Uzucapiune – joncţiune posesii cu expertiză topo-cadastrală complexă.

Sentinţă civilă 1282 din 28.06.2019


Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 11.10.2016 cu nr. 5063/866/2016, reclamantul C. I., în contradictoriu cu pârâta UAT Oraşul Târgu Frumos, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului - teren în  suprafaţă de 280 m.p., situat în intravilanul oraşului Tg. Frumos,  jud. Iaşi.

În motivare, a arătat că, în fapt, este fiul defunctului C. V. V., care a construit o casă pe această suprafaţă în anul 1982, devenind şi proprietarul terenului. Ulterior, în urma sistematizării generale la nivel local această locuinţă a fost demolată, iar în schimb a fost ajutat să construiască  un alt imobil în str. Cuza Vodă, nr. 147, jud. I. A arătat că din momentul construcţiei locuinţei, părinţii au stăpânit această suprafaţă de teren în mod public, neîntrerupt, sub nume de proprietar fără a fi tulburaţi de nimeni în dreptul lor. A fost eliberat titlul de proprietate nr. 180335/10.03.1994 pentru suprafaţa de 2566 mp, iar în realitate, împrejmuiţi cu gard au fost cu 280 mp mai mult. În acest fel se conturează o joncţiune a posesiilor pe timpul vieţii autorului reclamantului şi a acestuia din urmă, pe o perioadă mai mare de 30 ani, fapt care duce la naşterea dreptului de proprietate pentru reclamant, care în prezent exploatează această suprafaţă de teren. A arătat de asemenea că suprafaţa de teren pentru care a fost  eliberat titlul de proprietate nr. 180335/10.03.1994 este înscrisă în Cartea funciară  nr. 62297, fiind înscris dreptul de proprietate. Pentru suprafaţa de 280 m.p. a fost înscrisă posesia.

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 1895, 1837, 1846, 1847  din  Cod civil şi art. 111 C.proc.civ.

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, expertiză,  interogatoriu şi proba testimonială.

Prin încheierea din data de 16.12.2016 (fl. 48), a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamant şi s-a dispus scutirea sa de la plata sumei de 881 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

La data de 27.01.2017, pârâta UAT Oraşul Târgu Frumos, jud. Iasi  a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea cererii motivând că în urma verificărilor efectuate în registrul cadastral, defunctul C. V. V. (tatăl reclamantului) figurează cu 0,2566 m.p. total în perimetrul localităţii. A arătat că suprafaţa de teren ce face obiectul cauzei face parte din rezerva Comisiei Locale de Fond Funciar a oraşului Tg. Frumos, determinată potrivit Legii nr. 165/2013 şi este la dispoziţia acesteia în vederea retrocedării către persoanele îndreptăţite, iar admiterea cererii va duce la diminuarea suprafeţei rezervei retrocedabile fără respectarea destinaţiei speciale pentru care a fost determinată, iar persoanele îndreptăţite nu vor mai putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate privată acordat în temeiul legilor speciale funciare, din rezerva Comisiei de Fond Funciar.

La data de 02.02.2017, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a  solicitat respingerea tuturor apărărilor formulate ca neîntemeiate.

În vederea soluţionării cererii, instanţa a procedat la administrarea probelor cu înscrisuri, expertiză topo-cadastrală şi testimonială, fiind audiaţi martorii V. M.  (fl. 75), V. C. (fl. 120), V. C. (fl.120) şi P. L. (fl.138). Raportul de expertiză a fost întocmit şi depus la dosarul cauzei (fl. 103 – 104), fiind avizat avizat prin Procesul-verbal de receptie nr. 3790/2017 (fl. 105) de OCPI Iasi - BCPI Pascani.

La data de 12.04.2017, reclamantul a depus dovada achitării sumei de 600 lei (fl.79), reprezentând onorariu provizoriu pentru expertul topograf desemnat.

La data de 12.10.2017, pârâta Unitatea Administrativ Teritorială oraşul Tg. Frumos a depus precizări prin care a arătat că suprafaţa de teren ce face obiectul prezentei cauze, astfel cum au fost identificate în raportul de expertiză, nu face parte din domeniul public al UAT, având regimul juridic prevăzut de art. 31 din Legea nr. 18/1991 (fl. 123).

În şedinţa publică din data de 16.11.2017 reclamantul a depus dovada achitării  diferenţei de onorariu pentru expertul B. C. în cuantum de 1.054 lei (fl.127).

La data de 16.01.2018 reclamantul depune o cerere prin care a arătat că înţelege să-şi mărească obiectul cererii iniţiale, în sensul majorării câtimii solicitate în acţiunea introductivă, de la 280 m.p. la 601 m.p. având în vedere concluziile expertului topograf desemnat, care a  identificat o suprafaţă mai mare de teren în posesia reclamantului decât cea pe care acesta o ceruse iniţial.

În şedinţa publică din data de 08.03.2018 reclamantul a depus dovada achitării  taxei de timbru în cuantum de 1.225 lei (fl.137), aferentă cererii modificatoare la acţiune.

La data de 11.05.2018, pârâta a depus precizări cu privire la cererea modificatoare a acţiunii formulate de către reclamant, în sensul că nu este de acord cu constatarea prescripţiei achizitive nici pentru diferenţa de suprafaţă de 321 mp menţionată în raportul de expertiză, aceasta din urmă făcând parte din DS 3486 (fl. 144).

La solicitarea expresă a instanţei, la data de 31.07.2018 expertul tehnic B. C. a depus precizări privind diferenţa de suprafaţă de 321 m.p. identificată prin raportul de expertiză. (fl. 152). Consideră expertul că UAT Târgu Frumos avea datoria să prezinte documente care să ateste faptul că suprafaţa de 601 mp sau diferenţa de 321 mp fac parte din domeniul public sau privat al Oraşului Târgu Frumos, respectiv din DS 3486, în baza unei Hotărâri a Consiliului Local a Oraşului Târgu Frumos. Din informaţiile solicitate de OCPI Iaşi cu privire la geometriile imobilelor intabulate  din zona expertizei reiese faptul că geometria imobilului reclamantului în mox se apropie de măsurătorile efectuate de expert la data expertizei.

La solicitarea expresă a instanţei, la data de 15.10.2018, pârâta a depus  noi precizări în sensul susţinerii că diferenţa de suprafaţă de 321 m.p. face parte din DS 3486 (fl 161-174). Susţine că toate drumurile asfaltate, inclusiv DS 3486, sunt inventariate şi înscrise în Anexa nr.5 la HG nr. 1354/27.12.2001 ca făcând parte din domeniul public al Oraşului Târgu Frumos.

În şedinţa publică din data de 08.11.2018, instanţa a pus în discuţie şi a stabilit un obiectiv suplimentar la raportul de expertiză topo-cadastrală, şi anume : analiza înscrisurilor depuse de pârâtă la data 15.10.2018, respectiv dacă se impune refacerea raportului de expertiză cu reţinerea unor suprafeţe care ar face parte din domeniul public al statului sau al UAT, cu menţiunea că pentru acest obiectiv se va stabili un onorariu după depunerea răspunsului de către expert, la solicitarea acestuia.

În şedinţa publică din data de 17.01.2019, expertul tehnic B. C. a depus supliment la raportul de expetiză tehnică judiciară, topo-cadastrală (fl.184). Expertul a concluzionat că nu se impune refacerea raportului de expertiză deoarece reprezentanţii UAT Târgu Frumos nu au delimitarea drumului DS 3486 în coordonate şi dimensiuni cuprinse în Hotărâre a Consiliului Local, care să demonstreze că suprafaţa uzucapată de familia C. face parte din domeniul public sau privat al primăriei.

În şedinţa publică din data de 09.05.2019, reclamantul a depus dovada achitării onorariului încuviinţat, pentru obiectivul suplimentar stabilit,în cuantum de 410 lei.

Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul este posesorul unei suprafeţe de  2.566 mp pentru care a fost eliberat titlul de proprietate nr. 180335/10.03.1994, iar cu ocazia împrejmuirii acestei suprafeţei au fost incluşi  601 m.p.  în plus.

Din declaraţiile martorilor  audiaţi în cauză, instanţa reţine că părinţii reclamantului şi, ulterior, reclamantul,  deţin terenurile în cauză de peste 30 de ani, pe teren fiind construită şi o casă de locuit. Au mai arătat martorii că terenul pe care este construită  casa de locuit este împrejmuit cu gard, limitele de hotar nefiind schimbate până în prezent. Părinţii reclamantului şi, ulterior, reclamantul au stăpânit continuu şi netulburat cele două suprafeţe de teren, fiind văzuţi în comunitate ca proprietari ai terenului în litigiu.

În drept, conform art. 6 alin. 3 C.civ., uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.

Având în vedere că, potrivit susţinerilor reclamantului, necontestate, posesia a început anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, instanţa reţine că prezentei cauze îi sunt aplicabile dispoziţiile vechiului Cod civil, abreviat în continuare C.civ. din 1864.

Potrivit art. 1846 C. civ. din 1864, orice prescripţie este întemeiată pe faptul posesiei . Posesia este baza prescripţiei achizitive, constituie singurul temei în cazul uzucapiunii de 30 de ani (atunci când nu există un just titlu şi bună credinţă). Conform art. 1859 C.civ. din 1864, „în toate cazurile când posesiunea aceluiaşi lucru trece pe rând în mai multe mâini, fiecare posesor începe cu persoana sa o nouă posesiune, fără a distinge dacă strămutarea acestei posesiuni s-a făcut în mod singular sau universal lucrativ sau oneros.”

Din dispoz. art. 1860 C. civ. din 1864, rezultă că cel care invocă uzucapiunea poate uni posesia exercitată de el cu posesiunea exercitată de autorul său, prin „ autor” înţelegându-se persoana care, ca şi cel care invocă uzucapiunea, nu este titularul dreptului real pentru că numai într-o asemenea situaţie are sens joncţiunea posesiilor.

Având în vedere că reclamantul a invocat joncţiunea posesiei sale asupra terenului în litigiu cu cea exercitată de autorii săi, respectiv părinţii C. V. V. şi C. E., instanţa a efectuat verificări suplimentare pentru a constata dacă posesia reclamantului a fost sau nu contestată de către ceilalţi moştenitori. În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că reclamantul mai are un frate care este plecat de 20 ani din oraşul Târgu Frumos, iar ultimul a rupt orice legătură cu familia sa, aşa cum rezultă din declaraţia, pe proprie răspundere, dată de reclamant şi din declaraţiile martorei P. L.

Având în vedere, pe de o parte, declaraţiile martorilor audiaţi în şedinţă publică şi, pe de altă parte, declaraţia pe proprie răspundere a reclamantului, instanţa apreciază că reclamantul a continuat, de unul singur, posesia începută de părinţii săi. Coroborând probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine că posesia sa nu a fost contestată în cadrul comunităţii.

Instanţa reţine că atât posesia părinţilor, împreună cu a reclamantului, dar şi, după decesul părinţilor, doar a reclamantului, sunt posesii propriu-zise, acestea întrunind atât elementul material, corpus, prin exercitarea de fapte de stăpânire materială asupra terenului, cât si elementul psihologic, animus, stăpânirea bunului fiind exercitata pentru sine, sub nume de proprietar, nefiind nici echivocă.

Aşa cum rezultă din mijloacele de probă administrate, posesia părinţilor reclamantului şi posesia reclamantului sunt neviciate în sensul art. 1847 C.civ. din 1864, respectiv sunt continue, netulburate şi publice.

În ceea ce privește continuitatea posesiei, se va avea în vedere ca actele de stăpânire ale părinţilor reclamantului, dar şi ale reclamantului au avut o regularitate normala în raport de natura acestuia, aşa cum rezultă şi din declaraţiile martorilor. De altfel, art. 1850 C.civ. din 1864 instituie o prezumţie legală relativă de continuitate în sensul că ,,posesorul actual care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte, este presupus că a posedat în tot timpul intermediar, fără însă ca aceasta să împiedice proba contrarie".

În ceea ce priveşte caracterul netulburat al posesiei, instanţa reţine că, din declaraţiile martorelor rezultă că posesia părinţilor reclamantului şi a reclamantului asupra terenului în cauză nu a fost tulburată, nicio persoană nerevendicând proprietatea acesteia, aceştia fiind recunoscuţi de către toţi vecinii ca adevăraţii proprietari. Astfel, se constată că posesia nu a fost ,,fondată sau conservată prin acte de violenţă în contra sau din partea adversarului" în sensul art. 1851 C.civ. din 1864.

Din declaraţiile martorilor şi din actele depuse la dosar rezultă că părinţii reclamantului şi reclamantul au avut stăpânirea neîntrerupta timp de peste 30 de ani a terenului în suprafaţă de 601 mp, tarla 52 parcela 4 (A 3464/2)  situate în intravilan în oraşul Tg. Frumos, jud. Iaşi, astfel cum sunt identificate prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert B. C. şi titlul de proprietate nr. 180335/10.03.1994 pentru suprafaţa de 2566 mp .

După cum am arătat, la data de 12.10.2017, pârâta UAT oraşul Tg. Frumos a depus precizări prin care a arătat că suprafaţa de teren ce face obiectul prezentei cauze, astfel cum au fost identificate în raportul de expertiză, nu face parte din domeniul public al UAT (fl. 123).

Ulterior, la solicitarea expresă a instanţei, la data de 15.10.2018, pârâta a depus precizări în sensul susţinerii că diferenţa de suprafaţă de 321 m.p. face parte din DS 3486 (fl 161-174). A susţinut că toate drumurile asfaltate, inclusiv DS 3486, sunt inventariate şi înscrise în Anexa nr.5 la HG nr. 1354/27.12.2001 ca făcând parte din domeniul public al Oraşului Târgu Frumos.

După cum am arătat, pentru clarificarea aspectelor invocate de pârâtă, în şedinţa publică din data de 08.11.2018, instanţa a stabilit un obiectiv suplimentar la raportul de expertiză topo-cadastrală, şi anume : analiza înscrisurilor depuse de pârâtă la data 15.10.2018, respectiv dacă se impune refacerea raportului de expertiză cu reţinerea unor suprafeţe care ar face parte din domeniul public al statului sau al UAT.

Prin suplimentul la raportul de expetiză tehnică judiciară topo-cadastrală (fl.184), expertul a concluzionat că nu se impune refacerea raportului de expertiză deoarece reprezentanţii UAT Târgu Frumos nu au delimitarea drumului DS 3486 în coordonate şi dimensiuni cuprinse în Hotărâre a Consiliului Local, care să demonstreze că suprafaţa uzucapată de familia Cîrcu face parte din domeniul public sau privat al primăriei.

Instanţa reţine că şi în cazul în care terenul ar face parte din domeniul privat al UAT, ar fi posibilă dobândirea dreptului de proprietate prin prescripţia achizitivă, faţă de natura privată a interesului ocrotit. Pe de altă parte, nu pot fi dobândite prin uzucapiune terenuri care ar face parte din domeniul public al UAT, ultima ipoteză nefiind însă aplicabilă în prezenta cauză, după cum a susţinut dl. expert B. C., inclusiv prin suplimentul la raportul de expetiză tehnică judiciară topo-cadastrală (fl.184).

Pentru toate considerentele anterior expuse, instanţa va admite cererea formulată de reclamantul C. I., în contradictoriu cu pârâta UAT Oraşul Târgu Frumos şi constata dobândit de către reclamant dreptul de proprietate prin efectul prescripţiei achizitive asupra suprafeţei de 601 mp situată în intravilanul oraşului Târgu Frumos, jud. Iaşi, tarla 52, parcela 4 ( A 3464/2), categoria de folosinţă arabil, astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert B. C., avizat prin Procesul-verbal de receptie nr. 3790/2017 (fl. 105) de OCPI Iasi - BCPI Pascani, cu trimitere inclusiv la răspunsul la obiectivul suplimentar (fl. 184). De asemenea, va omologa raportul de expertiză întocmit în cauză de dl. expert B. C.

Instanţa ia act că nu s-a solicitat plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamantul C. I., şi cu domiciliul procesual ales la SCPA C. A. & E.-C. C., cu sediul în mun. Paşcani, , în contradictoriu cu pârâta UAT Oraşul Târgu Frumos, cu sediul în oraşul Târgu Frumos,.

Constată dobândit de către reclamant dreptul de proprietate prin efectul prescripţiei achizitive asupra suprafeţei de 601 mp situată în intravilanul oraşului Târgu Frumos, jud. Iaşi, tarla 52, parcela 4 ( A 3464/2), categoria de folosinţă arabil, astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert B. C., avizat prin Procesul-verbal de receptie nr. 3790/2017 (fl. 105) de OCPI Iasi - BCPI Pascani, cu trimitere inclusiv la răspunsul la obiectivul suplimentar (fl. 184).

Omologhează raportul de expertiză întocmit în cauză de dl. expert B. C.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Paşcani, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată  prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi,  28.06.2019.

Preşedinte,Grefier,

D.-M. A.  C. L.