Cerere având ca obiect anularea procesului-verbal al adunării creditorilor. Respingere

Prin cererea înregistrată la instanţă sub dosar nr.de mai sus, creditoarea-contestatoare DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CLUJ NAPOCA prin ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE SATU MARE a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună anularea Procesului verbal al Adunării Generale a Creditorilor nr.1/ZZ.LL.2018 publicat în BPI nr. 2/ZZ.LL.2018; înlăturarea votului exprimat de creditoarea A, creditor care deţine o creanţă subordonată, fără drept de vot; obligarea administratorului judiciar la reconvocarea Adunării Generale a Creditorilor debitoarei cu aceeaşi ordine de zi.

În motivare creditoarea-contestatoare arată că prin Convocatorul publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă sub nr. 3/ZZ.LL.2018 practicianul în insolvenţă a procedat la convocarea Adunării Generale a creditorilor debitoarei SC B SRL, pentru data de ZZ.LL.2018, ora 09.00, cu următoarea ordine de zi:

„1. Prezentarea stadiului procedurii insolvenţei;

2. Prezentarea Raportului privind cauzele care au generat starea de insolvenţă;

3. Alegerea comitetului creditorilor;

4. Confirmarea lichidatorului judiciar;

5. Stabilirea indemnizaţiei."

Arată creditoarea-contestatoare faptul că prin Adresa nr.4/ZZ.LL.2018, şi-a exprimat votul raportat la ordinea de zi propusa, astfel:

„Privitor la punctul 2 al ordinii de zi, creditorul Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare îşi exprima votul după cum urmează:

Ia act de raportul privind cauzele şi împrejurările care au dus la starea de insolvenţă.

Privitor la punctul 3 al ordinii de zi, creditorul Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare îşi exprimă votul după cum urmează:

Ne exprimăm votul în sensul de a face parte în comitetul creditorilor în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 85/2014.

Privitor la punctul 4 al ordinii de zi, creditorul Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare îşi exprimă votul după cum urmează:

Nu confirmă în calitate de administrator judiciar pe C S.P.R.L., întrucât în temeiul art. 18 alin. (3) din Ordinul nr. 2442/2016 privind procedurile de agreare şi selecţie a practicienilor în insolvenţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare a desemnat prin Decizia nr. 5/ZZ.LL.2018 în calitate de administrator/lichidator judiciar, practicianul în insolvenţă D SPRL.

Privitor la punctul 5 al ordinii de zi, creditorul Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare îşi exprimă votul după cum urmează:

În baza prevederilor Ordinului nr. 2442/2016 privind procedurile de agreare şi selecţie a practicienilor în insolvenţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare a desemnat oferta câştigătoare a practicianului în insolvenţă D S.P.R.L. cu onorariul în suma de 295 lei şi onorariul de succes de 1%."

Învederează că procesul verbal nr.1/ZZ.LL.2018 publicat în BPI la data de ZZ.LL.2018 cuprinde doar parţial punctul său de vedere. De asemenea, cu această ocazie, constată faptul că creditoarea A deţine un procent de 62,34 % din masa credală a debitoarei. Conform celor consemnate în procesul verbal, creditoarea mai sus-menţionată a confirmat lichidatorul judiciar în prezenta cauză şi a stabilit un onorariu lunar de 1.500 lei +TVA şi un onorariu de succes de 5 % din sumele recuperate în cursul procedurii.

Arată că lichidatorul judiciar a apreciat că nu există vreun motiv de nelegalitate în ceea ce privesc voturile exprimate, deşi avea obligaţia de a analiza minuţios calitatea fiecărui creditor.

De asemenea, creditoarea-contestatoare solicită a se observaţi faptul că există cu certitudine premisa nelegalităţii în actul atacat, în ceea ce priveşte votul exprimat de creditoarea A. Astfel cum rezultă din actele societăţii, creditoarea deţine calitatea de asociat şi de administrator. Prin cumulul acestor funcţii (creditor majoritar cu un procent de 62,34 %, asociat şi administrator statutar), apreciază că există un conflict de interese în prezenta cauză. Mai mult, creditorul care deţine o creanţă chirografară subordonată nu poate avea drept de vot în procedură. Întreg scopul instituit de legiuitor în interesul creditorilor în această procedură concursuală este anihilat de puterea decizională majoritară deţinută de administratorul şi asociatul debitoarei.

Arată faptul că practicianul în insolvenţă a consemnat un vot venit din partea unui creditor, care-şi votează propria situaţie.

În deplină consonanţă cu prevederile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 care arată că atribuţiile Comitetului Creditorilor vor putea fi exercitate de Adunarea Generală a Creditorilor când Comitetului Creditorilor nu este desemnat. Astfel, regulile abţinerii de la vot aplicabile membrilor Comitetului Creditorilor vor trebui impuse şi membrilor Adunării Generale a Creditorilor - o situaţie reglementată expres de lege.

Astfel, articolul 51 alin.5 din Legea 85/2014 prevede expres:,,(5) Dacă un membru al comitetului creditorilor se află, din cauza interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură, acesta se va abţine de la vot, sub sancţiunea anulării deciziei comitetului creditorilor, dacă fără votul său nu s-ar fi întrunit majoritatea cerută. În astfel de cazuri, anularea deciziei nu exclude răspunderea creditorului demonstrat a se fi aflat în conflict de interese, pentru prejudiciile create averii debitorului printr-o asemenea faptă."

De asemenea, în deplină consonanţă cu prevederile art.48 din legea specială:

(7) Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit. Hotărârea, cu excepţia celei prin care a fost desemnat, poate fi atacată, pentru motive de nelegalitate, şi de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.

(8) Cererea prevăzută la alin. (7) va fi depusă la dosarul cauzei, inclusiv în format electronic, în termen de 5 zile de la data publicării în BPI a procesului-verbal al adunării creditorilor şi va fi soluţionată în camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar şi a creditorilor. Citarea părţilor şi comunicarea actelor către aceştia se fac prin BPI.

Art. 49

(3) În cazul în care, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constată, prin hotărâre definitivă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanţe pentru care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de creanţe şi dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeaşi ordine de zi. În cazul în care noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită faţă de cea iniţială, judecătorul-sindic poate decide desfiinţarea în tot ori în parte a actelor sau operaţiunilor încheiate în temeiul hotărârii iniţiale."

Regulile de interpretare a normelor juridice permit aplicarea argumentelor logice alături de celelalte norme de interpretare. Astfel, arată că interpretarea logică a unei norme în baza principiului „unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă” nu exclude aplicarea principiului argumentului prin analogie mai ales în situaţia în care textul de lege este lacunar. Or dacă deja a stabilit că textul este neclar, el poate fi interpretat, astfel că nu există nicio raţiune logică pentru a nu sancţiona votului creditorului aflat în conflict de interese în Adunarea Generală a Creditorilor, cât timp legea reglementează expres o astfel de prohibiţie pentru acelaşi creditor în cadrul Comitetului Creditorilor. Hotărârile Adunării Generale a Creditorilor sunt mult mai importante decât cele ale Comitetului Creditorilor.

Creditorul aflat în conflict de interese trebuie să se abţină, indiferent de câtimea creanţei şi de ponderea de vot. Dacă nu o face, practicianul va trebui să consemneze votul, însă nu-1 va lua în calcul la cvorumul deliberativ. Astfel, arată că votul va fi interpretat ca unul de abţinere. Prezenţa creditorului va trebui luată în considerare, în caz contrar creditorul putând să blocheze procedura, dacă deţine peste 70% din totalul creanţelor. Aprecierea practicianului privind conflictul de interese poate fi cenzurată de judecător pe calea contestaţiei. Raportat la faptul că practicianul nu a înţeles să cenzureze votul creditoarei A, este nevoită să învestească judecătorul sindic cu acest demers judiciar prevăzut de procedura specială.

De asemenea, mai invocă faptul că creditoarea deţine controlul direct asupra debitoarei, astfel cum este acesta definit în art. 5 alin. 1, pct.9 din Legea 85/2014:,,controlul este capacitatea de a determina sau influenţa în mod dominant, direct ori indirect, politica financiară şi operaţională a unei societăţi sau deciziile la nivelul organelor societare. O persoană va fi considerată ca deţinând controlul atunci când:

a) deţine în mod direct sau indirect o participaţie calificată de cel puţin 40% din drepturile de vot ale respectivei societăţi şi niciun alt asociat sau acţionar nu deţine în mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot;

b) deţine în mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot în adunarea generală a societăţii respective;

c) în calitate de asociat sau acţionar al respectivei societăţi dispune de puterea de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau supraveghere;"

Precizează că pe lângă conflictul de interese existent, arată faptul că creanţa deţinută de A este o creanţă subordonată.

Menţionează că din categoria creanţelor chirografare se poate desprinde o categorie separată, a creanţelor subordonate (care vin la împărţirea sumelor rezultate din lichidare doar după achitarea tuturor celorlalte creanţe). Dată fiind calitatea specială a creditorului faţă de debitor, creanţele de acest gen suferă, legal sau convenţional, o degradare a rangului chiar şi faţă de creanţele chirografare, întrucât ele vin la plata doar după ce toate creanţele, inclusiv cele chirografare, vor fi fost achitate. Un exemplu de astfel de creanţe, este oferit de dispoziţiile art.256 din Legea societăţilor nr. 31/1990, conform cărora lichidatorii nu pot plăti asociaţilor nicio sumă din partea ce li s-ar cuveni acestora din lichidare, înaintea achitării creditorilor societăţii.

Mai arată că asociaţii vor avea dreptul doar la o parte corespunzătoare participării lor la capitalul social (sau la o fracţie stabilita conform unor clauze speciale în contractul de societate) din surplusul rămas după efectuarea lichidării. Aceeaşi regulă rezultă şi din art.176 din Legea insolventei. Într-adevăr, după închiderea procedurii, dacă creanţele au fost integral acoperite, eventualul surplus se va fi distribuit asociaţilor. Mai important este ca dispoziţiile din Legea insolvenţei nr. 85/20014 relative la ordinea de preferinţă la plata creanţelor în caz de lichidare prin faliment fac referire expresă la acest gen de creanţe.

Conform Legii nr.85/2014, creanţa deţinută de A trebuie raportată la prevederile aliniatului 5, fiind creditor care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislaţiei pieţei de capital.

Totodată, legislaţia pieţei de capital la care face se face referire este Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital, lege care prin prevederile art.2 pct.16 lit.b) arată că "legături strânse - situaţia în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate prin: b) control, care înseamnă relaţia dintre societatea-mamă şi o filială sau o relaţie similară între orice persoană fizică sau juridică şi o societate comercială; orice filială a unei filiale va fi considerată o filială a societăţii-mamă, care este în fapt entitatea care controlează aceste filiale; se consideră legătură strânsă şi situaţia în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate permanent de una şi aceeaşi persoană printr-o relaţie de control.";

Având în vedere acest aspecte, rezultă în mod evident că procesul de vot în cadrul şedinţei adunării creditorilor din data de ZZ.LL.2018 a fost viciat, lipsind astfel o condiţie premisă esenţială, de legalitate a actului întocmit de practicianul în insolvenţă.

Prin prisma întregii stări factuale şi legale, creditoarea-contestatoare solicită admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată.

În drept, invocă prevederile Legii nr.85/2014, Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, HG nr.520/2013, Ordin Preşedinte ANAF 1500/2013, precum şi ale oricărui act normativ la care a făcut referire în cuprinsul prezentei contestaţii.

Lichidatorul judiciar C SPRL  al debitoarei B SRL, prin întâmpinarea formulată (filele 12-14), solicită respingerea contestaţiei, având în vedere următoarele:

În cauza dedusă judecăţii nu există niciun conflict de interese, pretinsul conflict de interese este unul putativ, dealtfel însăşi petenta nu a indicat in concreto, şi de o manieră efectivă şi reală în ce anume ar consta conflictul de interese, cum anume se materializează acest conflict, limitându-se pur şi simplu la a-l invoca.

Împrejurarea că hotărârea a fost luată cu votul decisiv al creditorului majoritar, care este şi asociatul debitoarei şi a cărui creanţă este una subordonată, arată că este în acord cu dispoziţiile Legii nr.85/2014. Dispoziţiile art.49 fac referire la creditorii înscrişi în tabelul de creanţe, respectiv că deciziile adunării creditorilor se iau cu votul manifestat de titularii majorităţii, prin valoare a creanţelor cu drept de vot. Arată că în lege nu există nicio interdicţie privind exercitarea votului unui astfel de creditor, astfel că critica este neîntemeiată. O dovadă cât de bună în acest sens este chiar cererea în anulare în cadrul căreia nu s-a indicat vreun articol din Legea nr. 85/2014 care să interzică votul creditorului chirograf subordonat; mai mult decât atât, art.102 alin.1 Teza 1 din Legea nr.85/2014 permite înscrierea la masa credală a oricărui fel de creanţă, iar art.161 punctul 10 permite inclusiv plăţi către creditorii chirografari subordonaţi cu condiţia ca astfel de plăţi să fie efectuate potrivit ordinii de prioritate prevăzută la art.161 punctul 10 din legea insolvenţei. Ordinea de zi a adunării creditorilor din data de ZZ.LL.2018 nici măcar nu a vizat aspecte ce să poate crea un posibil/ un eventual conflict de interese, pentru simplul şi suficientul motiv că nu s-au dezbătut aspecte privind creanţele înscrise la masa credală, valorificări de active, şi care să justifice pe mai departe un interes în formularea cererii în anulare, aspecte ce pot constitui sursa unor posibile conflicte de interese.

De asemenea, arată că Legea nr.85/2014 permite creanţelor chirografare subordonate să voteze inclusiv cu privire la un plan de reorganizare a debitoarei cu singura condiţie ca programul de plăţi să nu le ofere nicio sumă sau să le ofere mai puţin decât ar primi în cazul falimentului şi ca orice astfel de plăţi să le fie acordate potrivit ordinii de prioritate a creanţelor subordonate prevăzute la art.161 pct.10 lit.a). (art.138 alin.5 din legea insolvenţei).

Pe mai departe, arată că dispoziţiile art.51 alin.5 din Legea nr.85/2014 (lăsând la o parte că nu există niciun conflict de interese) nu pot fi aplicate prin analogie la situaţii asemănătoare, ci dimpotrivă excepţiile şi restricţiile sunt de strict interpretare, şi nu pot fi aplicate prin analogie. Totodată principiul afirmat de către petentă "unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă" este invocat de o manieră incorectă, nepotrivită, în necunoştinţă de cauză, întrucât, dimpotrivă în cazul dedus judecăţii, Legea nr.85/2014 tocmai că distinge, prevederile privind obligaţia de abţinere de la vot în cazul unui de conflict cauzat de un interes propriu cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură, este stipulată doar în ceea ce priveşte deciziile comitetului creditorilor. Prin interpretarea-i proprie şi inedită, petenta nu poate adăuga la lege. Simplul fapt că pentru petenta ANAF-MFP-DGRFP CLUJ NAPOCA un text de lege este neclar (sau mai bine zis este declarat de reclamantă ca fiind neclar pentru a-şi susţine propria cauză ) aceasta nu însemnă că textul de lege catalogat ca fiind neclar, ar impune dificultăţi de înţelegere şi interpretare a acestuia pentru toţi participanţii la procedura insolvenţei.

Mai arată că în speţă calitatea de creditor majoritar a creditoarei A nu a fost contestată în cadrul procedurii de faliment a debitoarei B SRL, judecătorul sindic nefiind sesizat cu o cerere având ca obiect înlăturarea de la masa credală a creditoarei A, creanţa acesteia nefiind contestată, aspect ce constituie încă un motiv în respingerea cererii de anulare a hotărârii adunării creditorilor.

În considerarea celor ce preced, solicită respingerea cererii în anulare formulată de către ANAF-MFP-DGRFP CLUJ NAPOCA.

În drept, invocă dispoziţiile menţionate în prezenta întâmpinare.

Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul sindic reţine în fapt şi în drept următoarele:

Conform menţiunilor de pe procesul – verbal al Adunării Generale a creditorilor nr. 1/ZZ.LL.2018, şedinţa a avut următoarea ordine de zi :

1. prezentarea stadiului procedurii insolvenţei;

2. prezentarea raportului privind cauzele care au generat starea de insolvenţă

3. alegerea comitetului creditorilor

4. Confirmarea lichidatorului judiciar

5. Stabilirea indemnizaţiei

S-a consemnat că au prezentat si comunicate puncte de vedere a următorilor creditori: în scris : MFP – DGRDP Cluj Napoca, cu o creanţă reprezentând 37, 66 % din masa credală a debitoarei; în scris creditoarea A, cu o creanţă reprezentând 62,34 % din masa credală a debitoarei.

În ce priveşte cvorumul adunării, lichidatorul judiciar a apreciat că adunarea a fost legal întrunită, cvorumul întrunind un procent de 100 % din valoarea totală a creanţelor.

Ca şi hotărâre, Adunarea creditorilor a aprobat confirmarea lichidatorului judiciar C SPRL, cu o pondere de 62,34 % din totalul voturilor exprimate şi a confirmat onorariul acestuia de 1500 lei + TVA, respectiv onorariul de succes în cuantum de 5% + TVA din sumele recuperate în cursul procedurii .

Conform art.48 alin.7 din Legea 85/2014, „hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective si au făcut să se consemneze aceasta în procesul – verbal al adunării, precum si la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate in procesul – verbal întocmit”.

În cauză nu s-au adus critici vizând cerinţele de cvorum, sau privind convocarea, ci doar privind considerente de oportunitate la pct. 4 şi 5 – confirmarea lichidatorului judiciar şi stabilirea indemnizaţiei, creditoarea - contestatoare apreciind că ar exista un conflict de interese pentru pct.4 şi 5 din Hotărâre, creditoarea A trebuind să se abţină de la vot, dat fiind că deţine calitatea de asociat şi de administrator al societăţii debitoare şi deţine o creanţă chirografară subordonată, astfel că nu are drept de vot în procedură.

În ce priveşte prima critică, privind neconsemnarea în totalitate a punctului de vedere în procesul verbal, judecătorul sindic analizând cuprinsul procesului verbal al Adunării creditorilor nr. 1/ZZ.LL.2018, constată că acesta cuprinde punctul de vedere, astfel cum a fost exprima în scris de către contestatoare, respectiv că nu confirmă în calitate de lichidator judiciar pe C SPRL şi că, confirmă în calitate de lichidator judiciar pe D SPRL, cu un onorariu de 295 lei + TVA, respectiv onorariul de succes în cuantum de 1 % din sumele recuperate în cursul procedurii.

Neconsemnarea prevederilor Ordinului nr. 2442/201+ privind procedurile de agreare şi selecţie a practicienilor în insolvenţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare, menţionate de către creditoare în adresa nr. 4/ZZ.LL.2018 comunicată lichidatorului judiciar nu are nici o relevanţă juridică şi nu afectează legalitatea procesului verbal al Adunării creditorilor .

În ce priveşte punctele 4 şi 5 de pe ordinea de zi, din susţinerile contestatoarei,aceasta vizează un conflict de interese, deoarece creditoarea A, are calitatea administrator si asociat al debitoarei falite, şi deţine o creanţă chirografară subordonată.

Art.51 alin.5 din Legea 85/2014, invocat de către creditoarea contestatoare, are următorul cuprins: „dacă un membru al comitetului creditorilor se află, din cauza interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură, acesta se va abţine de la vot, sub sancţiunea anulării deciziei comitetului creditorilor, dacă fără votul său nu s-ar fi întrunit majoritatea cerută.”

Din economia Legii 85/2014, judecătorul sindic constată că aceasta reglementează doar două situaţii in care creditorii sunt obligaţia să se abţină de la vot, respectiv art.51 alin.5, mai sus – redat si art.138 alin.5 (”creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul pot vota cu privire la planul de reorganizare, sub condiţia ca programul de plăţi să nu le ofere nici o sumă sau să le ofere mai puţin decât ar primi in cazul falimentului(…)”).

În speţă, nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, hotărârea adunării creditorilor vizează confirmarea lichidatorului judiciar şi stabilirea indemnizaţiei.

Judecătorul sindic reţine că nu pot fi aplicate prin analogie dispoziţiile referitoare la comitetul creditorilor si la adunarea creditorilor. Art.48 din Legea 85/2014 reglementează în detaliu convocarea şi deliberarea în cadrul adunării creditorilor, fără a prevedea vreo situaţie in care un creditor ar trebui să se abţină de la vot, iar art.48 alin.7 reglementează acţiunea în anularea hotărârii adunării creditorilor, pentru motive de nelegalitate, fără vreo referire la motive legate de un posibil conflict de interese.

Textul indicat -art.51 alin.5 din Legea 85/2014 este de strictă interpretare, întrucât cuprind limitări ale dreptului de vot recunoscut tuturor creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedură, în sensul art.5 pct.19 din Legea 85/2014  „creditor îndreptăţit să participe la procedură este acel titular al unui drept de creanţă asupra averii debitorului, care a înregistrat o cerere de înscriere a creanţei, în urma admiterii căreia acesta dobândeşte drepturile şi obligaţiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor încetează ca urmare a neînscrierii sau a înlăturării din tabelele creditorilor întocmite succesiv în procedură, precum şi prin închiderea procedurii; au calitatea de creditor, fără a depune personal declaraţiile de creanţă, salariaţii debitorului”.

Este real că în practica judiciară au existat si opinii care au reţinut existenţa conflictului de interese în cadrul hotărârilor adoptate de către adunarea creditorilor, însă în cadrul Minutei de unificare a practicii neunitare în materia litigiilor cu profesioniştii si insolvenţei adoptate la Sinaia în perioada 13- 14 iunie 2016, s-a decis îmbrăţişarea opiniei în sensul că dispoziţiile referitoare la conflictul de interese aplicabile comitetului creditorilor nu sunt aplicabile prin analogie în cazul adunării creditorilor.

Astfel, contrar opiniei contestatoarei si în acord cu opinia lichidatorului judiciar, judecătorul sindic va reţine că, în lipsa unei obligaţii legale de a se abţine, votul creditorului A în cadrul adunării creditorilor este unul valabil exprimat.

Raportat la cele de mai sus, în temeiul art.48 alin.7 din Legea 85/2014, contestaţia formulată va fi respinsă ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare