬lu¬ţi¬ile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.

Conform art. 479 Cod procedură civilă, instanţa de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă.

În speţă reclamantul M.Z.L. a învestit instanţa cu o acţiune având ca obiect: succesiune, partaj succesoral.

În procesele de partaj părţile sunt deopotrivă şi reclamanţi şi pârâţi, partajul fiind un ju¬dicium duplex şi prin urmare părţile într-un proces de partaj suportă împreună cheltuielile de judecată.

În speţă, fiind în prezenţa unui proces de partaj succesoral, se impune suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de proces conform cotelor de proprietate, astfel cum sunt acestea reţinute în sentinţa care, nefiind apelată sub acest aspect, conferă autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte cotele menţionate în sentinţă.

Cheltuielile de judecată au fost reţinute în cuantum total de 7.486 lei, necontestat în calea de atac a apelului.

Reclamantul însuşi a solicitat în faţa primei instanţe să se dispună obligarea pârâţilor, potrivit cotelor ce le revin la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat şi a onorariului pentru expertiză - fila 181 - şi a calculat în con¬clu¬zi¬ile scrise cheltuielile de judecată, ţinând cont de cotele tuturor părţilor - fila 188 din dosarul pri¬mei instanţe.

Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 480 alin. 2 teza finală Cod pro¬ce¬du¬ră civilă, tribunalul va admite apelul şi va schimba în parte sentinţa atacată, şi, cu aplicarea art. 60 alin. 2 Cod procedură civilă, va obliga pe pârâţi să achite reclamantului M.Z.L. cu titlu de chel¬tu¬ieli de judecată în primă instanţă următoarele sume: D.I.: 1.069,42 lei; N.E.: 802,07 lei; N.A.: 267,35 lei; N.E.: 267,35 lei; H.I.: 267,35 lei.

Cererea curatorului special de majorare a remuneraţiei la suma totală de 930,81 lei va fi respinsă, având în vedere dispoziţiile art. 167 alin. 3 cu raportare la art. 58 Cod procedură civilă.

Modalitatea de calcul expusă în cererea depusă la dosar - filele 57-58, menţionată în art. 2 din Capitolul II din Protocolul încheiat între Ministerul Justiţiei, Ministerul Public – Par¬chetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Uniunea Naţională a Barourilor din Ro¬mânia nu este aplicabilă procedurii citării prin publicitate prevăzute de dispoziţiile art. 167 alin. 3 Cod procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare