Calcul drepturi salariale, dobanda legala

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt la data de 30.08.2019, sub nr. X/104/2019, reclamantul SINDICATUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR O în numele membrilor de sindicat: A C, P D, I E, B A, D G, T M, N M, D G, N C-C, M C, D I - V, M C - M, D L - D, N F a formulat o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta ŞCOALA GIMNAZIALĂ „N T” C , solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la:

- calculul şi plata drepturilor salariale neacordate, respectiv a diferenţelor salariale rezultate din neaplicarea la salariul de bază aflat în plată a majorărilor/creşterilor salariale, acordate diferenţiat în raport de funcţia deţinută/dreptul obţinut - începând cu data de 01.07.2017, sume ce urmează a fi actualizate în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii;

- plata pe viitor a drepturilor salariale cuvenite reprezentând majorări/creşteri ale salariului de bază, respectiv pe perioada cât îndeplinesc condiţiile pentru acordarea drepturilor în cauză şi a menţinerii prevederilor legale care instituie acordarea majorărilor salariale solicitate;

- plata dobânzii legale penalizatoare pentru sumele menţionate la pct. I, ce reprezintă preţul lipsei de folosinţă a sumei cuvenite, începând cu data naşterii dreptului şi până la plata sumei datorate.

În motivarea cererii reclamantul a precizat că începând cu data de 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (modificată şi completata ulterior prin numeroase acte normative), care prevede în Anexa nr. I (FAMILIA OCUPATIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE "ÎNVĂŢĂMÂNT), Capitolului I - Subcapitolul II „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ”:

Art. 4: „Personalul didactic din învăţământul special beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază."

Art. 5: alin.1: „Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente ia nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioade de 5 ani”.

Art. 7: „Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial, primeşte o majorare a salariului de bază, după cum urmează: a) pentru 2 clase de elevi/grupe, o creştere cu 7% a salariului de bază deţinut; b) pentru 3 clase de elevi/grupe, o creştere cu 10% a salariului de bază deţinut; c) pentru 4 clase de elevi/grupe, o creştere cu 15% a salariului de bază deţinut: d) pentru 5 clase de elevi/grupe, o creştere cu 20% a salariului de bază deţinut”.

Art. 8: „Personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază.”

A arătat că astfel cum rezultă din adeverinţele emise de pârâta unitate de învăţământ, membrii de sindicat reprezentaţi sunt personal didactic, astfel cum este acesta definit la art. 88 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare - respectiv personal didactic de predare, personal didactic auxiliar şi personal didactic de conducere, de îndrumare şi control.

În calitate de personal didactic, în raport de specificul activităţii desfăşurate şi de prevederile legale în vigoare, consideră că membrii de sindicat reprezentaţi sunt îndreptăţiţi să beneficieze de:

- creşterea salariului de bază cu 25 %, reprezentând gradaţia de merit pentru toţi

membrii de sindicat şi majorarea cu 10% a salariului de bază, având în vedere calitatea de diriginte, profesor pentru învăţământ preşcolar/primar, învăţătoare, pentru membrii de sindicat: D I - V, M C, N C C, D G, N M, T M, D G, B A, I E, P D, A C.

Deşi textele prevăd expres faptul că drepturile respective sunt majorări ale salariului de bază, în mod nelegal, unitatea pârâtă nu a procedat la calculul şi plata corecte ale acestor drepturi (aspect care rezultă explicit din adeverinţele emise de unitatea de învăţământ şi anexate prezentei cereri de chemare în judecată); ele nu au fost operate ca majorări ale salariului de bază, astfel cum sunt prevăzute expres de Legea nr. 153/2017, ci au urmat regimul sporurilor şi indemnizaţiilor, fiind calculate de pârâtă prin raportare la salariul de bază istoric (în plată la data de 31.12.2016), majorat, iar nu la salariul de bază în plată.

Consideră că această interpretare este vădit nelegală, deoarece;

1. Drepturile mai sus menţionate sunt expres definite de lege ca „MAJORĂRI” sau „CREŞTERI” ale salariului de bază, iar nu ca sporuri sau indemnizaţii.

Dacă legiuitorul ar fi dorit să le reglementeze ca sporuri sau indemnizaţii, ar fi făcut-o, aşa cum s-a întâmplat în legislaţia anterioară în materia salarizării personalului din învăţământ; în acest sens, a arătat că Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar (aplicabilă în perioada 2011-2016) reglementa: indemnizaţie de 15% pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi didactic auxiliar din învăţământul special (Anexa nr. 5, art. 3 lit. C din Capitolul I şi art. 3 din Capitolul II); indemnizaţie de 10% pentru personalul didactic care îndeplineşte activitatea de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii şi profesorii pentru învăţământul preşcolar (Anexa nr. 5, art. 3 lit. E din Capitolul I), spor de 7%, 10% si 15% pentru personalul care asigură predarea simultană la 2-4 clasa (Anexa nr. 5, art. 6 din Capitolul I).

Or, în actuala reglementare, niciunul dintre drepturile de mai sus nu mai este definit ca indemnizaţie sau spor - toate sunt majorări/creşteri ale salariului de bază.

2. Sintagma „salariu de bază” are în vedere, în accepţiunea Legii-cadru nr. 153/2017, salariul de bază în plată, calculat conform dispoziţiilor actului normativ în cauză, ţinând cont atât de salariile de bază din anexele la Legea-cadru de textele speciale privind aplicarea Legii [respectiv art. 38 alin, (1), (2) lit. d) şi alin. (4/1) - texte derogatorii aplicabile personalului din învăţământ], cât şi de dispoziţiile tranzitorii ale acesteia (art. 39 alin. (9) - text derogatoriu, aplicabil exclusiv personalului din învăţământ), referitoare la cum se ajunge la respectivele salarii de bază, prin creşteri anuale succesive aplicate salariilor anterioare.

3. Inclusiv Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a precizat expres că drepturile reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 ca majorări/creşteri ale salariului de bază trebuie calculate prin raportare la salariul de bază în plată.

Astfel, în documentul intitulat: „Clarificări privind aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, In anul 2019" - la pct. 2 se precizează „Cum se acordă în anul 2019 majorările salariului de bază prevăzute în Legea-cadru?", răspunsul fiind următorul: „Majorarea salariului de bază se va aplica asupra salariului de bază stabilit pentru luna ianuarie 2019, care este compus din salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 şi 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018." În continuare, se oferă şi un exemplu de calcul, care nu face decât să confirme faptul că drepturile salariale reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 ca: „majorări ale salariului de bază" se calculează la salariul de bază în plată în prezent.

Spre deosebire de drepturile instituite ca majorări salariale, la pct. 6 din aceleaşi clarificări, se regăseşte: „cum va fi determinat cuantumul sporurilor în anul 2019", răspunsul fiind: „În anul 2019, sporurile prevăzute de lege se acordă personalului care beneficia de acestea în luna decembrie 2018, cel mult la nivelul cuantumului acordat la acea dată, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."

Arată că în timp ce sporurile şi indemnizaţiile sunt plafonate la nivelul anului anterior, drepturile instituite prin lege ca „majorări/creşteri” ale salariului de bază nu sunt supuse aceluiaşi regim, astfel că ele trebuie calculate la salariul de bază în plată.

Precizează că în acelaşi sens, în adresa MMJS nr. X/DM/28.02,2019 se arată expres că prevederile art. 4, art. 7 şi ale art. 8 de la pct. B „Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ” din Anexa nr. I la Legea-cadru stipulează faptul că personalul didactic din învăţământul special, cel care asigură predarea simultană şi cei care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţător, beneficiază de o majorare a salariului de bază şi, ca atare, nu intră sub incidenţa art. 34 alin. (2)" - (cu referire la art. 34 alin, (2) din OUG nr. 114/2018, care a dispus plafonarea sporurilor şi indemnizaţiilor la nivelul anului 2018-n.a.)

Raţionamentul Ministerului Muncii este valabil şi în anii anteriori - respectiv în anul 2018 şi în intervalul 01.07.2017 (data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017) - 31.12.2017 - neexistând nicio prevedere legală contrară.

4. Nu trebuie ignorat nici principiul constituţional consacrat la art. 1 alin. 5 din Legea fundamentală: În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."

În concluzie, menţionează că de la data de 01.07.2017 (data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) trebuiau majorate cu procente/e prevăzute expres de lege salariile de bază ale întregului personal didactic din învăţământul preuniversitar care desfăşoară activitate de control financiar preventiv (cu 10%); desfăşoară activitate în învăţământul special (cu 15%); au gradaţie de merit (cu 25%); desfăşoară activitate în regim simultan (cu 7%, 10%, 15% şi 20%); au calitatea de diriginte, învăţător, educatoare, institutor, profesor pentru învăţământul primar, profesor pentru învăţământul preşcolar (cu 10%).

A arătat că membrii de sindicat reprezentaţi îndeplinesc condiţiile pentru calculul şi plata corecte ale drepturilor mai sus menţionate, dar nu au beneficiat de acestea, aspecte care rezultă din adeverinţele emise de unitatea de învăţământ pârâtă.

Consideră şi că, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată, pârâta datorează şi dobânda legală penalizatoare pentru majorările salariului de bază, cuvenite şi neachitate, reprezentând lipsa folosinţei drepturilor cuvenite.

Cu privire la acest aspect, susţine că art. 278 alin. (1) din Codul muncii republicat prevede: „Dispoziţiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziţii cuprinse in legislaţia muncii şi, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispoziţiile legislaţiei civile." În consecinţă, şi în privinţa daunelor interese datorate de pârâtă membrilor de sindicat reprezentaţi pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispoziţiile legislaţiei civile, respectiv cele ale Codului civil (Noul Cod civil - Legea nr. 237/2009, republicată), şi anume:

Art. 1530: „Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării obligaţiei”.

Art. 1531: „ (1) Creditorul are dreptul ia repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea prejudiciului se ţine seama de reducerea unor cheltuieli sau de evitarea unor pierderi de către creditor ca urmare a neexecutării obligaţiei.

(3) Creditorul are dreptul şi la repararea prejudiciului nepatrimonial”.

Art. 1535: „(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită ia scadenţă, creditorul are dreptul ia daune moratorii, de ia scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, în acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic. (2) Dacă, înainte de scadenţă, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate ia nivelul aplicabil înainte de scadenţă. (3) Creditorul are dreptul, în plus, la daune-interese pentru orice prejudiciu suplimentar pe care l-a suferit din cauza neexecutării obligaţiei”.

În egală măsură, susţine incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, potrivit cărora: În cazul în care, potrivit dispoziţiilor legale sau prevederilor contractuale, obligaţia este purtătoare de dobânzi remuneratorii şi/sau penalizatoare, după caz, şi în absenţa stipulaţiei exprese a nivelului acestora de către părţi, se va plăti dobânda legată aferentă fiecăreia dintre acestea.

Din prevederile legale mai sus invocate rezultă că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenţei drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligaţia legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă.

În condiţiile în care există o întârziere la plata unei obligaţii de plată, în speţă este vorba de dobânda legală penalizatoare, astfel cum este aceasta definită la art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011: „Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective ia scadenţă este denumită dobândă penalizatoare”.

În acelaşi sens sunt şi deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 7/27.04.2015 şi nr. 21/22.06.2015 (pronunţate în recursuri în interesul legii), instanţa supremă statuând obligativitatea plăţii dobânzii penalizatoare - obligatorii, potrivit art. 517 alin. (4) din Noul cod de procedură civila.

În sensul celor de mai sus s-a pronunţat în recurs în interesul legii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, prin Decizia nr. 2/17.02.2014 (dosar nr. 21/2013), a statuat: „În aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar (,,.)". Şi această decizie este obligatorie, potrivit art. 517 alin, (4) din Noul cod de procedură civilă.

În aceste condiţii, apreciază că acordarea dobânzii legale penalizatoare se impune pentru neplata la scadentă a sumei datorate, creditorii (membrii de sindicat beneficiari ai majorărilor/creşterilor salariale} fiind privaţi de folosirea sumelor de bani cuprinse între data scadenţei şi data plăţii efective. Daunele-interese moratorii (dobânda legală) reprezintă o sancţiune pentru întârzierea la plată a unor obligaţii, dispuse - în cazul de faţa - de lege în sarcina angajatorului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe următoarele prevederi legale: art. 148 şi urm şi art. 194 din Noul Cod de Procedură Civilă; art. 268 alin. (1) şi art. 278 alin, (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011; ale art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv ale art. 4, art. 5, art. 7 şi art. 8 din Anexa nr. 1, Capitolul I, Subcapitolul B la Legea-cadru nr. 153/2017; art. 88 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; art. 1 alin. (5) din Constituţia României; art. 2 şi art. 3 din OG nr. 13/2011 şi art. 1530, art. 1531 şi art. 1535 din Noul Cod civil.

Au fost depuse la dosar, în copie: împuterniciri din partea membrilor de sindicat în vederea promovării prezentei acţiuni; adeverinţe emise de unitatea de învăţământ, din care rezultă atât calitatea de membri de sindicat a semnatarilor împuternicirilor, cât şi faptul că aceştia au desfăşurat activitate care i-a îndreptăţit să beneficieze de majorările salariale prevăzute de lege şi nu au beneficiat de calculul şi plata corecte ale acestora; documentul intitulat Clarificări privind aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în anul 2019, emis de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

Legal citată, pârâta, nu a depus la dosar întâmpinare şi nu a propus probe în apărare.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri, fiind emisă din oficiu adresă către pârâtă pentru a comunica modul de calcul al drepturilor salariale, începând cu data de 01.01.2017, anume să explice ce majorări ale salariului de bază din luna decembrie 2016  s-au aplicat pentru anii 2017, 2018 şi din data de 01.01.2019.

Analizând actele aflate la dosarul cauzei, raportat la dispoziţiile legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii, membri de sindicat: A C, P D, I E, B A, D G, T M, N M, D G, N C-C, M C, D I - V, M C - M, D L - D, N F, sunt personal didactic  şi desfăşoară activitate în cadrul pârâtei  ŞCOALA GIMNAZIALĂ „N T” C.

În calitatea de diriginte, profesor pentru învăţământ primar/ preşcolar/învăţătoare, toţi membrii de sindicat beneficiază de  creşterea salariului de bază cu 25%, efect al obţinerii gradaţiei de merit prin concurs, pe o perioadă de 5 ani, iar membrii de sindicat: D I - V, M C, N C C, D G, N M, T M, D G, B A, I E, P D, A C beneficiază şi de majorarea cu 10% a salariului de bază, aspect ce rezultă din adeverinţele emise de unitatea de învăţământ.

Prin acţiunea dedusă judecăţii, formulată în baza art.28 alin.2 din Legea dialogului social nr. 62/2011 de Sindicatul Învăţământului PREUNIVERSITAR O, în numele membrilor de sindicat sus-menţionaţi, se solicită să fie obligată pârâta la calculul, începând cu luna iulie 2017 a majorării cu 10% pentru funcţia de diriginte, profesor pentru învăţământ preşcolar/ primar/ învăţătoare, respectiv a creşterii cu 25% pentru gradaţia de merit, în raport de salariul de bază din anul în care se face plata şi plata actualizată cu indicele de inflaţie a diferenţelor de drepturi băneşti.

Analizând solicitarea reclamantului, Tribunalul constată că unitatea şcolară pârâtă a calculat drepturile băneşti constând în majorarea cu 10% a salariului pentru funcţia de diriginte, profesor pentru învăţământ primar/preşcolar/învăţătoare, respectiv creşterea cu 25% a salariului pentru gradaţia de merit  în raport de salariul de bază din luna decembrie 2016, conform programului naţional de salarizare Edusal, implementat în învăţământul preuniversitar, aşa cum rezultă din adresa comunicată de pârât.

În analiza dispoziţiilor legale incidente, se constată că Legea nr. 153/2017  reglementează salarizarea personalului bugetar, iar în Anexa I la Legea nr. 153/2017 este reglementată salarizarea pentru familia ocupaţională „Învăţământ”, în capitolul I lit. B, fiind prevăzute reglementări specifice personalului didactic din învăţământ.

La art.5 alin.1 din capitolul I se prevede că: „Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie … reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.”

De asemenea, la art.8 se prevede că: „Personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază.”

Din interpretarea textelor de lege enunţate rezultă că majorarea de 10% pentru funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar se aplică la salariul de bază.

Însă aceste dispoziţii specifice familiei ocupaţionale învăţământ trebuie analizate şi interpretate prin prisma dispoziţiilor generale şi comune în materia salarizării, astfel cum sunt edictate de Legea nr. 153/2017.

Legea se aplică etapizat, începând cu 01.07.2017, astfel cum reţine şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr.82 din data de 26.11.2018, pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Chiar dacă această Decizie priveşte funcţionarii publici din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt aplicabile şi în prezenta cauză, întrucât au în vedere interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor din Legea nr.153/2017.

Astfel, prima etapă, reglementată prin art.38 din Legea nr.153/2017, dispune în alin.1 că prevederile legii se aplică etapizat, începând cu 01.07.2017, iar în alin.2 lit. a) se prevede : „Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”

Anterior intrării în vigoare a Legii nr.153/2017, prin OUG nr.9/2017 s-au reglementat măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, iar în art.1 alin.1 s-a prevăzut că: „În perioada 1 martie - 31 decembrie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.”

Faţă de dispoziţiile art.1 alin.1 din OUG nr.9/2017 şi art.38 alin.2 lit. a) din Legea nr.153/2017 rezultă că majorarea cu 10% pentru funcţia de dirigente, respectiv majorarea cu 25% aferentă gradaţiei de merit se raportează la salariul de bază acordat în luna februarie 2017, salariu deci, aferent perioadei iunie-31 decembrie 2017, dispoziţiile legale făcând referire la menţinerea în plată a sporului la nivelul acordat.

În continuare, se reţine că, în materia calculării sporurilor şi indemnizaţilor pentru personalul din învăţământ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, a pronunţat decizia nr. 41/2018 prin care a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 3^3 şi art. 3^4 alin. 3 din OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 1 alin. 1,2,5 din OUG nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată prin Legea nr. 152/2017, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor prevăzute pentru personalul din învăţământ se determină prin raportare la salariul de bază acordat în luna decembrie 2016, fără a include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din OUG nr. 57/2015.”

Având în vedere caracterul obligatoriu al dezlegărilor date problemelor de drept conform art.521 alin.3 Cod proc. civ. se constată că pentru întreg anul 2017, majorarea cu 10% pentru funcţia de diriginte, se raportează la salariul de bază din luna decembrie 2016, de care au beneficiat reclamanţii membrii de sindicat.

Concluzionând, în raport de interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale mai sus menţionate, se reţine că, pentru intervalul iulie 2017- decembrie 2017, cuantumul brut al salariului pentru personalul din învăţământ este cel aferent lunii iunie 2017 (potrivit art.38 din Legea nr.153/2017), care este, la rândul său, cel din luna februarie 2017 (OUG nr.9/2017), acelaşi, de altfel cu cel corespunzător lunii decembrie 2016 (conform deciziei nr. 41/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 3^3 şi art. 3^4 alin. 3 din OUG nr. 57/2015).

Aşa fiind, în mod corect, pentru perioada iulie - decembrie 2017, unitatea şcolară pârâtă a procedat la calculul şi la acordarea drepturile salariale constând în majorarea cu 10%, respectiv cu 25%, prin raportare la salariul de bază acordat în luna decembrie 2016.

Cât priveşte calculul drepturilor băneşti cuvenite pentru funcţia de diriginte, profesor pentru învăţământ primar/preşcolar/învăţător şi gradaţia de merit începând cu luna ianuarie 2018 şi în continuare, Tribunalul apreciază că şi această cerere este neîntemeiată, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

A doua etapă în aplicarea legii unitare de salarizare este reglementată potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) şi priveşte anul 2018, începând cu luna ianuarie 2018. Pentru acest an se prevede acordarea cuantumului brut al salariilor de bază şi al celorlalte drepturi salariale avute în luna decembrie 2017, majorate cu 25%, fără a se depăşi limita prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Fac excepţie de la această regulă, potrivit art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, următoarele categorii de personal:

″ - personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, care beneficiază, de la 1 martie 2018, de majorarea suplimentară de 20% faţă de nivelul pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 - lit. d); de aceeaşi majorare beneficiază începând cu luna mai 2018 şi personalul încadrat pe funcţiile de inspector şcolar - lit. d2);(…) ″.

Analizând coroborat dispoziţiile legale menţionate, rezultă că majorările succesive de 25%, respectiv 10% acordate personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar în anul 2018 nu au incidenţă asupra modului de calcul al gradaţiei de merit şi sporului de dirigenţie, din moment ce acestea au natura unor sporuri, nereprezentând majorări/creşteri salariale (astfel ce rezultă expres din prevederile art.3 ind.3 alin.4 din OUG 57/2015).

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 39 alin.6 din Legea 153/2017 conform cărora, prin excepţie de la prevederile alin.1 şi 2, pentru personalul didactic din sistemul naţional de  învăţământ salarizarea se stabileşte în raport cu nivelul utilizat la data de 30 iunie 2017 potrivit HG nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art.3/4 alin.3 din OUG 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal - bugetare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.38 alin.3 şi 4.

Din nou este vorba despre o reglementare de excepţie pentru personalul din învăţământ. Atât timp cât avem o normă de excepţie, este clar ca aceasta se aplică în detrimentul normei cu caracter general.

Ca atare textul a prevăzut ultra activitatea legii vechi, în speţă art. 3 ind. 4 alin. (3) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. 

În ceea ce priveşte a treia etapă aferentă perioadei anilor 2019-2022, reglementată prin art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 se reţine că pentru această perioadă salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază şi majorările salariului de bază stabilite prin lege, inclusiv în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, şi salariile de bază avute în luna decembrie 2018.

Astfel, în perioada 2019-2022, se preconizează acordarea unei creşteri anuale a salariilor de bază, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.

Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizaţii, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilităţii financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017.”

Cu toate acestea, este necesară analizarea prevederilor art. 34 alin.2 din OUG 114/2018 prin care se prevede că: Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

(3) Ordonatorii de credite răspund în condiţiile legii de stabilirea nivelului sporurilor cu respectarea alin. (2) şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget pe anul 2019.

Aşadar, prin Legea anuală a bugetului s-a prevăzut în mod expres menţinerea cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare la nivelul cuantumului acordat în luna decembrie 2018, determinat prin raportare la salariul aferent lunii decembrie 2016, si nu la nivelul salariului aflat în plată.

Aşadar, în ceea ce priveşte corectitudinea determinării drepturilor salariale cuvenite membrilor de sindicat în anul 2019, calculul acestor drepturi poate fi făcut prin raportare la salariul în plata, doar în situaţia care aceasta posibilitate este prevăzuta de Legea anuală a bugetului de stat, ceea ce nu este cazul.

În plus se reţine că reclamanţii aveau posibilitatea de a contesta, în raport de dispoziţiile art. 37 din Legea 153/2017, modalitatea de stabilire a drepturilor salariale, în speţă nefăcând dovada unui astfel de demers.

Rezulta, aşadar, ca în mod corect, pentru perioada iulie 2017 – ianuarie 2019, unitatea pârâtă a determinat cuantumul „celorlalte drepturi salariale” cuvenite reclamanţilor membri de sindicat, gradaţia de merit si indemnizaţia de dirigenţie, profesor pentru învăţământ primar/preşcolar/educator – prin raportare la salariul obţinut în anul 2016, acest algoritm de calcul fiind în acord cu dispoziţiile legale succesive, anterior expuse.

Pentru considerentele expuse, instanţa va respinge cererea principala, ca neîntemeiată, şi, în virtutea principiului accesorium sequitur principale, va respinge şi cererile accesorii, respectiv cererea privind plata pe viitor a acestor drepturi, precum si cererile referitoare la plata sumei actualizate şi a dobânzii aferente.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă prezentei hotărâri.

Data publicarii pe portal: 09.03.2020

Domenii speta

Spete similare