Despăgubire

Sentinţa civilă nr. 163/05.03.2018

Prin cererea  înregistrată la data de 28.09.2017 sub  nr. 4382/110/2017 la Tribunalul Bacău, reclamanta  N.L. a chemat in judecata B.J.C.S. Bacău şi personal pe doamna G.P., director economic adjunct al B.J. Bacău,  solicitând despagubiri in cuantum total de 2.000 lei pentru acoperirea prejudiciului ce i-a fost creat prin imposibilitatea de a se folosi de suma de 2000 de lei reprezentând : cheltuieli de judecata - 500 de lei si daune morale - 1500 de lei , stabiliţi prin Hotărârea Tribunalului Bacău, in dosarul 3773/110/2015.

În motivarea acţiunii se arată, în esenţă, că  la data de 31 mai, s-a adresat cu o cerere conducerii bibliotecii prin care solicita ca salariul, sa-i fie acordat numerar la casieria bibliotecii si nu in contul de salarii al B.R., aşa cum primea până la acea dată. A solicitat acest lucru deoarece pe salariu i s-a pus poprire suma de 900 de lei ( o treime din salariu ) pentru un credit bancar la care nu a mai  plătit ratele iar banca, in mod abuziv, i-a blocat si sumele de bani reprezantand alocaţia pentru copii si bursa de studentă.

La data de 23 august, directorul economic, G.P. i-a virat suma de 2000 de lei in acest cont, sumă care a fost imediat reţinută de banca creditoare deşi in august, banca îi reţinuse suma de 909 de lei din salariu. Arată reclamanta că pârâta G.P. nu a anunţat in nici un fel, că i s-a virat această sumă şi că , dacă această pârâtă ar fi respectat solicitarea  sa expresa ca orice drepturi băneşti sa ii fie achitate in numerar si nu prin cont,  reclamanta s-ar fi putut folosi de cei 2.000 lei .

Efectuând plata prin virament bancar, i-a fost produs un prejudiciu pe care nu il poate recupera iar vinovăţia apartine angajatorului si, in mod direct, persoanei care a dispus efectuarea plaţii in alta modalitate decât solicitase expres si la care era îndreptatita.

În susţinerea acţiunii, prin  cererea introductivă nu s-au formulat cereri de probatorii, nu a fost indicat temeiul de drept, fiind ataşate înscrisuri, f. 6- 11 ds.

La data de 14.12.2017, pârâta P.G.,  a depus întâmpinare  prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive arătând că potrivit art. 36 N.C.P.C, calitatea procesuală rezultă din identitatea între părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii . Sarcina indicării calităţii procesuale revine reclamantului, adică celui care cere, care prin cererea de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurările din care să rezulte că el este îndreptăţit să-l cheme in judecată pe pârât. Arată  această pârâtă că reclamanta prin cererea de chemare în judecată trebuia să indice pe lângă obiectul cererii şi motivarea în fapt şi în drept, pe care se întemeiază pretenţia sa: ori acest lucru nu a fost făcut, cererea de chemare în judecată nefiind motivată nici în fapt şi nici în drept.

Apreciază această pârâtă că, nu poate sta în judecată, având în vedere obiectul cauzei, neavând nici o legătură cu pretenţiile reclamantei; drept pentru care solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fară calitate procesuală pasivă - în persoana subsemnatei.

S-a mai invocat de pârâta  P.G. excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bacău de a judeca prezenta cauză invocându-se art. ari. 95 pct. 1 şi 4 din N.C.P.C.

Pe fond s-a solicitat  respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată  arătându-se că  prin Sentinţa Civilă Nr. 371/2017, a Tribunalului Bacău, pronunţată în dosarul nr.3773/110/2015 s-a hotărât obligarea B.J. „C. S." Bacău la plata către reclamanta N.L. suma de 2000 lei, reprezentând 1500 lei daune morale şi 500 lei cheltuieli de judecată. Urmare acestui fapt, reclamanta a înaintat conducerii instituţiei o cerere prin care a solicitat acordarea sumei de 2000 lei, aşa cum s-a hotărât prin sentinţa civilă mai sus menţionată. Având în vedere că sentinţa civilă, are caracter executoriu, în data de 22.08.2017 instituţia bibliotecii a procedat la executarea acesteia efectuând plata sumei de 2000 lei, reprezentând 1500 lei daune morale şi 500 lei cheltuieli de judecată, efectuând virament din contul instituţiei deschis la trezoreria statului în contul bancar personal al reclamantei.

Susţinerile reclamantei din cererea de chemare în judecată cum că a solicitat atât verbal cât în scris să nu-i fie virată nici o sumă de bani pe acel cont al băncii Raiffeisen este total neadevărată, solicitarea în acest sens fiind înaintată instituţiei bibliotecii după ce a fost efectuată plata prin virament.

De situaţia creată privind imposibilitatea doamnei N.L. de a se folosi de suma de 2000 lei, reprezentând 1500 lei daune morale şi 500 lei cheltuieli de judecată, apreciază pârâta P.G. nu poate fi făcută vinovată, întrucât nu a făcut altceva decât să îşi îndeplinescă atribuţiile de serviciul respectând dispoziţiile legale în vigoare.

La aceaşi dată a depus întâmpinare şi pârâta  B.J. „C. S." Bacău,  care de asemenea a invocat excepţia  necompetentei materiale a Tribunalului Bacău de a judeca prezenta cauză întemeiat pe acelaşi temei legal,  pe fond s-a solicitat respingerea acţiunii cu aceleaşi susţineri din  întâmpinarea depusă de pârâta P.G.

S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi orice alte probe  pe care instanţa le apreciază necesare în soluţionarea cauzei. Ataşat s-au depus înscrisuri, f. 26 – 28 ds.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Potrivit art. 248 Cod procedură civilă instanţa urmează a se pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor invocate în cauză, respectiv  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei P.G., excepţie invocată de această pârâtă şi care urmează a fi admisă , motivat de următoarele argumente :

Aşa cum rezultă din acţiunea introductivă d-na P.G. are calitatea de  director economic adjunct în cadrul instituţiei pârâte iar reclamanta a înţeles să o cheme în judecată în nume personal.

Potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă . „ Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

Instanţa reţine aşadar că, calitatea procesuală pasivă presupune existenţa identităţii între persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul aceluiaşi raport juridic. În speţa de faţă,  tribunalul constată că,  nu există identitate între persoana  pârâtei P.G.  şi cel ce ar urma, eventual, să fie obligat  în cadrul acestui raport juridic, astfel că  d-na P.G. nu justifică legitimare procesuală pasivă.

Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa retine că acţiunea de faţă nu este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Situaţia de fapt reţinută de instanţă :  Reclamanta  N.L. este angajata instituţiei pârâte, calitate necontestată de părţi.

Prin  mai multe cereri succesive, reclamanta s-a adresat  angajatorului  solicitând ca  salariul său să nu mai fie virat în contul de salarii deschis la Reifeisenbank, întrucât ,  având un  credit la această bancă, credit pe care nu îl mai poate plăti, banca îi  reţine toate sumele ce  intră în contul de salariu, astfel că  este lipsită de  sumele de bani necesare  traiului zilnic pentru familie, reclamanta având  patru  copiii. Nemulţumirea reclamantei pleacă de la faptul că, deşi  a solicitat angajatorului să nu-i mai vireze banii în contul de salarii, angajatorul a virat în acest cont suma de  2000 lei, sumă care i-a fost reţinută imediat de bancă.  Pentru acest fapt solicită  despăgubiri de 2000 lei, 500 lei cheltuieli de judecată şi 1500 lei  daune morale,  toate stabilite prin hot.  pronunţată în dosarul nr. 3773/110/2015.

Soluţia instanţei :

La data de 31 mai 2017, reclamanta solicită angajatorului, prin cererea depusă la f. 17 ds., ca  salariul să-i fie  achitat în numerar şi nu în contul de salarii.

La data de  17 august 2017, reclamanta  depus la angajator cerere prin care solicită  ca suma de 2000 lei reprezentând daune morale , aşa cum  rezultă din hot. nr. 371/5.05.2017 a Tribunalului  Bacău, să-i fie achitate întrucât aceasta a devenit executorie şa data de 5.08.2017, f. 6 ds.

La data de 11.09.2017 , reclamanta depune la angajator cererea  înregistrată sub nr. 2226, f. 28 ds., prin  care solicită ca, toate veniturile sale, pe care angajatorul i le datorează,  indiferent de natura provenienţei lor, să-i fie acordate la casieria bibliotecii în numerar.

Sumele care au făcut obiectul dosarului nr. 3773/110/2015  au fost achitate reclamantei la data de 23 august 2017 , sume ce au fost plătite în contul de salarii.

Instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor legale din O.U.G. 146/2002 şi din Ordinul Nr. 1235/2003 din 19 septembrie 2003, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003, instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal, cu excepţia instituţiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali şi secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale şi instituţiilor publice autonome cu sediul în municipiul Bucureşti, precum şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin Trezoreria Municipiului Bucureşti.

Totodată, în vederea efectuării cheltuielilor instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a transmite unităţilor trezoreriei Statului la care au conturile deschise bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, potrivit reglementărilor legale în vigoare, iar la decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, unităţile Trezoreriei Statului verifică existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor respective, urmărind respectarea încadrării în prevederile bugetare şi în creditele bugetare deschise şi repartizate şi/sau în disponibilităţile de fonduri, după caz, precum şi alte obiective stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Instituţiile publice au obligaţia să organizeze activitatea de casierie, astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi în limita plafonului de casă stabilit de către unităţile trezoreriei statului pentru fiecare instituţie publică.

Aşadar efectuarea plaţii prin virament bancar a sumei de 2000 lei, reprezentând 500 lei cheltuieli de judecată şi 1500 lei daune morale, a fost efectuată strict cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, având în vedere faptul că reclamanta nu a solicitat plata prin numerar la casierie prin cererea din data de  17 august 2017,  aceste sume nereprezentând drepturi salariale ci despăgubiri, nu puteau face obiectul cererii din data de 31 mai 2017, unde s-a solicitat ca drepturile salariale să-i fie achitate în numerar.

Abia prin  cererea din data de  11.09.2017, reclamanta solicită ca toate drepturile , indiferent de provenienţă, să-i fie achitate în numerar, astfel că, tribunalul nu poate reţine, o culpă a angajatorului sau o conduită  care să încalce legislaţia muncii şi  care să conducă la un  prejudiciu în patrimoniul reclamantei.

Este de observat că , pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie se cer a fi întrunite cumulativ mai multe condiţii: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui ce a cauzai prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat; ori de situaţia creată privind imposibilitatea doamnei N.L. de a se folosi de suma de 2000 lei, reprezentând 1500 lei daune morale şi 500 lei cheltuieli de judecată (suma de bani fiind reţinută de către instituţia bancară din dispoziţia executorului judecătoresc, pentru acoperirea unor credite contractate si neplatite) nu este vinovată pârâta, întrucât nu sunt întrunite condiţiile acestei răspunderi.

Instanţa  constată că,  potrivit art. 8 din Codul muncii  :

“1) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe. (2) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii la raporturile de muncă se vor informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă.”.

În  speţa de faţă, este de observat că  susţinerile reclamantei  vin în contradicţie cu actele depuse la dosar  şi prevederile art. 8 din Codul muncii, redat mai sus.

În concluzie, faţă de succesiunea cererilor formulate de reclamantă la angajator şi conţinutul acestora, instanţa constată că, plata sumei de 2000 s-a efectuat corect de către angajator, drept pentru care , acţiunea urmează să fie respinsă.

Domenii speta

Spete similare