Suspendarea executării. Temei legal.

DOMENIU Pensii militare.

Decizie de regularizare emisă în conformitate cu Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. Suspendarea executării. Temei legal.

- Legea nr. 263/2010, art. 156, art. 179

- Cod procedură civilă, art. 403

-Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului  nr. 1/2011.

Legea nr.263/2010 reprezintă lege specială în materia dreptului de asigurări sociale, dar, potrivit art. 156, din acest act normativ, prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Codul de procedură civilă reprezintă dreptul comun şi acesta va completa dispoziţiile legii speciale.

În acest sens, dispoziţiile art.403 Cod procedură civilă reprezintă dreptul comun în cazul suspendării executării până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a unei alte cereri privind executarea civilă şi acesta se va aplica şi în materia asigurărilor sociale, dacă nu există o altă dispoziţie specială.

Dar legea specială nu conţine nicio reglementare derogatorie pe aspectul suspendării executării, motiv pentru care dispoziţiile art.403 Cod procedură civilă sunt pe deplin aplicabile.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI  - SECŢIA A VII A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE,  DECIZIA NR. 4450

din 31.08.2012)

Prin încheierea de şedinţă din data de 15.05.2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a admis cererea de suspendare a executării, iar în temeiul art.403(1) Cod procedură civilă a suspendat executarea deciziei de regularizare nr.1719/21.03.2012 emisă de Casa de Pensii Sectorială SRI, până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare.

Pentru a pronunţa această încheiere, prima instanţă că, având în vedere că decizia de revizuire emisă în baza Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.  1/2011 face obiectul unei contestaţii în cadrul căreia se va stabili corectitudinea stabilirii punctajului mediu anual şi a cuantumului dreptului de pensie al reclamantului, şi cum decizia de regularizare a cărei suspendare se cere a fost emisă ca urmare a revizuirii conform Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului  nr. 1/2011 şi a stabilit ca debit sumele rezultate din diferenţa dintre cuantumul de care a beneficiat reclamantul până la momentul revizuirii şi cuantumul stabilit ca urmare a revizuirii, în temeiul art.403(1) Cod procedură civilă a suspendat executarea deciziei de regularizare nr.1719/21.03.2012 emisă de Casa de Pensii Sectorială SRI până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare.

Împotriva încheierii sus-menţionate, a declarat recurs pârâtă Casa Sectorială de Pensii a Serviciului Român de Informaţii reprezentată de U.M. nr.0198 Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin motivele de recurs formulate, întemeiate în drept pe dispoziţiile art.304 pct.9 şi art.3041 Cod procedură civilă, a arătat că legea a creat posibilitatea suspendării executării pentru a opri desăvârşirea operaţiilor de executare silita, când este în curs de cercetare legalitatea titlului executoriu sau când există o contestaţie cu privire la măsurile de executare ce s-au luat.

Cazurile de suspendare a executării silite nu sunt reglementate în mod unitar. Acestea pot fi grupate în doua categorii, suspendarea voluntară şi suspendarea legala.

Suspendarea voluntara constituie o aplicare a principiului disponibilităţii în această fază a desfăşurării procesului civil. Suspendarea voluntara a executării silite poate fi dispusa numai de către creditor.

Suspendarea legala a executării silite este aceea care intervine în cazurile prevăzute de lege.

Ea poate fi de drept (obligatorie) şi facultativă.

De asemenea, potrivit art.403 alin.3 Cod procedură civilă în cazuri urgente, preşedintele instanţei poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonanţă preşedinţială, până la soluţionarea de către instanţă a cererii de suspendare prevăzute în acest text.

Astfel, recurenta a învederat că în speţă nu se regăseşte nici unul dintre aceste cazuri în care se poate dispune suspendarea executării silite.

Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate cât şi a dispoziţiilor art.3041 Cod procedură civilă, Curtea a apreciat recursul formulat ca nefiind fondat, considerentele avute în vedere fiind următoarele:

Criticile formulate de recurentă privesc exclusiv măsura suspendării executării deciziei de regularizare, motiv pentru care Curtea va analiza temeinicia şi legalitatea hotărârii recurate doar sub acest aspect, în baza principiului disponibilităţii.

Intimatul-reclamant a solicitat suspendarea executării deciziei contestate în baza dispoziţiilor art.403 Cod procedură civilă, temei de drept reţinut şi de instanţa de fond în încheierea recurată.

În aceste condiţii, toate susţinerile recurentei referitoare la condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege în cazul ordonanţei preşedinţiale nu au legătură cu aspectele reţinute în motivarea sentinţei recurate şi nici cu cererea dedusă judecăţii, deoarece aceasta a fost întemeiată pe dispoziţiile art.403 Cod procedură civilă şi nu pe cele ale art.581 Cod procedură civilă.

Prin cererea adresată primei instanţe, aşa cum a fost completată, intimatul-reclamant a contestat decizia de regularizare nr.1719/21.03.2012 emisă de Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, solicitând şi suspendarea acestei decizii până la soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de revizuire.

Instanţa de fond a suspendat executarea acestei decizii în temeiul art.403 Cod procedură civilă, până la soluţionarea fondului cauzei.

În temeiul art.403 alin.3 Cod procedură civilă, până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

Decizia de regularizare a cărei suspendare s-a dispus a fost emisă în temeiul art.179 din Legea nr.263/2010.

Legea nr.263/2010 reprezintă lege specială în materia dreptului de asigurări sociale, dar, potrivit art. 156, din acest act normativ, prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Codul de procedură civilă reprezintă dreptul comun şi acesta va completa dispoziţiile legii speciale.

În acest sens, dispoziţiile art.403 Cod procedură civilă reprezintă dreptul comun în cazul suspendării executării până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a unei alte cereri privind executarea civilă şi acesta se va aplica şi în materia asigurărilor sociale, dacă nu există o altă dispoziţie specială.

Dar legea specială nu conţine nicio reglementare derogatorie pe aspectul suspendării executării, motiv pentru care dispoziţiile art.403 Cod procedură civilă sunt pe deplin aplicabile.

Recurenta a invocat faptul că în cauză nu se aplică dispoziţiile art.403 alin.4 Cod procedură civilă, referitoare la suspendarea provizorie a executării civile, făcând trimitere şi la prevederile art.172 şi 173 din Ordonanţa de Guvern nr.92/2003. Astfel, potrivit art. 172 alin. (2) din Ordonanţa de Guvern  nr. 92/2003 dispoziţiile privind suspendarea provizorie a executării silite prin ordonanţă preşedinţială prevăzute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.

Curtea a constatat ca si aceasta critica este neintemeiata, intrucat dispozitiile din Codul de procedura fiscala, la care face referire recurentul, interzic numai suspendarea provizorie, care se poate acorda in baza art. 403 alin. 4 Cod procedură civilă, pe cale de ordonanta presedintiala, nu si suspendarea prevazuta de art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă, incidenta in speta de fata. Masura suspendarii provizorii prevazuta de art. 403 alin. 4 este cea care se poate acorda de catre presedintele instantei, avand efecte numai pana la solutionarea cererii de suspendare intemeiate pe art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă, fiind, asadar, distincta de aceasta din urma si singura prohibita de reglementarile in materie fiscala.

Fata de aceste considerente de fapt si de drept, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare