Salarizare

 Actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor cuvenite şi stabilite în baza Ordinului MJ şi plata dobânzii legale penalizatoare pe o perioadă de 3 ani anterioară promovării cererii de chemare în judecată.

Prin OUG nr.3/2019 s-a prevăzut că plata drepturilor salariale stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin Ordinul MJ a fost eşalonată, urmând a se efectua în anumite procente şi la anumite termene.

Astfel, reclamantul, în calitate de titular al creanţelor ce intră în sfera de aplicare a prevederilor OUG nr.3/2019, este îndreptăţit să primească despăgubiri sub forma dobânzii legale penalizatoare (daune interese moratorii) pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin plata eşalonată a sumelor prevăzute în anexa nr.14 la Ordin, deoarece prin neachitarea integrală a creanţei la data când era datorată, respectiv aprilie 2015, aşa cum reiese din cuprinsul ordinului, s-a produs în patrimoniul acestuia un prejudiciu care trebuie acoperit integral.

Este adevărat că potrivit art.1 alin.2 şi 3 din OUG nr.3/2019 sumele prevăzute la alin.1 plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat Institutul Naţional de Statistică, iar la sumele actualizate în condiţiile alin.2 se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale, însă acordarea inflaţiei şi dobânzii legale remuneratorii, calculată de la data emiterii ordinului nu echivalează cu o reparare integrală a prejudiciului cauzat prin neplata la scadenţă a acestor drepturi, cu atât mai mult cu cât s-a dispus eşalonarea drepturilor.

 Referitor la cererea reclamantului privind actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor cuvenite şi stabilite în baza Ordinului, se reţine că potrivit art. 1 alin.2 din OUG nr. 3/2019 „Sumele prevăzute la alin.1, plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică”.

Având în vedere prevederile OUG nr. 3/2019 referitoare la actualizarea sumelor reprezentând drepturi de natură salarială stabilite prin acte administrative ale ordonatorilor de credite şi ţinând seama de faptul că sumele reprezentând tranşa aferentă anului 2019 plătite reclamantului, au fost actualizate cu indicele de inflaţie, cererea reclamantului privind actualizarea sumelor, este neîntemeiată.

Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 01.10.2019

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 04.02.2019 reclamantul GD a chemat în judecată pârâţii MJ şi TM solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâţilor la actualizarea cu indicele de inflaţie de la data scadenţei până la data plăţii efective a sumelor cuvenite şi stabilite în baza Ordinului nr. .../C/04.01.2019 emis de MJ, în aplicarea dispoziţiilor Ordinului MJ nr..../C/24.05.2018, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare de la data scadenţei până la data plăţii efective.

În fapt, reclamantul a arătat că a avut calitatea de judecător cu grad de tribunal în cadrul J DTS, până la data de 01.08.2017, când s-a pensionat.

În cursul lunii ianuarie 2019 i-a fost comunicat Ordinul nr. .../C emis de către MJ în aplicarea dispoziţiilor Ordinului MJ nr. .../C/24.05. 2018, prin care i s-a stabilit indemnizaţia de încadrare pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015 prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36, iar pentru perioada 01.12.2015-31.07.2017 prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 lei.

De asemenea, s-a stabilit că plata sumelor reprezentând diferenţe băneşti rezultate din aplicarea ordinului se realizează numai după alocarea sumelor corespunzătoare în bugetele MJ şi ordonatorilor secundari, respectiv terţiari de credite.

În ceea ce priveşte acordarea dobânzii legale şi reactualizarea sumelor cuvenite şi stabilite potrivit Ordinului nr..../C/04.01.2019, reclamantul a arătat că solicită să se constate că în caz de plată cu întârziere, creditorul are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-a suferit ca urmare a executării cu întârziere a obligaţiilor.

Au fost invocate de către reclamant dispoziţiile art. 1535 Cod civil şi art. 166 alin.4 din Legea nr.53/2003, menţionându-se că din coroborarea acestor norme, se deduce că dreptul său la obţinerea unei dezdăunări derivate din neexecutarea obligaţiei la timp se referă la beneficiul nerealizat, ca parte componentă a prejudiciului (damnum emergens), care trebuie privită ca o chestiune distinctă de actualizarea cu rata inflaţiei a sumelor datorate iniţial, o astfel de actualizare antrenând şi ea răspunderea debitorului pentru neexecutarea la timp a obligaţiei de plată a unei sume de bani, însă întemeiată pe o altă cauză.

Reclamantul a susţinut că dobânzile legale, accesorii ale creanţei, se cuvin ca daună moratorie, ele având un alt temei decât cel al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, în principiu, pretinde cerând actualizarea creanţei la inflaţie, menţionând că nivelul dobânzii legale a fost stabilit, de asemenea, prin lege, respectiv prin OG nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 194 Cod procedură civilă, art. 1531, 1535 Cod civil, art. 166, 272 Codul muncii şi OG nr. 13/2011.

Pârâtul MJ a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestei instituţii, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca fiind lipsită de obiect.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a arătat că MJ nu are atribuţii în legătură cu plata drepturilor salariale ale personalului instanţelor judecătoreşti.

Totodată, a invocat decizia nr.13/13.06.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 12/2016, în care s-a subliniat că interesul atragerii în proces şi a ordonatorului principal de credite, pe motiv că ar reprezenta o garanţie a executării obligaţiei de plată ce revine instituţiei/autorităţii publice cu care este stabilit raportul de serviciu, nu este unul legitim, câtă vreme atribuţiile prevăzute de lege în materia repartizării creditelor bugetare, alocării şi stabilirii destinaţiei acestora nu cuprind o obligaţie de garanţie sau de despăgubire a ordonatorului principal de credite, care să constituie fundamentul pretenţiilor deduse judecăţii.

Pârâtul a susţinut că în litigiile dintre salariaţi şi angajatori, având ca obiect drepturile salariale solicitate de aceştia, ordonatorii principali de credite nu au calitate procesuală pasivă, întrucât raportul juridic existent între ordonatorii de credite nu este rezultatul unui raport juridic de muncă, iar formularea unor cereri având ca obiect pretenţii referitoare la calcularea şi plata drepturilor băneşti accesorii pentru angajaţii instanţelor judecătoreşti nu poate să atragă de plano obligarea MJ în acest sens, numai prin prisma calităţii de ordonator principal de credite a ministrului justiţiei.

Tribunalele au personalitate juridică, raporturile de muncă ale reclamantului au fost stabilite cu angajatorul, astfel că drepturile salariale ale acestuia au fost calculate şi plătite direct de către instituţia angajatoare.

În contextul dispoziţiilor art. 6 punctul VII subpunctul 3 din cuprinsul HG nr. 652/ 2009, potrivit cărora MJ asigură fondurile necesare şi repartizează creditele bugetare ordonatorilor secundari de credite, dispozitivul unei hotărâri prin care MJ este obligat la calcularea sau plata unor drepturi băneşti accesorii pentru personalul instanţelor judecătoreşti, nu va putea fi pus în executare, dat fiind faptul că această obligaţie excedează atribuţiilor acestui pârât.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat să se constate că, raportat la dispoziţiile art.1 alin.2 şi 3 din OUG nr.3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, pretenţiile reclamantului au rămas fără obiect, având în vedere că aceste dispoziţii legale, în vigoare începând cu data de 12.02.2019, stabilesc graficul de eşalonare a sumelor acordate prin Ordinul MJ nr. ..../C/2018, precum şi actualizarea cu dobânda remuneratorie şi cu indicele de inflaţie, iar pretenţiile reclamantului se regăsesc în norma juridică invocată, astfel că urmează a fi satisfăcute succesiv.

S-a mai arătat că tipul dobânzii corect calculate va fi cel al dobânzii remuneratorii conform art.1 alin.2 din OG nr.13/2011, ci nu cel al dobânzii penalizatoare, momentul plăţii drepturilor principale fiind circumstanţiat iniţial de alocarea fondurilor bugetare, iar în prezent de intervalul 2019-2023, ceea ce înseamnă că sumele acordate nu sunt încă exigibile şi, pe cale de consecinţă, nu produc dobânzi penalizatoare. Câtă vreme nu se poate reţine o întârziere a plăţilor faţă de termenele de plată fixe şi precise stabilite prin OUG nr.3/2019 nu există temei pentru a solicita dobânda legală penalizatoare.

La termenul de judecată din data de 26.03.2019, faţă de susţinerea reclamantului din cererea de chemare în judecată, în sensul că este pensionar din data de 01.08.2017, s-a dispus citarea acestuia cu menţiunea să depună dovezi din care să rezulte calitatea sa de pensionar, dovezi necesare pentru verificarea competenţei teritoriale a instanţei, în raport de dispoziţiile art. 127 alin.1, 2 şi 2 ind.1 Cod procedură civilă, precum şi cu menţiunea să depună note scrise prin care să-şi exprime poziţia cu privire la competenţa teritorială a instanţei, în raport de dispoziţiile legale sus menţionate.

Ca urmare, reclamantul a depus la dosar note scrise la care a anexat copia Decretului nr...../2017.

Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată nu s-a menţionat perioada pentru care se solicită obligarea pârâţilor la actualizarea sumelor stabilite în baza Ordinului nr. ..../04.01.2019 emis de MJ, la termenul de judecată din data de 16.04.2019, s-a dispus citarea reclamantului cu menţiunea de a indica această perioadă, de a preciza dacă s-au plătit sumele respective, precum şi cu menţiunea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată prin întâmpinare de pârâtul MJ.

Ca urmare, reclamantul a depus la dosar note de şedinţă prin care a arătat că sumele stabilite prin Ordinul nr...../C/2019 nu au fost plătite, că perioada pentru care a solicitat actualizarea sumelor cuvenite şi neacordate, pe calea prezentei acţiuni, ce urmează a fi făcută cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare, este de la data de 04.02.2016 (cei trei ani anteriori promovării cererii de chemare în judecată, în respectarea deciziei nr.21/2015) până la data plăţii efective, iar în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată prin întâmpinare de pârâtul MJ, a solicitat respingerea excepţiei, întrucât MJ este ordonatorul principal de credite, astfel că are obligaţia de a prevedea şi a aloca în buget sumele cuvenite şi neplătite.

Din oficiu, în baza art. 22 alin.2 Cod procedură civilă, s-a dispus emiterea unor adrese către pârâtul TM, cu menţiunea de a comunica dacă reclamantului i-au fost plătite diferenţele băneşti rezultate din aplicarea Ordinului MJ nr. .../C/2019 total sau parţial, în caz afirmativ care este data la care s-au efectuat plăţile, procentul în care s-au achitat sumele de bani reclamantului, dacă au mai rămas sume de achitat şi în ce procent; dacă sumele de bani au fost actualizate cu indicele de inflaţie, iar în situaţia în care s-a făcut o actualizate cu indicele de inflaţie, să se arate perioada şi valorile aplicate, dacă s-a acordat dobânda legală remuneratorie/penalizatoare.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Reclamantul GD a desfăşurat activitate ca judecător cu grad profesional de tribunal la J DTS şi a fost eliberat din funcţie ca urmare a pensionării la data de 01.08.2017, conform Decretului nr..../2017 (fila 30 dosar).

Prin Ordinul MJ nr..../04.01.2019 s-a dispus la art.1 alin.1,2,3 că drepturile salariale ale judecătorilor din cadrul instanţelor de judecată din circumscripţia Curţii de Apel C se stabilesc prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 lei în perioada 09.04.2015-30.11.2015, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 lei în perioada 01.12.2015-31.12.2017, iar în perioada 01.01.2018-30.06.2018 în aplicarea dispoziţiilor Legii cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, aceste drepturi salariale se recalculează având în vedere cele menţionate la alin.2, conform celor prevăzute în anexele nr.1-23 (fila 3 dosar).

La art.2 din ordinul susmenţionat s-a prevăzut că plata diferenţelor băneşti rezultate din aplicarea prezentului ordin se realizează numai după alocarea sumelor corespunzătoare în bugetele MJ, Curţii de Apel C şi tribunalelor din circumscripţia acesteia în acord cu prevederile legale care reglementează finanţele publice.

Prin acţiunea dedusă judecăţii, astfel cum a fost precizată, se solicită obligarea pârâţilor MJ şi TM la actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor cuvenite şi stabilite în baza Ordinului MJ nr. .../C/2019, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare pe o perioadă de 3 ani anterioară promovării cererii de chemare în judecată, respectiv începând cu data de 04.02.2016 până la data plăţii efective.

În baza art. 248 alin.1 Cod procedură civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul MJ, se constată că aşa cum s-a arătat anterior, reclamantul a fost judecător şi a desfăşurat activitate la J DTS, rezultând că raporturile de muncă şi corelativ drepturile salariale aferente activităţii prestate sunt stabilite/plătite de tribunal, salarizarea acestuia realizându-se prin punerea în executare de către tribunal a ordinului emis de MJ.

Prin urmare, reclamantul nu are un raport de serviciu cu pârâtul MJ, iar calitatea acestei autorităţi de ordonator principal de credite nu îi conferă calitate procesuală pasivă în cauză.

Pentru a fi parte în proces trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții care sunt şi condiţii de exerciţiu ale acţiunii civile, respectiv: calitate procesuală, capacitate procesuală, existenţa unui interes şi afirmarea unui drept pentru a cărui realizare calea justiţiei este obligatorie.

Calitatea procesuală este activă şi îl priveşte pe reclamant şi pasivă şi se referă la pârât.

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății şi aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv.

HG nr.652/2009 reglementează organizarea şi funcţionarea MJ şi potrivit art.6 punctul VII sbpct. 1, 3, MJ exercită atribuţii privind numirea şi eliberarea din funcţie…….. a altor categorii de personal care, potrivit legii, este numit prin ordin al MJ şi asigură fondurile necesare, fundamentează şi elaborează proiectul bugetului pentru activitatea proprie, a instituţiilor publice din sistemul justiţiei pentru care ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite şi a unităţilor subordonate Ministerului; repartizează creditele bugetare ordonatorilor secundari de credite şi urmăreşte modul de utilizare a acestora.

De asemenea, art.14 din HG nr.652/2009 prevede că „Ministrul este ordonator principal de credite, preşedinţii curţilor de apel sunt ordonatori secundari de credite, iar preşedinţii tribunalelor sunt ordonatori terţiari de credite”.

Se mai reţine că prin decizia în interesul legii nr.13/2016 pronunţată de ÎCCJ s-a statuat că „MAI, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/ unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.”

Din cuprinsul deciziei rezultă că „În cazul în care reclamantul înţelege să acţioneze în justiţie pentru recunoaşterea şi valorificarea drepturilor sale atât instituţia/autoritatea publică angajatoare, cât şi autoritatea publică centrală, în considerarea calităţii acesteia de ordonator principal de credite, determinarea calităţii procesuale pasive presupune identificarea subiectului pasiv al raportului juridic dedus judecăţii, respectiv titularul obligaţiei de plată a drepturilor salariale…… legitimarea procesuală pasivă revine doar autorităţii publice cu care funcţionarul public se află în raporturi de serviciu, întrucât acesteia îi aparţine prerogativa stabilirii şi acordării drepturilor salariale” (pct.44 , 47 din decizie).

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai reţinut că „Interesul atragerii în proces şi a ordonatorului principal de credite, pe motiv că acest demers ar reprezenta o garanţie a executării obligaţiei de plată ce revine instituţiei/autorităţii publice cu care este stabilit raportul de serviciu, nu este de natură să conducă la o altă concluzie, întrucât acest interes nu este unul legitim, atâta vreme cât atribuţiile prevăzute de lege în materia repartizării creditelor bugetare, alocării şi stabilirii destinaţiei acestora nu cuprind o obligaţie de garanţie sau de despăgubire a ordonatorului principal de credite, care să constituie fundamentul pretenţiilor deduse judecăţii” (pct.50 din decizie).

Deşi, decizia nr.13/2016 a fost pronunţată referitor la acţiunile având ca obiect drepturile salariale, formulate în contradictoriu cu MAI, se apreciază că raţionamentul juridic reţinut prin această decizie este pe deplin aplicabil şi în speţa de faţă, având în vedere că pârâtul MJ  a fost chemat în judecată în considerarea calităţii acestuia de ordonator principal de credite, conform răspunsului reclamantului la excepţia invocată de pârât (fila 37 dosar).

Faţă de faptul că între reclamant şi pârâtul MJ nu s-au stabilit raporturi de serviciu, acesta neavând nicio atribuţie în materia plăţii drepturilor salariale ale reclamantului, se apreciază întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului MJ, urmând să fie admisă şi să fie respinsă acţiunea precizată faţă de acest pârât.

Pe fondul cauzei, analizând solicitarea reclamantului referitoare la actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor cuvenite şi stabilite în baza Ordinului nr..../C/2019, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare, începând cu data de 04.02.2016 până la data plăţii efective, Tribunalul reţine următoarele:

Potrivit anexei nr.14 la Ordinul MJ nr..../C/2019 drepturile salariale ale reclamantului s-au stabilit prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 lei în perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv 463,5 lei în perioada 01.12.2015-31.12.2017, iar pentru perioada 01.01.2018-30.06.2018 aceste drepturi s-au recalculat având în vedere cele menţionate la alin.2, respectiv valoarea de referinţă sectorială de 463,5 lei, aşa cum s-a prevăzut în Ordinul nr...../C/2019, fapt recunoscut de altfel de către reclamant prin cererea de chemare în judecată.

În cuprinsul ordinului susmenţionat s-a prevăzut la art. 2 că plata diferenţelor băneşti rezultate din aplicarea prezentului ordin se realizează numai după alocarea sumelor corespunzătoare în bugetele MJ, Curţii de Apel C  şi tribunalelor din circumscripţia acesteia, în acord cu prevederile legale care reglementează finanţele publice.

Prin OUG nr.3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei s-a prevăzut la art.1 alin.1, 2, 3 că „Plata sumelor reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prevăzut la art.2 prin acte administrative ale ordonatorilor de credite aferente perioadei 9 aprilie 2015 – 30 iunie 2018 se va realiza după cum urmează: a) în anul 2019 se plăteşte 5% din totalul sumei cuvenite; b) în anul 2020 se plăteşte 10% din totalul sumei cuvenite; c) în anul 2021 se plăteşte 25% din totalul sumei cuvenite; d) în anul 2022 se plăteşte 25% din totalul sumei cuvenite; e) în anul 2023 se plăteşte 35% din totalul sumei cuvenite. (2) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (3) La sumele actualizate în condiţiile alin. (2) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale”.

În raport de dispoziţiile legale susmenţionate, se reţine că plata drepturilor salariale stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin Ordinul MJ nr. ..../C/2019 a fost eşalonată, urmând a se efectua în anumite procente şi la anumite termene.

În atare situaţie se apreciază că reclamantul, în calitate de titular al creanţelor ce intră în sfera de aplicare a prevederilor OUG nr.3/2019, este îndreptăţit să primească despăgubiri sub forma dobânzii legale penalizatoare (daune interese moratorii) pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin plata eşalonată a sumelor prevăzute în anexa nr.14 la Ordinul nr. .../C/04.01.2019, deoarece prin neachitarea integrală a creanţei la data când era datorată, respectiv aprilie 2015, aşa cum reiese din cuprinsul ordinului, s-a produs în patrimoniul acestuia un prejudiciu care trebuie acoperit integral.

Referitor la acordarea dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titlurile executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, se constată că s-a pronunţat de către ÎCCJ decizia în interesul legii nr.2/2014 publicată în Monitorul Oficial nr.411/03.06.2014 prin care s-a statuat că „În aplicarea dispoziţiilor art.1082 şi 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art.1531 alin.1 alin.2 teza I şi art.1.535 alin.1 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condiţiile art.1 şi 2 din OUG nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr.230/2011”.

Prin această decizie ÎCCJ a analizat natura juridică a măsurilor dispuse prin OUG nr.71/2009 şi a stabilit  că aceasta are drept consecinţă o „suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuşi conţinutul art.1 alin.2 din ordonanţa de urgenţă, potrivit căruia în cursul termenului în care are loc plata eşalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept”.

Înalta Curte a mai reţinut că prin executarea eşalonată a obligaţiei de plată creditorul a suferit un prejudiciu a cărui existenţă este confirmată chiar de OUG nr. 71/2009 care în art. 1 al. 3 prevede că sumele plătite eşalonat se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de INS. Prin instituirea obligaţiei de actualizare a sumei cu indicele preţurilor de consum, legiuitorul recunoaşte implicit existenţa prejudiciului cauzat prin executarea eşalonată şi instituie o reparaţie parţială prin acordarea de daune interese compensatorii (damnum emergens).

În aceste condiţii sunt incidente dispoziţiile art. 1082 şi 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza întâi şi art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligaţiei, conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât şi beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans).

Potrivit art.517 alin.4 Cod proc. civ „dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, partea I”, şi faţă de dispoziţiile deciziei în interesul legii nr. 2/2014 se constată că este admisibil cumulul dobânzii cu actualizarea obligaţiei cu rata inflaţiei, deoarece nu se ajunge la o dublă reparare.

Referitor la decizia în interesul legii nr.2/2014 pronunţată de ÎCCJ este adevărat că în cuprinsul deciziei se face referire la prevederile OUG nr.71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr.230/2011, însă se apreciază că în ceea ce priveşte considerentele avute în vedere la pronunţarea respectivei decizii, acestea pot fi reţinute şi în cauza de faţă.

În raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, se apreciază că reclamantul este beneficiarul acestor daune interese – dobânzi legale, pentru executarea cu întârziere a obligaţiei de plată a creanţei, fiind evident prejudiciul suferit, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 622 alin.1 Cod procedură civilă, executarea trebuia adusă la îndeplinire de bună voie, însă prin actul normativ menţionat anterior acesta a fost împiedicat să treacă la executarea silită a obligaţiei stabilite prin Ordinul MJ nr. ..../C/2019.

Deşi, prin acest ordin s-a prevăzut că plata diferenţelor băneşti rezultate din aplicarea ordinului se realizează numai după alocarea sumelor corespunzătoare în bugetele MJ, Curţii de Apel C şi tribunalelor din circumscripţia acesteia, ordinul nu stabileşte şi despăgubiri pentru plata cu întârziere a sumelor cuvenite reclamantului cu titlu de drepturi salariale.

Or, potrivit art. 1535 alin.1 şi 2 Cod civil în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până la momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă denumită dobândă penalizatoare este reglementată de OG nr.13/2011.

Referitor la art.1.535 Cod civil, la care se face referire în decizia în interesul legii nr. 2/2014 pronunţată de ÎCCJ, se constată că potrivit art.10 din OG nr.13/2011 „Dispoziţiile art.1.535 şi art. 1.538-1.543 din Legea nr.287/2009, republicată, sunt aplicabile dobânzii penalizatoare”.

Totodată, se reţine că în considerentele deciziei susmenţionate se face trimitere la dobânda penalizatoare.

Prin urmare, reclamantului i se cuvine o dobândă penalizatoare, ca urmare a neexecutării la scadenţă a obligaţiei de plată stabilite prin Ordinul nr..../C/2019, care a fost emis în anul 2019, dar care confirmă că drepturile salariale stabilite în cuprinsul ordinului se cuveneau reclamantului din luna aprilie 2015.

Este adevărat că potrivit art.1 alin.2 şi 3 din OUG nr.3/2019 sumele prevăzute la alin.1 plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat INS, iar la sumele actualizate în condiţiile alin.2 se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale, însă acordarea inflaţiei şi dobânzii legale remuneratorii, calculată de la data emiterii ordinului nu echivalează cu o reparare integrală a prejudiciului cauzat prin neplata la scadenţă a acestor drepturi, cu atât mai mult cu cât s-a dispus eşalonarea drepturilor.

Astfel, faţă de modalitatea prin care s-a dispus acordarea drepturilor de natură salarială restante, conform OUG 3/2019, se apreciază că nu se recuperează integral prejudiciul cauzat deoarece, pe de o parte, s-a dispus plata eşalonată a acestor drepturi pe un interval de 5 ani, iar  pe de altă parte, s-a prevăzut acordarea dobânzii legale remuneratorii, care însă, se calculează de la data emiterii ordinului de acordare a drepturilor salariale, ci nu de la data de 09.04.2015 de când sunt datorate aceste drepturi.

Din adresa nr..../23.09.2019 emisă de Tribunalul M (fila 90 dosar), reiese că drepturile salariale cuvenite reclamantului sunt acordate conform Anexei nr.14 la Ordinul nr..../C/ 04.01.2019 pentru perioada 09.04.2015-30.06.2018, iar în data de 10.07.2019 a fost efectuată plata tranşei aferentă anului 2019 în procent de 5%, sumele rămase de achitat fiind în procent de 95%.

Totodată, s-a menţionat că sumele au fost actualizate cu indicele de inflaţie la data de 30.06.2019 şi s-a calculat dobânda legală remuneratorie până la data de 30.06.2019, conform prevederilor Ordonanţei nr.3/2019.

Faţă de faptul că din adresa susmenţionată, reiese că în data de 10.07.2019 a fost efectuată plata tranşei aferentă anului 2019 în procent de 5%, sumă pentru care s-a calculat dobânda legală remuneratorie conform Ordonanţei nr.3/2019 şi ţinând seama de cele expuse anterior, instanţa constată că cererea reclamantului referitoare la plata dobânzii legale penalizatoare pentru sumele stabilite în baza Ordinului nr...../C/2019 este întemeiată.

Aşa fiind, având în vedere şi precizarea reclamantului referitoare la data de la care solicită dobânda legală penalizatoare, urmează a fi obligat pârâtul TM să plătească reclamantului dobânda legală penalizatoare pentru suma achitată din diferenţele de drepturi salariale cuvenite reclamantului în baza Ordinului MJ nr. ..../C/2019, calculată începând cu data de 04.02.2016 şi până la data de 03.01.2019, precum şi diferenţa dintre dobânda legală penalizatoare şi dobânda legală remuneratorie pentru aceeaşi sumă, calculată începând cu data de 04.01.2019, data emiterii Ordinului nr. .../C/2019 şi până la data de 10.07.2019, dată la care a fost efectuată plata tranşei aferentă anului 2019 în procent de 5%.

De asemenea, urmează a fi obligat pârâtul TM să plătească reclamantului dobânda legală penalizatoare pentru sumele datorate şi rămase neexecutate din diferenţele de drepturi salariale cuvenite reclamantului în baza Ordinului MJ nr....../C/2019, calculată începând cu data de 04.02.2016 şi până la data de 03.01.2019, precum şi diferenţa dintre dobânda legală penalizatoare şi dobânda legală remuneratorie pentru aceste sume, calculată începând cu data de 04.01.2019 şi până la data plăţii integrale a acestor sume.

Referitor la cererea reclamantului privind actualizarea cu indicele de inflaţie a sumelor cuvenite şi stabilite în baza Ordinului nr...../C/2019, se reţine că potrivit art. 1 alin.2 din OUG nr. 3/2019 „Sumele prevăzute la alin.1, plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de INS”.

Din adresa nr...../23.09.2019 emisă de TM, reiese că suma reprezentând tranşa aferentă anului 2019 în procent de 5% a fost actualizată cu indicele de inflaţie la data de 30.06.2019.

Având în vedere prevederile OUG nr.3/2019 referitoare la actualizarea sumelor reprezentând drepturi de natură salarială stabilite prin acte administrative ale ordonatorilor de credite şi ţinând seama de faptul că sumele reprezentând tranşa aferentă anului 2019 plătite reclamantului, au fost actualizate cu indicele de inflaţie, aşa cum reiese din adresa de mai sus, instanţa apreciază că cererea reclamantului privind actualizarea sumelor, este neîntemeiată.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, instanţa urmează să admită în parte acţiunea precizată, acţiune formulată de reclamantul GD în contradictoriu cu pârâtul TM.

Această sentinţă a rămas definitivă prin neapelare.

Domenii speta

Spete similare