Partaj bun aflat în coproprietate

În fapt, prin Contractul de vânzare autentificat prin Încheierea de autentificare nr. ..., reclamantul RL și AC au cumpărat, în cote egale de ½, camera numărul x situată în ..., având suprafața utilă de 16,12 mp, identificat cu număr cadastral al bunului imobil ... întabulat în Cartea Funciară nr. ... a localității Iași.

La data de 22.04.2017, AC a decedat, lăsând ca moștenitori pe pârâții ISC, FS și VMS, în calitate de descendenți de gradul I, fiecăruia revenindu-i o cotă de 1/3 din moștenire, conform certificatului de moștenitor  nr. ....

Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară evaluatorie efectuat de domnul expert Ciocan Ioan Răzvan, valoarea imobilului menționat mai sus, la nivelul lunii decembrie 2018, este de 50.243 lei. Totodată, în anul 2013 au fost efectuate lucrări de îmbunătățire în valoare de 4771 lei, la nivelul lunii decembrie 2018, valoarea îmbunătățirilor fiind de 4771 lei.

În drept, potrivit art. 634 C. civ. „(1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulaţie contrară. (2) Cotele-părţi sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.”

Conform art. 670 C. civ. „Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii.”

Art. 676 alin. 2 lit. a C. civ. prevede că „Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora”.

De asemenea, art. 677 C. civ. stabilește că „(1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor născute în legătură cu coproprietatea şi care sunt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc partajul. (2) Suma necesară pentru stingerea acestor obligaţii va fi preluată, în lipsa unei stipulaţii contrare, din preţul vânzării bunului comun cu ocazia partajului şi va fi suportată de către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia.”

Analizând dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța constată că partajul camerei numărul x situată în ..., având suprafața utilă de 16,12 mp, identificat cu număr cadastral al bunului imobil ... întabulat în Cartea Funciară nr. ... a localității Iași, se poate realiza prin hotărâre judecătorească, prin atribuirea bunului unuia dintre coproprietari, având în vedere că bunul nu este comod partajabil în natură. Față de solicitarea reclamantului de a i se atribui imobilul în proprietate, având în vedere acordul pârâților, instanța va atribui bunul reclamantului, cu obligația ca acesta să plătească o sultă pârâților.

La stabilirea sultei ce li se va achita pârâților, instanța are în vedere că valoarea bunului este de 50.243 lei, conform raportului de expertiză judiciară evaluatorie și că reclamantul deține o cotă de ½ din imobil, iar pârâții dețin cealaltă cotă de ½, fiecare câte 1/6, astfel cum reiese din Contractul de vânzare autentificat prin Încheierea de autentificare nr. ... și din Certificatul de moștenitor  nr. .... Instanța respinge afirmațiile reclamantului privind faptul că prețul camerei a fost achitat doar de acesta, având în vedere că imobilul a fost dobândit prin act juridic, iar dispozițiile art. 634 alin. 2 C. civ., prevăd că proba contrară a cotelor-părți deținute de coproprietari se va putea face doar prin înscrisuri, probă ce nu a fost produsă de către reclamant. Mai mult decât atât, însuși reclamantul a arătat prin cererea introductivă faptul că deține o cotă-parte de ½ din bun.

Drept consecință, instanța va obliga reclamantul să le plătească pârâților câte o sultă în valoare de 8373,83 lei, corespunzătoare cotei de 1/6 din bun, deținută de fiecare dintre pârâți.

Sub aspectul cheltuielilor pretins efectuate de către reclamant în anul 2013, pentru îmbunătățirea imobilului, instanța constată că toate părțile au susținut că aceste cheltuieli s-au efectuat ca urmare a acordului celor doi coproprietari de la acea dată, respectiv în urma acordului reclamantului și al mamei pârâților, AC.

Cu toate acestea, instanța constată că reclamantul nu a făcut dovada că aceste cheltuieli au fost suportate în mod exclusiv de acesta, ci, la dosarul cauzei există indicii că unele cheltuieli au fost suportate de către mama pârâților, menținându-se prezumția smplă că ambii coproprietari au contribuit în mod egal la efectuarea cheltuielilor. Astfel, martora IM a arătat că „ca îmbunătățiri făcute împreună de fosta soacră și reclamant, amintesc următoarele: dat cu var (igienizare), s-au pus câteva plăci de gresie în spațiul deja amenajat, ca fiind bucătărie și baie, separate ulterior cu un geam de termopan, (nu sunt sigură) și s-a pus parchet în cameră. Cunosc din relatările fostei soacre că aceștia au pus împreună sumele de bani, nu cunosc care este cuantumul depus de unul sau altul.”

Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata unui drept de creanță în valoare de 7000 lei, reprezentând investiții efectuate cu amenajarea și dotarea camerei de cămin.

În ceea ce privește argumentele părților privind relațiile de natură personală dintre părți și dintre reclamant și mama pârâților, instanța constată că acestea nu prezintă relevanță în cauza de față și, drept consecință, nu le va analiza.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 453 alin. 2 C. pr. civ., având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv partaj, cât și faptul că instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată, instanța va compensa cheltuielile de judecată constând în onorariile avocaților părților și onorariul expertului tehnic judiciar și va pune în sarcina pârâților obligația de a plăti reclamantului jumătate din cuantumul taxei judiciare de timbru achitată, respectiv suma de 1071,56 lei.

Domenii speta

Spete similare