Contestaţii la tabelul preliminar al creanţelor, înclusiv cerere admisă având ca obiect repunerea în termenul de declarare a creanţei

Prin contestaţia formulată împotriva tabelului preliminar ce cuprinse creanţele declarate împotriva averii debitoarei A SRL, în care creanţa B SRL a fost înscrisă parţial, în categoria creanţelor garantate, cu suma de 602.096,91 lei, cu rangul de prioritate prev.de art.159 alin.1 pct.6 din legea insolvenţei, nefiind acceptate penalităţile de întârziere solicitate şi calculate conform clauzelor contrcatelor încheiate de către părţi, înregistrată la această instanţă sub dosar cu nr.de mai sus, contestatoarea B SRL solicită ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună înscrierea ei în tabelul preliminar al creanţelor debitoarei, în categoria creanţelor garantate, cu suma de 10.44.096 lei, din care: 602.096.9 lei reprezentând sold facturi neîncasate, aferente mărfii livrate şi neachitate de către debitoare; 376.697,88 lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente facturilor neîncasate; 66.129 lei reprezentând penalităţi aferente facturilor achitate de către debitoare cu întârziere, cu nerespectarea termenului de plată agreat de către părţi; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, contestatoarea arată că părţile au încheiat la data de ZZ.LL.2009, documentul intitulat CONDIŢII GENERALE DE VANZARE-CUMPARARE - CGVC- nr. 1, ce are ca obiect vânzarea de către B SRL către debitoare de produse farmaceutice, medicamente, aparatura, instrumentar si accesorii medicale, substanţe active şi concentrate pentru obţinerea de produse comerciale, produse cosmetice şi de toaleta şi articole medicale.

În conformitate cu prevederile art. 3.3 din CONDIŢIILE GENERALE DE VÂNZARE-CUMPĂRARE, societatea debitoare va datora pentru fiecare zi de întârziere până la efectuarea integrală a plăţii, penalităţi în cuantum de 0,2%/zi din suma datorata şi neachitata la scadenta, acestea putând depăşi valoarea debitului. Imputaţia plăţii se va face întâi asupra penalităţilor, apoi asupra debitului principal, pentru fiecare factura fiscala, indiferent de menţiunile existente pe documentele de plata şi începând cu scadenţa cea mai veche. Sumele achitate pot fi alocate, daca societatea vânzătoare nu decide altfel, în următoarea ordine; penalităţi/dobânzi, şi debit principal.

Prin actul adiţional la CGVC din data de ZZ.LL.2011 se introduce un nou alineat în cadrul art. 3, prin care părţile convin ca după semnarea facturii debitorul nu mai are dreptul de a o contesta, iar odată cu împlinirea termenului de plata suma este considerată certă, lichidă şi exigibilă. Învederează că toate facturile anexate contestaţiei îndeplinesc aceasta condiţie, iar penalităţile de întârziere au fost calculate şi raportate la numărul de zile de întârziere la plata pentru fiecare factura în parte.

Modalitatea de calcul a penalităţilor de întârziere a fost detaliată în înscrisurile ataşate declaraţiei de creanţa formulata în termen de către societatea contestatoare.

La momentul semnării contractului, debitoarea cunoştea care este sancţiunea aplicabila achitării cu întârziere a mărfii achiziţionate, faptul ca este de drept în întârziere şi că, odată cu depăşirea scadenţei, se activează clauza penală constând în suportarea de penalităţi contractuale într-un procent agreat de către părţi, deci inclusiv de către debitoare.

Clauza penala este aceea prin care părţile stipulează ca debitorul se obligă la o anumita prestaţie in cazul neexecutării obligaţiei principale; mai mult, creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ţinut să dovedească vreun prejudiciu (art. 1538 alin.1 si 4 Noul Cod Civil).

Neexcutarea unei obligaţii contractuale de achitare a unei sume de bani la un anumit termen prevăzut în cadrul contractului da dreptul creditorului sa solicite despăgubiri, ori in prezenta cauza, atât procentul de penalitate, cât şi posibilitatea ca acestea să depăşească debitul principal au fost agreate de părţi - conform celor de mai sus.

Învederează că în cazul de faţă, relaţia contractuală a fost stabilită între doi comercianţi/profesionişti, clauzele contractuale fiind expresia libertăţii de a contracta si a voinţei părţilor conform art.1169 din Noul Cod Civil potrivit cărora „Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publica şi de bunele moravuri". În acelaşi context, nici susţinerile debitoarei cu privire la caracterul abuziv al clauzei penale nu pot fi reţinute de către instanţa.

În temeiul celor ce preced, apreciază că în mod greşit creanţa societăţii contestatoare nu a fost acceptată în întregime, fiind înlăturate nejustificat penalităţile de întârziere pretinse.

Prin semnarea contractului părţile au avut în vedere crearea unui echilibru contractual cu posibilitatea de aplicare a unor sancţiuni exprese pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale, lichidatorul judiciar neavând căderea de a stabili dacă acestea i se cuvin sau nu.

Un alt aspect ce reiese din tabelul de creanţe este acela că în cazul altor debitori au fost acceptate penalităţile de întârziere, creanţele acestora fiind acceptate în întregime.

Prin contestaţia înregistrată la această instanţă sub dosar cu nr.de mai sus,contestatoarea SC C SRL, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună repunerea ei în termenul de înscriere la masa credala si înscrierea în tabelul preliminar de creanţe al debitoarei A SRL cu o creanţa garantata, pura şi simpla (neafectată de vreo condiţie) în cuantum de 50.554.90 lei constând în: 20.825,71 lei - debit principal restant reprezentând contravaloare produse farmaceutice livrate către debitoare şi neachitate de către aceasta până la data deschiderii insolvenţei; 27.549,19 lei - penalităţi de întârziere contractuale; 2180 lei - cheltuieli de executare; 200 lei - cheltuieli de judecata (taxa judiciară de timbru aferentă declaraţiei de creanţa).

I. Referitor la cererea de repunere în termen, arată următoarele:

Creanţa contestatoarei a fost recunoscută de administratorul judiciar prin înscrierea acesteia în tabelul preliminar, însă respectiva înscriere a fost efectuata sub condiţie suspensiva pe motiv ca cererea de înscriere la masa credala ar fi fost comunicata tardiv la dosarul cauzei, respectiv termenul legal de înscriere fiind ZZ.LL.2017 (în timp ce cererea a fost comunicata la dosarul cauzei si administratorului judiciar abia in data de ZZ.LL.2017).

Consideră că decizia administratorului judiciar este injustă şi solicită repunerea în termenul de formulare a declaraţiilor de creanţa în condiţiile în care:

1. În primul rând, arată că inclusiv administratorul judiciar a arătat prin Notificarea nr. 2/ZZ.LL.2017 (prin care i-a adus la cunoştinţă faptul înscrierii creanţei contestatoarei sub condiţie suspensiva) faptul ca a primit declaraţia de creanţa înainte de publicarea tabelului preliminar de creanţe, că recunoaşte creanţa solicitată şi că societatea contestatoare are posibilitatea ca, pe calea cererii de repunere în termen, să obţină înscrierea creanţei fără ca aceasta să mai fie afectată de vreo condiţie.

2. În al doilea rând, deşi contestatoarea-creditoare se află în cadrul procedurii de executare silita a debitoarei (dosar de executare silita nr. 3/2016 aflat pe rolul BEJ D), administratorul judiciar a anunţat tardiv respectivul executorul judecătoresc cu privire la deschiderea procedurii insolventei si suspendarea executării silite, comunicând notificarea aferenta abia în data de ZZ.LL.2016, cu doar 4 zile înainte de data limita de înscriere şi cu nerespectarea dispoziţiilor legale aferente art.100 alin. 1 din Legea 85/2014 ce prevăd ca respectiva notificare trebuie să fie trimisa cu cel puţin 10 zile înainte de împlinirea termenului limita de înregistrare a creanţelor (în acest sens, contestatoarea ataşează Notificarea nr.4/ZZ.LL.2017 emisa de administratorul judiciar E IPURL si primita la data de ZZ.LL.2017 de către BEJ D).

Având în vedere cele de mai sus, precum şi faptul că:

3. Contestatoarea-creditoare a fost informată cu tardivitate de către BEJ D de faptul deschiderii insolventei împotriva debitoarei (ca urmare a faptului ca respectivul birou de executare a fost închis pe perioada de concediu a personalului);

4. Notificarea de deschidere a procedurii insolvenţei nu a fost trimisa de către administratorul judiciar la sediul procesual ales al contestatoarei-creditoare (precizat atâta în cererea de executare silita, cât si în restul litigiilor avute cu debitoarea) ci la adresa unde se află un depozit al acesteia;

5. Creanţa contestatoarei este deţinută în baza unui titlu executoriu, motiv pentru care nu este supusa procedurii de verificare prevăzuta de art.105 alin.1 din Legea 85/2017;

6. Creanţa contestatoarei este garantata în integralitate (garanţie reala mobiliara de rang 1) motiv pentru care eventuala valorificare a respectivelor garanţii nu se va putea face in lipsa respectivului creditor;

7. Contestatoarea a complinit actul de procedura in cel mult 15 zile de la data termenului limita de înscriere la masa credală, respectiv a comunicat respectiva cerere in data de ZZ.LL.2017 (cu o întârziere de 7 zile), fără ca acest aspect sa prejudicieze activitatea administratorului judiciar care a primit declaraţia în timp util, cu mult timp înainte de termenul legal de publicare a tabelului preliminar în BPl (ZZ.LL.2017),

solicită admiterea contestaţiei şi repunerea contestatoarei în termenul de înscriere la masa credală şi înscrierea în tabelul preliminar al debitoarei A SRL cu o creanţa garantată, pura şi simpla (neafectata de vreo condiţie) în cuantum de 50.554,90 lei ce constă în: 20.825,71 lei - debit principal restant reprezentând contravaloare produse farmaceutice livrate către debitoare si neachitate de către aceasta până la data deschiderii insolvenţei;  27.549,19 lei - penalităţi de întârziere contractuale; 2180 lei - cheltuieli de executare;  200 lei - cheltuieli de judecata (taxa judiciara de timbru aferenta declaraţiei de creanţa).

II. Referitor la creanţa ce face obiectul contestaţiei, arată că respectiva creanţă este deţinuta în baza unui titlu executoriu şi este în integralitate garantată, urmând a fi înscrisă în tabelul preliminar de creanţe ale debitoarei in categoria creanţelor garantate prevăzute de art.159, al.1, pct.3 din Legea insolvenţei nr 86/2014 ca urmare a constituirii de către debitoare a următoarelor garanţii:

1) garanţie reala mobiliara de rang I asupra tuturor bunurilor mobile ale debitoarei constituita prin Contractul de ipoteca mobiliară nr. 13/ZZ.LL.2013 înregistrate în AEGRM conform Avizului iniţial nr. 6 din ZZ.LL.2013;

2) privilegiul creditorului în considerarea creanţei sale (în conformitate cu disp. art.2333/ Noul Cod Civil) prin art. 13.3 din Contractul de vânzare-cumpărare şi distribuţie nr. 5/ZZ.LL.2013.

În fapt, arată că între SC C SRL şi societatea debitoare s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare şi distribuţie nr.13/ZZ.LL.2013, având ca obiect obligaţia societăţii contestatoare de a furniza, iar cea a societăţii debitoare de a achiziţiona periodic, pe baza de comanda, diverse produse farmaceutice şi parafarmaceutice ale căror sortimente, preţuri, caracteristici, etc. urmau a fi individualizate in oferta lunara - „Catalog Produse”- pusă la dispoziţie de către diviziile companiei C (în modalitate electronica si/sau prin intermediul agenţilor de vânzări).

Astfel, în perioada ZZ.LL.2016-ZZ.LL.2016, în baza comenzilor primite, societatea C SRL - a efectuat către debitoare mai multe livrări de produse farmaceutice şi parafarmaceutice pentru care au fost emise mai multe facturi fiscale (enumerate în centralizatorul anexat) în cuantum total de 23.601,63 lei, facturi care au fost acceptate la plata si recunoscute de către debitoare prin semnătura de primire si aplicarea ştampilei societăţii.

Termenul de plată a produselor era de 60 zile - conf. art. 6.1.1. din contract, termen ce se calculează de la data livrării produselor comandate şi emiterii facturilor fiscale aferente, plata urmând să se efectueze prin transfer bancar în contul C, bilete la ordin, file CEC şi/sau numerar.

În aceste condiţii, deşi societatea C şi-a îndeplinit cu bună credinţa obligaţiile contractuale de livrare asumate, societatea debitoare nu a înţeles să-şi onoreze obligaţiile de plata, astfel ca în prezent exista un număr de 47 facturi fiscale (acceptate la plată şi recunoscute de către debitoare prin semnătura de primire si aplicarea ştampilei societăţii) ramase neachitate de către debitoare, aferente unui debit principal restant de 20.825.71 lei (vezi Anexa 1 - secţiunea „Rest de plata").

În scopul garantării obligaţiei de plata care decurge din Contractul de distribuţie nr. 13/ZZ.LL.2013, pe lângă clauza aferentă art.13.3 din respectivul contract referitoare la privilegiul creditorului in considerarea creanţei sale (in conformitate cu disp. art. 2333/ Noul Cod Civil), părţile au încheiat Contractul de ipoteca mobiliara nr.5/ZZ.LL.2013 prin care debitorul a constituit în favoarea creditoarei ipotecare SC C SRL garanţie reala mobiliara (conform dispoziţiilor art.1.l din contract) asupra:

- universalităţii de bunuri mobile, corporale sau necorporale, prezente şi viitoare, inventarul bunurilor circulante si bunurile viitoare înregistrate in evidentele contabile ale debitorului garant la dala semnării prezentei ipoteci sau care vor fi înregistrate in evidentele contabile ale debitorului;

- asupra stocului de bunuri fungibile, produse medicamentoase, dispozitive medicale, cosmetice, cu un termen de valabilitate de minim 1 an, precum si asupra inventarului bunurilor circulante, si asupra produselor obţinute in urma valorificării acestora aparţinând in prezent si care vor aparţine în viitor debitorului garant, aflate in locaţiile unde sunt înregistrate sediile principale, sediile secundare, punctele de lucru ale debitorului garant; bunurile susmenţionate includ si produsele obţinute in urma valorificării acestora, a dobânzilor, produselor ori fructele produse de bunul care face obiectul ipotecii, ipoteca mobiliara se constituie fără deposedarea cumpărătorului-debitor garant de bunul afectat prezentei ipoteci;

- asupra soldurilor creditoare, prezente si viitoare, ale conturilor: nr. 7 deschis de către debitor la Trezoreria SATU MARE;

- asupra tuturor drepturilor de creanţe prezente si viitoare rezultate din decontările către casa judeţeană de asigurări de sănătate a judeţului unde îşi activitatea debitorul garant;

- asupra fondului de comerţ al societăţii si al fiecărui punct de lucru in care îşi desfăşoară sau îşi va desfăşura activitatea debitorul;

Părţile au agreat o valoare maximă a obligaţiei garantate este reprezentată de valoarea limitei de credit calculată conform contractului de distribuţie în vigoare, respectiv de 1.000.000.00 lei, conform art.1.2 din Contractul de ipoteca mobiliara, fiind incluse contravaloarea produselor achiziţionate de debitor în calitate de cumpărător în temeiul contractului de vânzare cumpărare de la creditorul vânzător, penalităţile contractuale astfel cum au fost prevăzute în respectivul contract de distribuţie, precum şi cheltuielile efectuate de creditorul garantat cu luarea în posesie şi vânzarea bunului/bunurilor afectat prezentei ipoteci după neîndeplinirea obligaţiei de către debitorul garant.

Contractul de ipoteca mobiliara nr. 5/ZZ.LL.2013 a fost înregistrat în AEGRM conform Avizului iniţial nr. 6 din ZZ.LL.2013, astfel încât contestatoarea deţine o garanţie reala mobiliara de rang I asupra tuturor bunurilor mobile susmenţionate, ipotecate de debitoare.

Precizează că pentru recuperarea creanţei sale, contestatoarea a demarat procedura executării silite prin BEJ D în cadrul dosarului de executare silită nr.3/2016 ca urmare a încuviinţării executării silite a contractului de ipoteca mobiliara susmenţionat de către Tribunalul Satu Mare prin încheierea din ZZ.LL.2017 pronunţată în dosarul nr. 8/2016.

Învederează că au format obiectul executării silite următoarele debite pe care înţelege să le solicite inclusiv prin prezenta cerere:

> 23.601,61 lei - debit principal constând în contravaloarea produselor farmaceutice/parafarmaceutice livrate şi neachitate de către debitorul-garant (aferente facturilor emise în perioada ZZ.LL.2016 - ZZ.LL.2016 în baza Contractului de vânzare - cumpărare susmenţionat), debit ce a fost achitat parţial, rămânând un debit principal restant de 20.825,71 lei,

> 7.261.19 lei - penalităţi contractuale de 0,5% pe zi de întârziere pentru neachitarea produselor livrate, în termenul de scadenţă a facturilor, calculate pe perioada cuprinsă între data scadenţei fiecărei facturi şi data de ZZ.LL.2016, conform art.6.4 din Contractul de vânzare-cumpărare şi distribuţie,

>2180 lei - cheltuieli de executare aferente taxei judiciare de timbru de 20 lei necesare încuviinţării executării silite, onorariului avocaţial în cuantum de 1560,00 lei şi avansului de executare achitat de contestatoare către BEJ D.

Având în vedere cele de mai sus şi ca urmare a faptului că debitoarea şi-a deschis procedura generala a insolvenţei în data de ZZ.LL.2017, pe lângă debitul principal restant în cuantum de 20.825.71 lei, contestatoarea înţelege să solicite inclusiv următoarele debite:

> Penalităţi de întârziere contractuale actualizate până la data deschiderii procedurii insolvenţei, astfel încât acestea ajung la un cuantum total de 27.549.19 lei (solicitate in temeiul art 6.4 din Contract prin care se prevede obligaţia debitoarei de a achita penalităţi de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere la plată calculate la suma neachitata, totalul penalităţilor putând sa depăşească cuantumul sumei datorate. Respectivele penalităţi de întârziere au fost calculate pe perioada cuprinsa intre data scadentei flecarei facturi si data de ZZ.LL.2017 - data deschiderii procedurii insolvenţei) (vezi modul de calcul din Anexa la prezenta),

> Cheltuieli de executare de 2180 lei - aferente taxei judiciare de timbru de 20 lei necesare încuviinţării executării silite, onorariului avocaţial in cuantum de 1560,00 lei si avansului de executare achitat de contestatoare către BEJ D,

> Cheltuieli de judecata de 200 lei - aferente taxei judiciare de timbre necesare înscrierii la masa credala a debitoarei.

După cum se poate observa din cele de mai sus, precum şi din înscrisurile ataşate în susţinerea contestaţiei, SC C SRL deţine o creanţa certa, lichida si exigibila faţă de debitoarea A SRL, creanţa garantata în integralitate ca urmare a deţinerii unei garanţii reale mobiliare de rang I.

Învederează că temeiul creanţei deţinute de contestatoare îl reprezintă:

1. titlul executoriu constând în Contractul de ipoteca mobiliara nr. 5/ZZ.LL.2013 (in baza căruia a fost încuviinţata executarea silita de către Tribunalul Satu Mare prin încheierea din ZZ.LL.2017 pronunţata în dosar nr.8/2016);

2. facturile fiscale emise de contestatoare (enumerate în centralizatorul anexat), facturi care au fost acceptate la plata si recunoscute de către debitoare prin semnătura de primire si aplicarea ştampilei societăţii (si care fac obiectul titlului executoriu susmenţionat);

3. contractul de vânzare-cumpărare şi distribuţie nr. 13/ZZ.LL.2013.

În concluzie, având în vedere cele de mai sus şi în temeiul dispoziţiilor art. 186 Cod proc.civ. şi art.111 şi urm. din Legea nr. 85/2014, solicită admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată.

Prin contestaţia formulată la tabelul preliminar al obligaţiilor debitoarei A SRL, contestatoarea  F SRL, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună refacerea tabelului preliminar de cr4eanţe contestat, prin modificarea cuantumului creanţei solicitate şi admise a creditoarei F SRL, menţionată la poziţia nr.12, rubrica Observaţii, cu suma de 28.677,55 lei, înscrisă sub condiţie, categoria Creanţe Garantate din Tabelul preliminar, în sensul înscrierii ca şi creanţă curentă şi a sumei de 28.677,55 lei înscrise şi consemnate sub condiţie şi, pe cale de consecinţă, înscrierea în tabel cu suma totală de 93.707,47 lei.

În motivarea contestaţiei, se arată că în mod greşit şi fără nicio justificare contestatoarea F SRL a fost înscrisă sub condiţie cu creanţa de 28.677,55 lei reprezentând penalităţi de întârziere, în cuantum de 0,15% din suma datorata, pentru fiecare zi de întârziere, calculate în baza art. 3.4 din Contractul cadru de vânzare nr.9/ZZ.LL.2015 până la data deschiderii procedurii insolvenţei ZZ.LL.2017.

Precizează că debitoarea A SRL datorează contestatoarei penalităţile de întârziere în baza art.3.4 din contractul mai sus menţionat, fără a exista obligativitatea de a emite factura fiscala în acest sens. În justificarea penalităţilor solicitate, în mod corect contestatoarea a transmis un calcul al penalităţilor care reliefa corespunzător suma datorata.

Precizează că pentru încasarea penalizărilor nu este obligatorie emiterea unei facturi întrucât acestea nu constituie livrări de bunuri sau prestări de servicii efectuate de societate. Nu este nevoie de factura în cazul penalităţilor comerciale datorate pentru plata cu întârziere. Este suficienta notificarea, penalităţile nefiind în sfera de TVA, astfel că nu este obligatorie facturarea.

În drept, invocă disp.art.111 din Lg.85/2014.

Prin contestaţia formulată la tabelul preliminar al creanţelor, SC A arată următoarele:

Cu privire la creanţa la creanţa înscrisa in tabelul preliminar al creanţelor la cererea SC G SRL,creditor în faliment, cu sediul procesual în ..., identificata cu J ..., CUI ..., în cuantum de total creanţa acceptată 45.630,85 lei reprezentând: 37762,82 lei debit principal şi 7.868,03 lei penalităţi de întârziere lei, contestatoarea arată că valoarea înscrisă în tabelul preliminar, de 45630 lei este incorectă. Acest aspect rezulta din faptul ca SC G SRL a emis la ZZ.LL.2016 somaţia de plata nr. 10/ZZ.LL.2016 în care precizează ca debit principal 43151.06 lei, la care a adăugat suma de 4104,33 lei penalităţi.

Consideră ca necuvenită suma solicitată şi înscrisă în tabelul preliminar al creanţelor, dat fiind faptul că partea creditoare SC G SRL a prezentat sume contradictorii, neconforme nici cu somaţia mai sus menţionata .

În susţinerea prezentei contestaţii arată că SC A înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri constând în somaţie de plata nr. 10/ZZ.LL.2016 şi nota contabila interna.

În drept, invocă prevederile art. 111 din Legea 85/2014.

Prin întâmpinarea formulată, E IPURL, în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC A SRL, solicită respingerea contestaţiei formulată de creditoarea SC C SRL ca fiind netemeinică şi nelegală, precum şi respingerea cererii de repunere în termen pentru următoarele considerente:

1. Cu privire la primul capăt al contestaţiei, respectiv cererea de repunere în termen a creditoarei SC C SRL şi reţinând cele invocate in conţinutul contestaţiei, învederează următoarele:

La data de ZZ.LL.2017 sub nr. 11 a fost publicată în BPI notificarea privind deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei A  SRL (conform dovada publicare BPI), în care era precizat termenul limita pentru depunerea cererilor de înscriere la masa credala, respectiv data de ZZ.LL.2017.

E IPURL, în calitate de administrator judiciar provizoriu al debitoarei a trimis notificarea de deschidere a procedurii insolvenţei in data de ZZ.LL.2017 către creditoarea SC C SRL, primită de aceasta în data de ZZ.LL.2017 (respectiv cu 16 zile înainte de termenul limita pentru înscrierea creanţelor la masa credala a debitoarei).

Precizează faptul că notificarea de deschidere a procedurii insolvenţei a fost trimisă la sediul SC C SRL, respectiv în ..., sediul societăţii care apare şi pe site-ul ANAF (ataşează extras), astfel încât administrator judiciar nu avea  de unde să cunoască faptul că aceasta are un anume sediu procesual ales. Învederează că administratorul judiciar nu putea recurge la investigaţii, pentru a descoperi dacă la sediul indicat al fiecărui creditor este sau nu este un reprezentant pentru a primi corespondenţa.

Învederează că partea creditoare invoca aceea că sediul procesual al acesteia a fost precizat in restul litigiilor avute cu debitoarea, însă acest aspect nu priveşte pe administratorul judiciar provizoriu, care nu avea în obligaţie şi investigarea litigiilor avute cu debitoarea pentru a observa dacă o societate are un sediu procesual ales, lucru ce ar fi apărut doar în acţiunile depuse şi alte acte procedurale (probabil sediul ales fiind acela al unui reprezentant legal: avocat, etc.). Consideră faptul că dacă pe site-ul ANAF, sediul unei societăţi apare la aceeaşi adresă pe care o cunoştea, este în mod evident, faptul că societatea în acel loc îşi are sediul social fiind singurul cunoscut şi de autorităţile statului.

De asemenea, arată că motivul invocat, respectiv acela că la sediul societăţii exista de fapt un depozit şi că nu s-a intrat în posesia notificării, nu reprezintă un motiv justificat şi întemeiat pentru ca părţii creditoare să îi fie admisă cererea de repunere în termen, atât timp  cât confirmarea de primire a notificării a fost semnată.

De asemenea, un alt aspect invocat de creditoare, este acela că administratorul judiciar a trimis notificare către BEJ D la data de ZZ.LL.2017, cu doar 4 zile înainte de termenul limita pentru depunerea cererilor de creanţa, iar C SRL a fost informata cu tardivitate de către susnumitul BEJ de faptul că s-a solicitat suspendarea executării, urmare a deschiderii procedurii insolventei, întrucât în acea perioada biroul a fost închis pentru concediu al personalului.

Acesta este un alt aspect neîntemeiat, întrucât, conform documentelor ataşate (confirmare de primire, borderou, adresa), administratorul judiciar a emis adresa nr. 4/ZZ.LL.2017 către BEJ D în data de ZZ.LL.2017, iar faptul ca plicul a intrat în posesia acestuia in data de ZZ.LL.2017. Sub acest aspect, culpa nu-i aparţine administratorului judiciar.

Astfel, creditoarea SC C SRL a depus cererea de creanţa in data de ZZ.LL.2017, peste termenul limita, respectiv data de ZZ.LL.2017, stabilit de către judecătorul sindic prin încheierea pronunţata.

Având în vedere cele de mai sus, solicită respingerea cererii de repunere în termen formulata de creditoare, ca fiind netemeinica.

2. Cu privire la cel de-al doilea capăt al cererii, respectiv creanţa ce face obiectul contestaţiei, administratorul judiciar arată următoarele:

Întrucât cererea de creanţa a fost depusa peste termenul limita, aceasta a fost înscrisă în tabelul preliminar de creanţe sub condiţie, urmând ca SC C SRL să facă dovada sau să fie repusă în termen pentru a formula cerere de înscriere la masa credala a debitoarei, dacă judecătorul sindic va considera ca acesteia i-au fost încălcate drepturile.

Având în vedere cele de mai sus, solicită respingerea contestaţiei şi a cererii de repunere în termen, formulată de către SC C SRL. 

În drept, invocă dispoziţiile art.260 Cod proc.civ., disp.Legii 86/2014, cât şi celelalte dispoziţii legale în materie.

Prin contestaţia formulată la tabelul preliminar al obligaţiilor debitoarei A SRL, contestatoarea debitoare A SRL, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună reducerea cuantumului creanţei creditoarei F SRL întrucât valoarea înscrisă în tabelul preliminar este incorectă.

În motivarea contestaţiei arată faptul că în baza titlului  executoriu pe care această creditoare îşi întemeiază creanţa s-au încasat, prin intermediul BEJ H, diverse sume de bani de către creditoare de la CJAS ... în perioada LL.2016 – LL.2017, diminuându-se creanţa acestei creditoare.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma materialului probator de la dosar şi a dispoziţiilor legale incidente, judecătorul sindic constată următoarele:

Faţă de debitoarea SC A SRL procedura insolvenţei a fost deschisă prin sentinţa civilă nr. 12/ZZ.LL.2017.

La data de ZZ.LL.2017 sub nr. 11 a fost publicată în BPI notificarea privind deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei. A  SRL (conform dovada publicare BPI), în care era precizat termenul limita pentru depunerea cererilor de înscriere la masa credala, respectiv data de ZZ.LL.2017.

Termenul limită de înregistrare a cererilor de admitere a declaraţiilor de creanţă a fost stabilit la data de ZZ.LL.2017.

Cu privire la contestaţia creditoarei B SRL,

Între creditoarea B SRL şi debitoare  s-a încheiat la data de ZZ.LL.2009, documentul intitulat CONDIŢII GENERALE DE VANZARE-CUMPARARE - CGVC- nr. 1, ce are ca obiect vânzarea de către B SRL către debitoare de produse farmaceutice, medicamente, aparatura, instrumentar si accesorii medicale, substanţe active şi concentrate pentru obţinerea de produse comerciale, produse cosmetice şi de toaleta şi articole medicale.

În conformitate cu prevederile art. 3.3 din CONDIŢIILE GENERALE DE VÂNZARE-CUMPĂRARE, societatea debitoare va datora pentru fiecare zi de întârziere până la efectuarea integrală a plăţii, penalităţi în cuantum de 0,2%/zi din suma datorata şi neachitata la scadenta, acestea putând depăşi valoarea debitului. Imputaţia plăţii se va face întâi asupra penalităţilor, apoi asupra debitului principal, pentru fiecare factura fiscala, indiferent de menţiunile existente pe documentele de plata şi începând cu scadenţa cea mai veche. Sumele achitate pot fi alocate, daca societatea vânzătoare nu decide altfel, în următoarea ordine; penalităţi/dobânzi, şi debit principal.

Prin actul adiţional la CGVC din data de ZZ.LL.2011 se introduce un nou alineat în cadrul art. 3, respectiv o clauza penală,  prin care părţile convin ca după semnarea facturii debitorul nu mai are dreptul de a o contesta, iar odată cu împlinirea termenului de plata suma este considerată certă, lichidă şi exigibilă.

Procedând la verificare facturilor fiscale anexate declaraţiei de creanţă, judecătorul sindic constată că aceasta au fost asumate prin semnătură de către debitoare, iar penalităţile de întârziere au fost calculate şi raportate la numărul de zile de întârziere la plata pentru fiecare factura în parte.

Modalitatea de calcul a penalităţilor de întârziere a fost detaliată în înscrisurile ataşate declaraţiei de creanţa formulata în termen de către societatea contestatoare,  penalităţile de întârziere fiind calculate şi raportate la numărul de zile de întârziere la plata pentru fiecare factura în parte.

Clauza penala este aceea prin care părţile stipulează ca debitorul se obligă la o anumita prestaţie in cazul neexecutării obligaţiei principale; mai mult, creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ţinut să dovedească vreun prejudiciu (art. 1538 alin.1 si 4 Noul Cod Civil).

Neexecutarea unei obligaţii contractuale de achitare a unei sume de bani la un anumit termen prevăzut în cadrul contractului da dreptul creditorului sa solicite despăgubiri, ori in prezenta cauza, atât procentul de penalitate, cât şi posibilitatea ca acestea să depăşească debitul principal au fost agreate de părţi .

În speţă, relaţia contractuală a fost stabilită între doi comercianţi/profesionişti, clauzele contractuale fiind expresia libertăţii de a contracta si a voinţei părţilor conform art.1169 din Noul Cod Civil potrivit cărora „Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publica şi de bunele moravuri".

Prin semnarea contractului părţile au avut în vedere crearea unui echilibru contractual cu posibilitatea de aplicare a unor sancţiuni exprese pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale, lichidatorul judiciar neavând căderea de a stabili dacă acestea i se cuvin sau nu.

În lumina considerentelor reţinute, judecătorul sindic constată că în mod greşit creanţa societăţii contestatoare nu a fost acceptată în întregime de către practicianul în insolvenţă, fiind înlăturate nejustificat penalităţile de întârziere pretinse.

Cu privire la contestaţia creditoarei F SRL,

Între creditoarea F SRL şi debitoare  s-a încheiat la data de ZZ.LL.2015 , documentul intitulat CONTRACTUL CADRU DE VANZARE-CUMPARARE - TM- nr. 9, ce are ca obiect vânzarea de către creditoarea F SRL către debitoare de produse farmaceutice şi parafarmaceutice.

În baza acestui contract , în perioada ZZ.LL.2015 – ZZ.LL.2016 creditoarea a furnizat debitoarei produse farmaceutice neachitate în valoare totală de 65.029,92 lei, astfel cum rezultă din facturile fiscale anexate prezentei contestaţii.

În conformitate cu prevederile art. 3.3 din CONDIŢIILE GENERALE DE VÂNZARE-CUMPĂRARE, societatea debitoare va datora pentru fiecare zi de întârziere până la efectuarea integrală a plăţii, penalităţi în cuantum de 0,2%/zi din suma datorata şi neachitata la scadenta, acestea putând depăşi valoarea debitului. Imputaţia plăţii se va face întâi asupra penalităţilor, apoi asupra debitului principal, pentru fiecare factura fiscala, indiferent de menţiunile existente pe documentele de plata şi începând cu scadenţa cea mai veche. Sumele achitate pot fi alocate, daca societatea vânzătoare nu decide altfel, în următoarea ordine; penalităţi/dobânzi, şi debit principal.

Procedând la verificare facturilor fiscale anexate declaraţiei de creanţă, judecătorul sindic constată că aceasta au fost asumate prin semnătură de către debitoare, iar penalităţile de întârziere au fost calculate şi raportate la numărul de zile de întârziere la plata pentru fiecare factura în parte.

Modalitatea de calcul a penalităţilor de întârziere a fost detaliată în înscrisurile ataşate declaraţiei de creanţa formulata în termen de către societatea contestatoare,  penalităţile de întârziere fiind calculate şi raportate la numărul de zile de întârziere la plata pentru fiecare factura în parte.

Clauza penala este aceea prin care părţile stipulează ca debitorul se obligă la o anumita prestaţie in cazul neexecutării obligaţiei principale; mai mult, creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ţinut să dovedească vreun prejudiciu (art. 1538 alin.1 si 4 Noul Cod Civil).

Neexecutarea unei obligaţii contractuale de achitare a unei sume de bani la un anumit termen prevăzut în cadrul contractului da dreptul creditorului sa solicite despăgubiri, ori in prezenta cauza, atât procentul de penalitate, cât şi posibilitatea ca acestea să depăşească debitul principal au fost agreate de părţi .

În speţă, relaţia contractuală a fost stabilită între doi comercianţi/profesionişti, clauzele contractuale fiind expresia libertăţii de a contracta si a voinţei părţilor conform art.1169 din Noul Cod Civil potrivit cărora „Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publica şi de bunele moravuri".

Prin semnarea contractului părţile au avut în vedere crearea unui echilibru contractual cu posibilitatea de aplicare a unor sancţiuni exprese pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale, lichidatorul judiciar neavând căderea de a stabili dacă acestea i se cuvin sau nu.

În lumina considerentelor reţinute, judecătorul sindic constată că în mod greşit creanţa societăţii contestatoare nu a fost acceptată în întregime de către practicianul în insolvenţă, fiind înlăturate nejustificat penalităţile de întârziere pretinse.

Cu privire la contestaţia creditoarei SC C SRL.

În ceea ce priveşte cererea creditoarei de repunere în termenul de declarare a creanţei,

Creanţa contestatoarei a fost recunoscută de administratorul judiciar prin înscrierea acesteia în tabelul preliminar, însă respectiva înscriere a fost efectuata sub condiţie suspensiva pe motiv ca cererea de înscriere la masa credala ar fi fost comunicata tardiv la dosarul cauzei, respectiv in data de ZZ.LL.2017,  în condiţiile în care termenul legal de înscriere a fost stabilită la data de ZZ.LL.2017 .

La data deschiderii procedurii insolvenţei asupra debitoarei , contestatoarea-creditoare se află în cadrul procedurii de executare silita a debitoarei în dosarul de executare silita nr. 3/2016 aflat pe rolul BEJ D. Administratorul judiciar a anunţat executorul judecătoresc cu privire la deschiderea procedurii insolventei si suspendarea executării silite, comunicând notificarea aferenta în data de ZZ.LL.2016, cu doar 4 zile înainte de data limita de înscriere la masa credală.

Potrivit disp. art.100 alin. 1 din Legea 85/2014 notificarea trebuie să fie trimisa cu cel puţin 10 zile înainte de împlinirea termenului limita de înregistrare a creanţelor.

Având în vedere faptul că, contestatoarea-creditoare a fost informată cu tardivitate de către BEJ D de faptul deschiderii insolventei împotriva debitoarei  şi că notificarea de deschidere a procedurii insolvenţei nu a fost trimisa de către administratorul judiciar la sediul procesual ales al contestatoarei-creditoare (precizat atâta în cererea de executare silita, cât si în restul litigiilor avute cu debitoarea) ci la adresa unde se află un depozit al acesteia, chiar dacă administratorul judiciar nu avea obligaţia legală de a face verificări cu pricire la existenţa unui sediu ales al contestatoarei creditoare, judecătorul sindic, constatând că, contestatoarea a complinit actul de procedura in cel mult 15 zile de la data termenului limita de înscriere la masa credală, respectiv a comunicat respectiva cerere in data de ZZ.LL.2017 şi că, contestatoare a depus tardiv cererea de înscriere la masa credală datorită unor împrejurări obiective, va admite cererea contestatoarei de repunere în termenul de declarare a creanţelor.

Cu privire la fondul contestaţiei,

Între contestatoarea SC C SRL şi debitoare s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare şi distribuţie nr.13/ZZ.LL.2013, având ca obiect obligaţia societăţii contestatoare de a furniza, iar cea a societăţii debitoare de a achiziţiona periodic, pe baza de comanda, diverse produse farmaceutice şi parafarmaceutice .

În perioada ZZ.LL.2016-ZZ.LL.2016, în baza comenzilor primite, contestatoarea a efectuat către debitoare mai multe livrări de produse farmaceutice şi parafarmaceutice pentru care au fost emise facturile fiscale anexate declaraţiei de creanţă în cuantum total de 23.601,63 lei, care au fost acceptate la plata si recunoscute de către debitoare prin semnătura de primire si aplicarea ştampilei societăţii.

Termenul de plată a produselor era de 60 zile - conf. art. 6.1.1. din contract, termen ce se calculează de la data livrării produselor comandate şi emiterii facturilor fiscale aferente, plata urmând să se efectueze prin transfer bancar în contul C, bilete la ordin, file CEC şi/sau numerar.

Debitoarea nu şi-a onorat obligaţiile de plată pentru un număr de 47 facturi fiscale, aferente unui debit principal restant de 20.825.71 lei.

Dispoziţiile art. 6.4 din Contract prevăd obligaţia debitoarei de a achita penalităţi de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere la plată calculate la suma neachitata, totalul penalităţilor putând sa depăşească cuantumul sumei datorate. Penalităţi de întârziere  solicitate de creditoare au fost calculate pe perioada cuprinsa intre data scadentei flecarei facturi si data de ZZ.LL.2017 - data deschiderii procedurii insolvenţei.

În scopul garantării obligaţiei de plata care decurge din Contractul de distribuţie nr. 13/ZZ.LL.2013, pe lângă clauza aferentă art.13.3 din respectivul contract referitoare la privilegiul creditorului in considerarea creanţei sale, părţile au încheiat Contractul de ipoteca mobiliara nr.5/ZZ.LL.2013 prin care debitorul a constituit în favoarea creditoarei ipotecare SC C SRL garanţie reala mobiliara asupra:

- universalităţii de bunuri mobile, corporale sau necorporale, prezente şi viitoare, inventarul bunurilor circulante si bunurile viitoare înregistrate in evidentele contabile ale debitorului garant la dala semnării prezentei ipoteci sau care vor fi înregistrate in evidentele contabile ale debitorului;

- asupra stocului de bunuri fungibile, produse medicamentoase, dispozitive medicale, cosmetice, cu un termen de valabilitate de minim 1 an, precum si asupra inventarului bunurilor circulante, si asupra produselor obţinute in urma valorificării acestora aparţinând in prezent si care vor aparţine în viitor debitorului garant, aflate in locaţiile unde sunt înregistrate sediile principale, sediile secundare, punctele de lucru ale debitorului garant; bunurile susmenţionate includ si produsele obţinute in urma valorificării acestora, a dobânzilor, produselor ori fructele produse de bunul care face obiectul ipotecii, ipoteca mobiliara se constituie fără deposedarea cumpărătorului-debitor garant de bunul afectat prezentei ipoteci;

- asupra soldurilor creditoare, prezente si viitoare, ale conturilor: nr. 7 deschis de către debitor la Trezoreria SATU MARE;

- asupra tuturor drepturilor de creanţe prezente si viitoare rezultate din decontările către casa judeţeană de asigurări de sănătate a judeţului unde îşi activitatea debitorul garant;

- asupra fondului de comerţ al societăţii si al fiecărui punct de lucru in care îşi desfăşoară sau îşi va desfăşura activitatea debitorul;

Părţile au agreat o valoare maximă a obligaţiei garantate este reprezentată de valoarea limitei de credit calculată conform contractului de distribuţie în vigoare, respectiv de 1.000.000.00 lei, conform art.1.2 din Contractul de ipoteca mobiliara, fiind incluse contravaloarea produselor achiziţionate de debitor în calitate de cumpărător în temeiul contractului de vânzare cumpărare de la creditorul vânzător, penalităţile contractuale astfel cum au fost prevăzute în respectivul contract de distribuţie, precum şi cheltuielile efectuate de creditorul garantat cu luarea în posesie şi vânzarea bunului/bunurilor afectat prezentei ipoteci după neîndeplinirea obligaţiei de către debitorul garant.

Contractul de ipoteca mobiliara nr. 5/ZZ.LL.2013 a fost înregistrat în AEGRM conform Avizului iniţial nr. 6 din ZZ.LL.2013, astfel încât contestatoarea deţine o garanţie reala mobiliara de rang I asupra tuturor bunurilor mobile susmenţionate, ipotecate de debitoare.

Pentru recuperarea creanţei sale, contestatoarea a demarat procedura executării silite prin Biroul Executorului judecătoresc D în cadrul dosarului de executare silită nr.3/2016 ca urmare a încuviinţării executării silite a contractului de ipoteca mobiliara susmenţionat de către Tribunalul Satu Mare prin încheierea din ZZ.LL.2017 pronunţată în dosarul nr. 8/2016.

Astfel cum rezultă din înscrisurile ataşate în susţinerea contestaţiei, judecătorul sindic constată că, contestatoarea SC C SRL deţine o creanţa certa, lichida si exigibila faţă de debitoarea A SRL, creanţa garantata în integralitate ca urmare a deţinerii unei garanţii reale mobiliare de rang I după cum urmează ,

- 23.601,61 lei - debit principal constând în contravaloarea produselor farmaceutice/parafarmaceutice livrate şi neachitate aferente facturilor fiscale emise în perioada ZZ.LL.2016 - ZZ.LL.2016 în baza Contractului de vânzare - cumpărare susmenţionat, debit ce a fost achitat parţial, rămânând un debit principal restant de 20.825,71 lei, la care se adaugă penalităţi de întârziere contractuale actualizate până la data deschiderii procedurii insolvenţei, în cuantum total de 27.549.19 lei,

- 2180 lei - cheltuieli de executare aferente taxei judiciare de timbru de 20 lei necesare încuviinţării executării silite, onorariului avocaţial în cuantum de 1560,00 lei şi avansului de executare achitat de contestatoare către BEJ D.

Cu privire la contestaţia formulată de debitoarea SC A SRL la creanţa înscrisa in tabelul preliminar al creanţelor la cererea SC G SRL, judecătorul sindic constată că în mod legal administratorul judiciar al debitoarei a înscris în tabelul preliminar de creanţe creanţa solicitată de către creditoarea SC G SRL, creaţa acesteia în cuantumul înscris la masa credală fiind constatată printr-un titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă.

Cu privire la contestaţia formulată de debitoarea SC A SRL la creanţa înscrisa in tabelul preliminar al creanţelor la cererea creditoarei F SRL, judecătorul sindic constată că în mod legal administratorul judiciar al debitoarei a înscris în tabelul preliminar de creanţe creanţa solicitată de către această creditoare, creaţa acesteia în cuantumul înscris la masa credală fiind constatată printr-un titlu executoriu. În susţinerea contestaţiei contestatoarea nu a depus la dosarul cauzei înscrisuri care să susţină afirmaţiile acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite contestaţia formulată de contestatoarea B SRL, cu sediul procesual ales la av.I, ... , împotriva tabelului preliminar al creanţelor întocmit de administratorul judiciar E IPURL, cu sediul în ... , în dosarul de faliment privind  pe debitoarea  SC A SRL, cu sediul în ..., CUI ..., J ....

Dispune înscrierea  creditoarei B SRL în tabelul  preliminar al creanţelor debitoarei cu suma de 1.044.096 lei în categoria creanţelor garantate.

Admite cererea de repunere în termenul de declarare a creanţelor şi contestaţia formulată de contestatoarea  SC C SRL, cu sediul procesual ales în ..., împotriva tabelului preliminar al creanţelor întocmit de administratorul judiciar E IPURL, cu sediul în ..., în dosarul de faliment privind  pe debitoarea  SC A SRL, cu sediul în ..., CUI ..., J ....

Dispune înscrierea  creditoarei SC C SRL în tabelul  preliminar al creanţelor debitoarei cu suma de 50.554,90 lei în categoria creanţelor garantate.

Admite contestaţia formulată de contestatoarea F SRL, cu sediul în ..., J..., CUI ..., sediul lichidatorului judiciar desemnat  J SPRL din ..., împotriva tabelului preliminar al creanţelor întocmit de administratorul judiciar E IPURL, cu sediul în ..., în dosarul de faliment privind  pe debitoarea  SC A SRL, cu sediul ..., CUI ..., J ....

Dispune înscrierea  creditoarei F SRL în tabelul  preliminar al creanţelor debitoarei cu suma de 93.707,47 lei.

Respinge contestaţiile formulate de debitoarea SC A SRL, cu sediul în ..., CUI ..., J ..., prin administrator special K, cu domiciliul procedural ales în ..., împotriva tabelului preliminar al creanţelor întocmit de administratorul judiciar E IPURL, cu sediul în ...,  privind creanţa creditoarei SC G SRL, cu sediul în ..., şi a creanţei creditoarei F SRL în dosarul de faliment privind  pe debitoarea  SC A SRL, cu sediul în ..., CUI ..., J ....

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicarea prezentei în BPI.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, ZZ.LL.2017.

Domenii speta

Spete similare