Insolventa - Atragerea raspunderii personale in caz de pluralitate

Hotărâre *** din 06.07.2020


Domeniu asociat: insolvenţă: Legea nr. 85/2014. Atragerea răspunderii personale în caz de pluralitate. Răspunderea prevăzută de art. 169 alin. 4 din lege presupune îndeplinirea următoarelor condiţii: săvârşirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de lege, existenţa prejudiciului, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia persoanei care răspunde.

TRIBUNALUL JUDECĂTORUL SINDIC

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de. ..., sub nr, lichidatorul judiciar. ... a solicit obligarea, în solidar, a pârâţilor. .. la plata pasivului neacoperit al societăţii debitoare „, în cuantum de 95.081 lei.

În motivarea cererii, lichidatorul judiciar a arătat că, de la înfiinţarea sa şi până la deschiderea procedurii de insolvenţă, societatea debitoare a fost condusă de. ...în calitate de administrator statutar şi. ..., în calitate de director şi împuternicit la contul bancar al societăţii.

În perioada 07.08.2014–30.10.2017, pârâtul. .. a deţinut calitatea de director al societăţii debitoare, precum şi pe cea de împuternicit la contul bancar deschis în numele debitorului la

Raportul prevăzut de art. 97 din Legea nr. 85/2014 nu a fost contestat de către pârâţi şi de către nicio altă parte din procedură. Concluzia raportului menţionat a fost aceea că starea de insolvenţă a debitorului a apărut datorită unor fapte imputabile fostului administrator statutar. .. şi fostului director. ...

Din analiza situaţiei scriptice, a rezultat că elementele de activ ale societăţii nu au fost administrate în mod corespunzător din motive imputabile pârâţilor.

Astfel, conform balanţei contabile de verificare la 31.12.2016, ultima ce a putut fi analizată, societatea deţinea active imobilizate de natura instalaţilor tehnice şi a maşinilor în valoare rămasă neamortizată de 14.158 lei. Pentru aceste bunuri nu a fost posibilă identificarea niciunei evidenţe analitice.

De asemenea, societatea deţinea stocuri de natura produselor finite în valoare contabilă de 22.227,44 lei şi de natura mărfurilor în valoare contabilă de 593,80 lei, bunuri pentru care nu a fost identificată nicio evidenţă analitică.

Deşi pârâtul. ... a primit notificarea de deschidere a procedurii de faliment, nu a predat gestiunea societăţii şi nici nu a justificat în vreun fel lipsa din patrimoniul a bunurilor de natura instalaţilor tehnice şi a maşinilor, respectiv a bunurilor de natura stocurilor.

Nu a putut identifica faptic niciunul din bunurile evidenţiate contabil în patrimoniul debitorului, concluzia sa fiind că aceste bunuri au ieşit din patrimoniul societăţii fără a fi înregistrat niciun venit sau flux de numerar care să fie utilizat în interesul debitorului.

La data de 31.12.2016, societatea debitoare evidenţia creanţe imobilizate în sumă de 10.924,57 lei, clienţi neîncasaţi în sumă de 19.115,63 lei şi TVA neexigibilă în sumă de 1.411,80 lei. Nu există nicio dovadă potrivit căreia aceste creanţe să fi fost recuperate, consecinţa economică fiind aceea că societatea a fost decapitalizată.

La data deschiderii procedurii de faliment, aceste creanţe erau în întregime prescrise, fiind evident că prin lipsa de acţiune, pârâtul. ... a lăsat ca sumele menţionate să producă efecte economice în favoarea unor terţi şi nu pentru societatea pe care o administra.

Mai mult la 31.12.2016, în conturile de disponibilităţi băneşti era evidenţiată suma de 225.773,48 lei, din care suma de 225.750,21 lei este evidenţiată în contul „casa în lei”. Această sumă de bani nu a fost identificată şi nici nu a fost justificat modul de utilizare în interesul societăţii.

A efectuat cercetări în legătură cu modul de utilizare a resurselor băneşti ale societăţii, pentru a evidenţia persoana ce a avut controlul efectiv asupra sumelor de bani rezultate din desfăşurarea activităţii economice a debitorului şi a constatat că pârâtul în calitatea sa de director al societăţii a fost împuternicit la contul bancar deschis în numele debitorului. ..

Din investigarea extrasului de cont a rezultat că. ... a retras în cursul anului 2016 suma totală de 263.500 lei, din care suma de 52.000 lei a fost retrasă succesiv în numerar de la ghişeul băncii şi suma de 211.500 lei prin retrageri succesive de la ATM-urile băncii.

Şi în cursul anului 2017.... a dispus discreţionar de resursele băneşti ale societăţii, în perioada ianuarie - aprilie ridicând din contul bancar prin operaţiuni succesive fie de la ghişeul băncii fie de la ATM-uri suma totală de 104.000 lei.

Faţă de această situaţie, este evident că resursele băneşti ale societăţii au fost utilizate de către pârâtul Deşi existau scriptic disponibilităţi băneşti importante în activul societăţii debitoare, acestea nu au fost utilizate pentru plata datoriilor, ceea ce indică faptul că aceste sume nu existau faptic în patrimoniu. Sumele de bani evidenţiate în soldul contului „casa în lei” au fost ridicate pe parcursul timpului de către împuternicitul la contul bancar al societăţii, pârâtul. .. şi utilizate în folosul său personal.

Deşi administratorul statutar. ... avea obligaţia de a asigura buna administrare a societăţii, inclusiv a fluxurilor de numerar rezultate din derularea activităţii economice, a rămas în pasivitate şi a permis ca sumele de bani evidenţiate în contul „casa în lei” să fie utilizate discreţionar în scopuri ce nu aveau nicio legătură cu societatea debitoare.

Dacă activele societăţii ar fi fost administrate corespunzător, ar fi existat resurse suficiente pentru plata integrală a pasivului şi ar mai fi existat şi un excedent care să permită dezvoltarea durabilă a societăţii. Este evident că activele societăţii au fost utilizate de către pârâţii. .. şi. .. în folosul lor propriu sau în folosul unor terţi, prin aceasta societatea fiind prejudiciată, decapitalizată şi lipsită de resursele necesare pentru plata datoriilor exigibile şi a celor necesare pentru funcţionarea sa.

Din documentele ce au putut fi analizate, a rezultat că, deşi exista obligativitatea conform legii de a se întocmi şi depune la organul fiscal unele documente, cum ar fi bilanţ contabil semestrial sau anual şi declaraţii fiscale, pârâtul. ... nu a respectat această obligaţie. Ulterior anului 2016 a depus declaraţii fiscale ocazional iar ultimul bilanţ contabil este cel aferent anului 2016. Deşi la începutul anului 2017 au fost făcute activităţi economice sau operaţiuni prin care a fost modificată situaţia patrimonială a societăţii, pârâtul nu a întocmit evidenţă contabilă, nu a înregistrat şi nici nu a raportat operaţiunile efectuate (încasări clienţi, ridicări de sume din contul bancar, plăţi diverse, etc.).

Fostul administrator a manifestat dezinteres în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor minimale pentru funcţionarea societăţii a încălcat obligaţiile elementare pe care legea le instituie în sarcina oricărui administrator. Nu a fost întocmită o evidenţă contabilă care să prezinte în orice moment o situaţie clară şi completă a activului şi pasivului, a rezultatelor economice înregistrate de societate în baza cărora să poată fi luate deciziile manageriale se impuneau pentru ca societatea să funcţioneze în condiţii de legalitate şi rentabilitate.

Neţinerea unei contabilităţi în conformitate cu legea, neînregistrarea operaţiunilor economice efectuate ulterior anului 2016, au fost făcute cu scopul de a nu se putea cunoaşte şi verifica operaţiunile economice efectuate de către societatea debitoare şi pentru a se ascunde adevăraţii beneficiari ai sumelor rezultate din derularea activităţii economice.

Neîndeplinirea obligaţiei de întocmi evidenţa contabilă indică faptul că au fost încălcate dispoziţiile art. 6, art. 8, art. 10, art. 11, art. 21, art. 23 şi art. 26 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 şi art. 72–73 din Legea 31/1990, răspunderea revenind fostului administrator statutar.

Aceste fapte nu sunt simple erori de administrare şi nu pot fi încadrate ca fiind efecte neprevăzute ale riscului economic sau antreprenorial. Acestea pot fi încadrate ca fiind faptele ilicite prevăzute de art. 169 alin. 1 lit. a şi lit. d din Legea nr. 85/2014 şi sunt imputabile pârâţilor, întrucât prin săvârşirea lor a fost cauzat un prejudiciu cert societăţii debitoare.

Intre faptele ilicite şi prejudiciu există o evidentă legătură de cauzalitate, prin săvârşirea acestora societatea debitoarea fiind lipsită complet de resurse, ajungând în cele din urmă la încetare de plăţi.

Culpa pârâţilor constă în aceea că prin săvârşirea faptelor ilicite menţionate au urmărit să obţină avantaje pentru sine sau pentru terţi în dauna societăţii.

A concluzionat lichidatorul judiciar că, în cauză, sunt întrunite condiţiile impuse de lege pentru ca pârâţii să răspundă patrimonial pentru pasivul rămas neacoperit al debitorului, întrucât starea de insolvenţă se datorează unor fapte imputabile acestora.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 85/2014.

La termenul din data de. .., instanţa a dispus conexarea dosarului nr. ... la dosarul nr. ... având ca obiect procedura insolvenţei debitorului

Deşi au fost legal citaţi, pârâţii nu au formulat întâmpinare şi nu s au prezentat în instanţă.

Analizând cererea de atragere a răspunderii personale instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. ..., s a dispus deschiderea procedurii insolvenţei, iar prin sentinţa civilă nr. ..., s a dispus începerea procedurii simplificate a falimentului împotriva debitorului. ..

În tabelul definitiv consolidat al creanţelor a fost înscris un singur creditor, respectiv. .... cu o creanţă în cuantum de 95.081 lei (fila 164 dosar).

Debitorul are ca asociat unic pe pârâtul. .., care a avut şi calitatea de administrator statutar, însă în fapt societatea a fost administrată împreună cu pârâtul” care a deţinut funcţia de director şi a fost împuternicit pentru ridicarea retragerea de numerar din contul bancar.

Potrivit dispoziţiilor art. 169 alin. 1 din Legea 85/2014, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, tară să depăşească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; d) au ţinut o contabilitate fictivă, au tăcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu se prezumă. Prezumţia este relativă.

Potrivit dispoziţiilor alineatului patru al aceluiaşi articol, în caz de pluralitate, răspunderea persoanelor prevăzute la alin. 1 este solidară, cu condiţia ca apariţia stării de insolvenţă să fie contemporană sau anterioară perioadei de timp în care şi au exercitat mandatul ori în care au deţinut poziţia în care au contribuit la starea de insolvenţă.

Răspunderea prevăzută de aceste dispoziţii legale presupune îndeplinirea următoarelor condiţii: săvârşirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de lege, existenţa prejudiciului, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia persoanei care răspunde.

În cauză sunt îndeplinite toate aceste condiţii ale răspunderii reglementate de art. 169 din Legea 85/2014, în persoana pârâţilor.

Astfel, din raportul privind cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă, întocmit de administratorul judiciar (filele 103–112 dosar) şi care nu a fost contestat, a rezultat că pârâţii au cauzat starea de insolvenţă a societăţii debitoare prin săvârşirea faptelor prevăzute de art. 169 alin. 1 lit. a şi d din Legea 85/2014.

Pârâtul. ..., în calitatea sa de director al societăţii şi împuternicit să efectueze operaţiuni prin contul bancar deschis la. ... a retras, în cursul anului 2016, suma totală de 263.500 lei, din care suma de 52.000 lei a fost retrasă succesiv în numerar de la ghişeul băncii şi suma de 211.500 lei prin retrageri succesive de la ATM-urile băncii în perioada ianuarie - aprilie 2017, acelaşi pârât a ridicat din contul bancar, prin operaţiuni succesive, fie de la ghişeul băncii, fie de la ATM-uri, suma totală de 104.000 lei, sumă ce nu a fost utilizată pentru plata datoriilor exigibile către creditorul fiscal, în condiţiile în care la aceste datorii se acumulau accesorii fiscale care măreau pasivul societăţii în mod nejustificat.

Deşi, la data de 31.01.2016 soldul scriptic al contului „casa în lei” era în sumă de 225.750 lei, acesta nu a fost utilizat pentru achitarea datoriilor certe, lichide şi exigibile către creditorul fiscal, concluzia care se impune fiind că resursele băneşti ale societăţii au fost utilizate în folosul pârâtului

Conform balanţei contabile de verificare la 31.12.2016, ultima ce a putut fi analizată de administratorul judiciar, situaţia patrimonială a societăţii se prezenta astfel: capitaluri proprii - 225.667 lei; active imobilizate-14.158 lei; stocuri - 22.703 lei; creanţe - 31.501 lei; disponibilităţi băneşti - 225.773 lei;

în conturile de active imobilizate ale societăţii erau înregistrate instalaţii tehnice şi maşini în valoare rămasă neamortizată de 14.158 lei. Pentru bunurile de natura imobilizărilor corporale nu a fost posibilă identificarea evidenţei analitice, administratorul judiciar neidentificând faptic niciunul din bunurile evidenţiate scriptic ca existând în patrimoniul debitorului.

În conturile de creanţe sunt evidenţiate creanţe imobilizate în sumă de 10.924,57 lei, clienţi neîncasaţi în sumă de 19.115,63 lei şi TVA neexigibilă în sumă de 1.411,80 lei. Pentru conturile de creanţe comerciale nu a fost identificată o evidenţă analitică şi nu există dovezi potrivit cărora să fi fost tăcute demersurile necesare pentru recuperarea acestora.

În conturile de stocuri sunt înregistrate produse finite în valoare contabilă de 22.227,44 lei şi mărfuri în valoare contabilă de 593,80 lei, bunuri pentru care nu a fost identificată nicio evidenţă analitică. Datorită lipsei evidenţei contabile şi nedepunerii raportărilor contabile ulterior anului 2016, administratorul judiciar nu a putut analiza modul prin care au ieşit din patrimoniul societăţii aceste bunuri şi care au fost veniturile obţinute de societate prin această operaţiune.

În conturile de disponibilităţi băneşti este evidenţiată suma de 225.773,48 lei, din care suma de 225.750,21 lei este evidenţiată în contul „casa în lei”, sumă ce nu a fost identificată de administratorul judiciar şi nici nu a fost justificat modul de utilizare în interesul societăţii. Deşi existau scriptic disponibilităţi băneşti importante în activul societăţii debitoare, acestea nu au fost utilizate pentru plata datoriilor, fiind cert că sumele de bani evidenţiate în soldul contul „casa în lei” au fost ridicate de pârâtul. .. şi utilizate în folosul său personal.

Deşi a fost notificat, administratorul societăţii nu a pus la dispoziţia practicianului în insolvenţă situaţia analitică a elementelor de activ ale societăţii şi nu s a prezentat în vederea efectuării operaţiunii de inventariere a patrimoniului debitorului, conform dispoziţiilor art. 101 alin. 1 din Legea 85/2014.

Deşi exista obligativitatea, conform legii, de a întocmi şi depune la organul fiscal unele situaţii financiare, debitorul prin administratorul său nu a respectat această obligaţie. Ulterior anului 2016 au fost depuse declaraţii în mod ocazional, iar ultimul bilanţ contabil este cel aferent anului 2016. Deşi la începutul anului 2017 au fost efectuate activităţi economice sau operaţiuni prin care a fost modificată situaţia patrimonială a societăţii, administratorul statutar nu a întocmit evidenţă contabilă, nu a înregistrat şi nici nu a raportat operaţiunile efectuate (încasări clienţi, ridicări de sume din contul bancar, plăţi diverse).

Administratorul statutar a manifestat dezinteres în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor minimale pentru funcţionarea societăţii, nu a întocmit o evidenţă contabilă care să prezinte în orice moment o situaţie clară şi completă a activului şi pasivului, a rezultatelor economice înregistrate de societate, în baza cărora să poată fi luate deciziile manageriale ce se impuneau pentru ca societatea să funcţioneze în condiţii de legalitate şi rentabilitate.

Prin neţinerea unei contabilităţi în conformitate cu legea, prin neînregistrarea operaţiunilor economice efectuate ulterior anului 2016, administratorul statutar a prejudiciat societatea prin mărirea nejustificată a pasivului cu valoarea obligaţiilor stabilite din oficiu de organele fiscale, obligaţii la care s au adăugat accesorii pentru neplată.

Intr o atare situaţie, este incidenţă prezumţia instituită de art. 169 alin. 1 lit. d din Legea 85/2014, privind culpa pârâtului şi legătura de cauzalitate între fapta de a nu preda documentele contabile către lichidatorul judiciar şi prejudiciu creat creditorilor, prezumţie care în prezenta cauză nu a fost răsturnată.

În concluzie, instanţa reţine că pârâţii se fac vinovaţi de starea de insolvenţă, deoarece au folosit activul societăţii în folosul propriu şi nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 169 alin. 1 lit. a şi d şi alin. 4 din Legea 85/2014, va admite cererea de atragere a răspunderii şi va dispune ca pasivul societăţii debitoare. ..., în cuantum de 95.081 lei, să fie suportat, în solidar, de pârâţii. .. şi. ..

Prin raportul de activitate întocmit pentru termenul din data de. .., lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii falimentului debitorului, după soluţionarea în mod definitiv a cererii de atragere a răspunderii personale, iar prin cererea de decont depusă la data de. ... a solicitat plata din fondul de lichidare a sumei de 5.000 lei cu titlu de onorariu şi a sumei de 130 lei cu titlu de cheltuieli aferente procedurii.

Potrivit dispoziţiilor art. 174 alin. 1 din Legea 85/2014, în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezentul titlu, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va audia de urgenţă creditorii într o şedinţă, iar în cazul refuzului exprimat de aceştia de a avansa sumele necesare sau în cazul neprezentării acestora, deşi s a îndeplinit procedura citării prin BPI, va da o sentinţă de închidere a procedurii, prin care se dispune şi radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

În cursul procedurii nu au fost identificate bunuri în patrimoniul societăţii debitoare, astfel că este întemeiată cererea lichidatorului judiciar privind plata onorariului şi a cheltuielilor aferente procedurii din fondul de lichidare, în conformitate cu dispoziţiile art. 39 alin. 4 din Legea 85/2014.

În ce priveşte cuantumul onorariului solicitat reţine că, faţă de activitatea prestată de lichidatorul judiciar, se justifică plata sumei de 5.000 lei cu acest titlu, sumă maximă stabilită de art. 117 alin. 1 lit. a din Hotărârea nr. 3/2007 a UNPIR. De asemenea, în ce priveşte cheltuielile solicitate, reţine că s a făcut dovada efectuării lor, iar acestea pot fi decontate din fondul de lichidare.

Deoarece în patrimoniul debitorului nu au fost identificate bunuri şi a fost soluţionată cererea de atragere a răspunderii personale, va dispune, în temeiul art. 174 alin. 1 din Legea 85/2014, închiderea procedurii insolvenţei.

Va dispune radierea debitorului din Registrul Comerţului iar în temeiul art. 180 din Legea 85/2014, va descărca pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri şi responsabilităţi.