Potrivit art.60 din Legea nr.227/2015 sunt scutite de la plata impozitului pe venit persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat pentru veniturile realizate din pensii.
În conformitate cu dispoziţiile art.VII pct.3 din OUG nr.59/2017 „Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei", iar potrivit pct.1 al aceluiaşi articol „La art.3, după lit.k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins:……..m) pensia netă-pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare”.
În raport de aceste dispoziţii legale, se reţine că pensia netă a reclamantului a fost plafonată la media salariilor nete din perioada aleasă de acesta în cele 6 luni, la cuantumul net nefiind încasat impozit, legiuitorul stabilind pentru sistemul de pensii militare că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
Astfel, impozitul a fost calculat la pensia militară brută conform art. VII pct.1 din OUG nr.59/2017, ci nu la pensia militară netă plafonată conform art. VII pct.3 din OUG nr. 59/2017 şi încasată de către reclamant, situaţie în care se constată că acestuia nu i s-a reţinut efectiv impozit din drepturile de pensie.
Dacă pensia reclamantului nu ar fi fost plafonată potrivit art. VII pct.3 din OUG nr. 59/2017, atunci reclamantul ar fi încasat drepturi de pensie într-un alt cuantum, sumă rezultată în urma reţinerii impozitului, dar atât timp cât pensia acestuia stabilită conform art. VII pct.1 din OUG nr.59/2017 nu este mai mică decât pensia plafonată conform art. VII pct.3 din OUG nr.59/2017 nu poate fi vorba despre o reţinere efectivă a impozitului din drepturile de pensie ale reclamantului, astfel încât pârâta să poată fi obligată la restituirea impozitului.
De altfel, pârâta recunoaşte că reclamantul este scutit de la plata impozitului pe veniturile din pensie potrivit dispoziţiilor art.60 din Legea nr.227/2015, însă menţionează că reclamantului nu i se opreşte impozit din pensie, invocând prevederile art.60 din Legea nr. 223/2015, modificată prin OUG nr.59/2017.
Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 16.07.2019
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului M - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 13.02.2019, reclamantul II a chemat în judecată pârâta CPS a MAI, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se constate că nu datorează impozit pe venitul rezultat din pensie şi să se dispună restituirea sumelor încasate cu titlu de impozit pe venitul rezultat din pensie pe perioada octombrie 2018 – la zi, sumă ce solicită să fie majorată cu dobânda legală, precum şi cu indicele inflaţiei; de asemenea, solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, a arătat că este beneficiar al pensiei de serviciu – limita de vârstă, conform dispoziţiilor art.21 din Legea nr.223/2015, aşa cum reiese din decizia nr.../18.12.2018 emisă de CPS a MAI.
Potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap emis de CEPHA, este persoană cu handicap accentuat revizuibil, astfel că este scutit de plata impozitului pe venitul obţinut din pensie, conform dispoziţiilor art.60 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal.
A susţinut că a înaintat certificatul de încadrare în grad de handicap pârâtei, solicitând să beneficieze de scutirea de impozit, aspect ce i-a fost confirmat prin adresa nr..../14.11.2018 a CPS a MAI.
Cu toate acestea i s-a calculat şi reţinut impozitul pe venitul obţinut din pensie şi, deşi a solicitat lămuriri ulterioare prin adresa nr..../04.01.2019, pârâta nu a putut clarifica acest aspect.
În drept, acţiunea a fost întemeiată pe prevederile art.60 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Prin sentinţa nr.... pronunţată de Tribunalul M - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi s-a declinat cauza având ca obiect anulare act formulată de reclamantul II în contradictoriu cu pârâta CPS a MAI, în favoarea Tribunalului M - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a pronunţa această soluţie s-a reţinut că în cauză nu se mai pune în discuţie raportul de serviciu al fostului funcţionar public, ci se solicită modificarea deciziei de pensionare, fiind un litigiu de asigurări sociale, care este de competenţa Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Urmare a declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului M la data de 28.02.2019.
Pârâta CPS a MAI a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibil a capătului de cerere privind nedatorarea impozitului pe veniturile rezultate din pensie.
A arătat că potrivit art.60 din Legea nr.227/2015 sunt scutite de la plata impozitului pe venit persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat pentru veniturile realizate din pensii, aspect pe care îl recunoaşte în sensul că reclamantului nu i se opreşte impozit din pensie.
Începând cu data de 01.12.2018 acestuia i s-a acordat pensie militară de stat pentru limită de vârstă în cuantum brut de 4940 lei formată din 4117 lei–pensie militară de stat şi 823 lei – spor corespunzător Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” pentru 25 de ani, iar pensia netă stabilită este în cuantum de 2833 lei, având în vedere dispoziţiile art.60 din Legea nr. 223/2015, modificată prin OUG nr.59/2017 potrivit căruia „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei”.
Pârâta a arătat că algoritmul de calcul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare de stat respectă integral prevederile Legii nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, fiind determinat prin utilizarea mediei de 2833 lei a salariilor nete realizate în perioada aleasă de contestator respectiv iulie-decembrie 2017, procentului de 9% corespunzător perioadei de contribuţie la fondul pentru pensia suplimentară, a sporului aferent Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” pentru 25 ani şi a vechimii cumulate de 42 ani şi 6 zile. Elementele salariale atestate în adeverinţa nr.../23.05.2018 eliberată de IJJ M şi fişa de pensie întocmită de UM, precum şi cele menţionate în anexa la decizia de pensie pentru calculul cuantumului pensiei sunt cele corespunzătoare perioadei alese de solicitant. Plafonul net stabilit de legiuitor cu privire la pensia în plată prin art.VII punctul 3 din OUG nr.59/2017 este reprezentat de media netă a salariilor/soldelor care se iau în calcul la determinarea bazei de calcul.
S-a menţionat că reclamantul nu are temei legal pentru a pretinde să fie plătit un impozit care nu i s-a reţinut, atât timp cât i s-a acordat o pensie netă în plată egală cu acest plafon net legal, iar pe durata celor 6 luni de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar cu statut special alese prin cererea de pensie, nu a existat vreun drept salarial derivat care să intre în calcul plafonului net.
Pârâta a mai arătat că reclamantului i s-a aplicat inclusiv majorarea corespunzătoare semnului onorific deţinut de acesta în sumă de 823 lei, care este însumată în pensia militară brută de 4940 lei şi a invocat dispoziţiile art. VII din OUG nr. 59/2017 potrivit căruia „La art.3, după lit.k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins:……..m) pensia netă-pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare”.
A susţinut că a determinat pensia militară netă de 4646 lei, obţinută potrivit Codului fiscal prin utilizarea noţiunii definite de art.3 lit.m din Legea nr.223/2015, cu modificările şi completările şi având în vedere art.60 din Legea nr.223/2015, modificată prin OUG nr.59/2017 pensia netă stabilită prin decizia contestată este în cuantum de 2833 lei, prin aceste dispoziţii legale legiuitorul introducând plafonarea pensiei nete la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei.
A arătat că pensia reclamantului este plafonată prin lege la salariile medii nete pe cele 6 luni, reclamantului neîncasându-i-se impozit pe venitul din pensie.
In ceea ce priveşte solicitarea reclamantului privind acordarea dobânzii şi actualizarea sumei cu inflaţia, pârâta a susţinut că, faţă de împrejurările de fapt şi de drept enunţate, apreciază că drepturile de pensie ale reclamantului au fost stabilite în strictă concordanţă pe de o parte cu dispoziţiile Legii nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, iar pe de altă parte cu documentele aflate la dosarul de pensionare al reclamantului întocmit de unitatea angajatoare, iar instanţa de judecată nu se poate raporta la dispoziţiile generale fără a se avea în vedere dispoziţiile legii speciale, dispoziţii care nu prevăd plata de dobânzi sau inflaţie în situaţia în care se constată diferenţe de plată sau de restituit, cu atât mai mult cu cât reclamantul solicită o actualizare a drepturilor de pensie. Cererea reclamantului privind aplicarea cumulativă a dobânzii legale şi a inflaţiei este contrară dispoziţiilor prevăzute de Legea nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi fără temei legal.
Totodată, a arătat că nu se impune obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată
La data de 15.05.2019 reclamantul, prin avocat, a depus la dosar în copie cupoanele de pensie pe lunile februarie, martie, aprilie 2019, noiembrie, decembrie 2018 şi ianuarie 2019, adresa nr..../18.06.2018, decizia nr. ..../18.06.2018 şi buletinul de calcul al acestei decizii, precum şi note scrise.
La termenul din 28.05.2019, s-a dispus emiterea unei adrese către pârâta CPS a MAI, cu menţiunea să comunice dacă reclamantul a formulat cerere de scutire de impozit pe drepturile de pensie, dacă s-a ataşat cererii certificatul de încadrare în grad de handicap, în caz afirmativ să se menţioneze data înregistrării cererii şi modul de soluţionare a acesteia şi dacă începând cu data înregistrării cererii de scutire de impozit s-a mai reţinut impozit pe drepturile de pensie ale reclamantului.
Relaţiile solicitate au fost înaintate de către pârâtă la dosar cu adresa nr. ..../18.06.2019 la care au fost ataşate adresa nr...../13.06.2019, cererea înregistrată sub nr. ..../23.10.2018, certificat de încadrare în grad de handicap nr. .../04.10.2018, istoric plăţi.
Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:
Reclamantul II este beneficiarul unei pensii militare de stat pentru limită de vârstă, drepturile de pensie fiindu-i stabilite începând cu data de 30.04.2018, conform deciziei nr. /18.06.2018 emisă de CPS a MAI.
Din data de 01.12.2018 reclamantului i s-a acordat pensie militară de stat pentru limită de vârstă şi sporul corespunzător semnului onorific, aşa cum reiese din decizia nr. .../18.12.2018 emisă de CPS a MAI.
Prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantul solicită ca în contradictoriu cu CPS a MAI să se constate că nu datorează impozit pe venitul realizat din pensie şi să se dispună restituirea sumelor încasate cu titlu de impozit pe acest venit pe perioada octombrie 2018 – la zi, sumă ce solicită a fi actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală, susţinând că este persoană cu handicap accentuat revizuibil şi este scutit de la plata impozitului pe veniturile din pensie.
Faţă de solicitările reclamantului, se reţine că potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr. .../04.10.2018 emis de CEPAH (fila 3 dosar), acesta se încadrează în gradul de handicap accentuat.
Prin cererea înregistrată sub nr. .../23.10.2018 a solicitat pârâtei scutirea de impozit pe veniturile din pensie, anexând certificatul de încadrare în grad de handicap nr. .../04.10.2018.
Prin adresa nr...../21.01.2019 emisă de CPS a MAI s-a comunicat reclamantului că nu poate beneficia în concret de restituirea cuantumului reprezentând impozitul pe drepturile de pensie, având în vedere că pensia militară netă aflată în plată este mai mică decât pensia militară brută (pensie militară netă plus impozit), menţionându-se în adresă care este cuantumul pensiei nete în plată stabilită potrivit art.VII pct.3 din OUG nr.59/2017.
În conformitate cu dispoziţiile art.VII pct.3 din OUG nr.59/2017 invocate în adresa sus menţionată „Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei", iar potrivit pct.1 al aceluiaşi articol „La art.3, după lit.k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins:……..m) pensia netă-pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare”.
În raport de aceste dispoziţii legale, se reţine că pensia netă a reclamantului a fost plafonată la media salariilor nete din perioada aleasă de acesta în cele 6 luni, respectiv la cuantumul net de 2.833 lei, la care nu a fost încasat impozit, legiuitorul stabilind pentru sistemul de pensii militare că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
Astfel, impozitul a fost calculat la pensia militară brută conform art. VII pct.1 din OUG nr.59/2017, ci nu la pensia militară netă plafonată conform art. VII pct.3 din OUG nr. 59/2017 şi încasată de către reclamant, situaţie în care se constată că acestuia nu i s-a reţinut efectiv impozit din drepturile de pensie.
Dacă pensia reclamantului nu ar fi fost plafonată potrivit art. VII pct.3 din OUG nr. 59/2017 la suma de 2.833 lei, atunci acesta ar fi încasat drepturi de pensie în cuantum de 4646 lei, sumă rezultată în urma reţinerii impozitului de 294 lei, dar atât timp cât pensia reclamantului stabilită conform art. VII pct.1 din OUG nr.59/2017 nu este mai mică decât pensia plafonată conform art. VII pct.3 din OUG nr.59/2017 nu poate fi vorba despre o reţinere efectivă a impozitului din drepturile de pensie ale reclamantului, astfel încât pârâta să poată fi obligată la restituirea impozitului.
De altfel, pârâta recunoaşte că reclamantul este scutit de la plata impozitului pe veniturile din pensie potrivit dispoziţiilor art.60 din Legea nr.227/2015, conform căruia sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din pensii, aşa cum reiese din întâmpinarea depusă la dosar, pârâta menţionând că reclamantului nu i se opreşte impozit din pensie, invocând prevederile art.60 din Legea nr.223/2015, modificată prin OUG nr.59/2017.
De asemenea, prin răspunsul înaintat la dosar cu adresa nr. .../18.06.2019 pârâta arată că pensia netă în plată a reclamantului a fost stabilită potrivit prevederilor art. VII pct.3 din OUG nr.59/2017, regularizarea impozitului nefiind reflectată în pensia netă încasată de pensionar.
Faţă de cele expuse anterior, se apreciază că susţinerea reclamantului potrivit căruia pârâta i-a reţinut impozit pe veniturile din pensie, deşi a depus certificatul de încadrare în grad de handicap şi a solicitat scutirea de impozit, este neîntemeiată.
În acest sens se reţine că pârâta a procedat doar la o evidenţiere scriptică a impozitului, fără să-l reţină din veniturile din pensie, nici înainte şi nici după obţinerea certificatului de handicap, întrucât pensia militară netă rezultată în urma aplicării impozitului depăşea pensia netă plafonată.
Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse se constată că acţiunea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia nr. 2893/05.11.2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, prin care s-a respins apelul declarat de apelantul reclamant, ca nefondat.
Tribunalul Teleorman
Pensie de întreţinere. Stabilirea bazei de calcul a pensiei – venituri cu caracter permanent şi venituri întâmplătoare
Tribunalul Bacău
Pensie de întreţinere
Curtea de Apel Oradea
Nulitate absolută decizie de înfiinţare debit, pensie invaliditate gr. II
Judecătoria Tecuci
Dreptul familiei – pensie întreţinere – art.524 Cod civil
Tribunalul Mehedinți
Contestaţie decizie de pensionare